Senatorul AUR Nicolae Vlahu a criticat tentativa de a adăuga un nou strat de birocrație pe umerii mediului de afaceri și ai angajaților români prin proiectul de lege privind așa-zisa „transparență salarială”. Deși egalitatea de remunerare pentru muncă egală este deja garantată prin Constituția României și prin Codul Muncii, inițiativa aducea definiții ambiguu traduse din afară, raportări stufoase și risca să blocheze stimularea performanței și a meritocrației. Avertizat și de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care a semnalat redactarea defectuoasă și slăbirea protecției salariatului, proiectul a fost respins la vot, doar USR susținând această inițiativă, în timp ce AUR și celelalte grupuri parlamentare s-au abținut.
„Nu contestăm principiul. La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații. O spune Constituția, la art. 41 alin. (4). Codul muncii interzice discriminarea pentru muncă egală sau de valoare egală, privind toate elementele remunerării, prin art. 6 alin. (3). Art. 159 alin. (3) reia interdicția la stabilirea și acordarea salariului. Ce ni se propune astăzi este un aparat nou construit în jurul egalității salariale: o lege paralelă, cu definiții, proceduri și raportări proprii. Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea. A arătat că soluțiile trebuiau integrate în Codul muncii, Legea nr. 202/2002 și Ordonanța nr. 137/2000, potrivit principiului unicității reglementării. A criticat redactarea defectuoasă, asociind-o cu posibila folosire a unor traduceri automate nevalidate de specialiști români.
Salariatul român nu este lipsit de apărare. În conflictele de muncă, sarcina probei revine angajatorului. Aceasta este regula art. 272 din Codul muncii. Consiliul Legislativ a constatat că textul inițiatorilor privind sarcina probei se îndepărtează de această regulă și pune lucrătorul într-o situație nefavorabilă. Sub pretextul protecției, riscăm să coborâm protecția existentă. Potrivit Eurostat, diferența salarială medie neajustată era de 11,1% în Uniunea Europeană în 2024, iar România se afla sub 5%.
Datele cer o fundamentare adaptată situației din România. Pentru noi primează meritocrația. Salariul trebuie să răsplătească pregătirea, efortul, responsabilitatea și rezultatele. Pragul de 5% declanșează evaluarea comună numai dacă diferența nu este justificată obiectiv și nu este remediată în șase luni. Nu dorim ca aceste proceduri să descurajeze recompensarea performanței.
În sfârșit, birocrația. Angajatorii supuși obligației de raportare, cu cel puțin 100 de lucrători, vor întocmi rapoarte periodice, vor prelucra date și, în condițiile legii, vor efectua evaluări comune. Consiliul Legislativ a semnalat lipsa studiului de impact și a unei previziuni bugetare concrete. Nu dorim un nou strat de raportări pentru angajatorii români, fără fundamentarea costurilor. Prin urmare, ne vom abține la această propunere legislativă”, a transmis senatorul AUR, Nicolae Vlahu.
