Senatorul AUR, Laurențiu Plăeșu, atrage atenția că cercetarea și educația nu reprezintă priorități reale în programul viitorului guvern, în condițiile în care măsurile pentru a ajuta acest domeniu sunt condiționate de spațiul fiscal, iar reformele concrete sunt amânate pentru anii următori. Potrivit parlamentarului, faptul că un pilon central pentru dezvoltare și civilizație ocupă doar trei pagini dintr-un program de guvernare din aproximativ 120 de pagini este un semnal al importanței reduse acordate acestui domeniu.
„De ce educația, de ce am ales să facem analiza educației în mod distinct. Pentru că în viziunea noastră educația trebuie să reprezinte pilonul central de dezvoltare și de civilizație acționând între altele ca motor al progresului economic și factori de coeziune socială. De aceea noi considerăm că sistemul de educație trebuie să devină în mod real o prioritate națională. Asta însemnând atât alocarea resurselor necesar cât și reformarea sistemului pentru a-și putea îndeplini în mod eficient rolul.
Din această perspectivă, dorim să readucem în atenția opiniei publice faptul că măsurile de austeritate adoptate începând cu vara trecută au lovit din nou în educație. Ca de fiecare dată când s-au adoptat astfel de măsuri, s-a tăiat de la educație.
Mai mult, Guvernul Bolojan a început tăierile cu educația și s-a cam oprit aici. În rest, a mărit taxe și impozite. Plecând de la aceste constatări, remarcăm că în programul de guvernare se vorbește despre măsuri reparatorii, însă nu există niciun angajament ferm în acest sens, corectarea acestor efecte fiind explicit condiționată de spațiul fiscal. În esență, educația și cercetarea rămân cu promisiuni pentru 2030, în locul unor măsuri concrete. Capitolul dedicat educației și cercetării din programul de guvernare propus de premierul desemnat ocupă doar trei pagini dintr-un document de aproximativ 120. Cifra nu spune totul, însă are o valoare simbolică greu de ignorat” a declarat senatorul AUR, Laurențiu Plăeșu.
Senatorul AUR critică programul de guvernare care amână reformele importante din educație și cercetare pentru anii 2029-2030, deși mandatul viitorului guvern este doar până în 2028. Acesta consideră că programul „Masă sănătoasă”, digitalizarea școlilor și creșterea finanțării sistemului sunt obiective fără termene concrete de realizare în actualul mandat.
„La nivel de proporții, educația pare să figureze mai degrabă la periferia agendei viitorului executiv decât între prioritățile sale reale. O mare parte din obiectivele anunțate au ca termen anul 2030, deși mandatul acestui guvern se poate întinde maxim până la următoarele alegeri parlamentare din 2028. Generalizarea programului masă sănătoasă este prevăzută abia pentru anul școlar 2029-2030, iar finalizarea sistemului informatic integrat al educației, inclusiv a catalogului electronic, este promisă până în 2029. În cazul catalogului electronic întârzierea este cu atât mai greu de justificat cu cât proiectul legislativ care a stat la baza reformei datează din 2023.
În realitate, nicio reformă structurală reală nu este asumată în mandatul 2026-2028. Toate țintele majore sunt plasate după 2028 sau 2030”, a precizat Laurențiu Plăeșu, senator AUR.
Totodată, acesta atrage atenția asupra unor lipsuri de angajamente concrete pentru reformarea educației și cercetării în mandatul viitorului guvern. Parlamentarul consideră că finanțarea educației cu 6% din PIB, alocarea a 1% din PIB pentru cercetare și suplimentarea bugetelor universităților sunt obiective amânate pentru 2028-2030, în timp ce programul de guvernare nu oferă soluții clare pentru îmbunătățirea calității educației.
„Finanțarea educației cu 15% din buget sau 6% din PIB, finanțarea cercetării cu 1% din PIB și suplimentarea bugetului universităților au fost toate ținte fixate pentru 2028-2030, după încheierea acestui mandat.
Programul anunță reforme structurale fără să și le asume în perioada în care guvernul va fi în putere. În schimb, în acest program de guvernare nu se vorbește despre chestiuni esențiale, ci anume despre mecanismele de asigurare a calității actului educațional, slaba performanța acestui sistem, rămânând problema principală. Așa cum am spus, calendarul propus transformă prioritățile actuale în promisiuni lăsate pe seama unui viitor guvern și ne întrebăm retoric ce mai caută în programul acestui guvern. În concluzie, constatăm că educația și cercetarea nu sunt în mod real prioritare, nici pentru acest guvern care dorește să obțină votul de investitură și se încearcă din nou distragerea atenției prin simpla enumerarea unor deziderate”, a transmis senatorul AUR, Laurențiu Plăeșu.
