Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai DIMIAN, ministru

De la: doamna Gianina ȘERBAN, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 25, Ilfov

Obiectul întrebării: Prevenirea suicidului în rândul elevilor și accesul adolescenților la servicii de sprijin pentru sănătatea mintală

Stimate domnule ministru,

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților reprezintă una dintre provocările majore cu care se confruntă sistemul educațional, iar prevenirea comportamentelor suicidare presupune intervenție timpurie, identificarea elevilor aflați în situații de risc și existența unor mecanisme funcționale de consiliere, sprijin prin servicii specializate.

Potrivit unui studiu realizat în România în anul 2020, pe un eșantion de 10.114 adolescenți din toate județele țării, 48,9% dintre respondenți au declarat că au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% au declarat că erau permanent triști și nu puteau scăpa de tristețe, iar 21,5% au trecut prin perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Totodată, datele publice citate în ultimii ani indică faptul că rata suicidului în rândul copiilor și adolescenților cu vârsta sub 15 ani este de aproximativ două ori mai mare în România decât media europeană.

În același timp, Ministerul Educației a dezvoltat, inclusiv în colaborare cu UNICEF și Comisia Europeană, proiecte privind promovarea sănătății mintale, a stării de bine și a sprijinului psihosocial în școli, inclusiv mecanisme pentru identificarea timpurie și sprijinirea elevilor care au nevoie de ajutor specializat.

Având în vedere aceste date, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele informații:

1. Câte cazuri de comportament suicidar sau tentative de suicid au fost raportate prin intermediul unităților de învățământ în ultimii 5 ani și care este evoluția anuală a acestora?
2. Care este numărul de consilieri școlari raportat la numărul de elevi, la nivel național și defalcat pe județe, și care este situația în unitățile de învățământ din mediul rural?
3. Câți elevi au beneficiat anual, în ultimii 5 ani, de servicii de consiliere psihologică și psihopedagogică, inclusiv ca urmare a unor simptome de anxietate, depresie, autovătămare sau risc suicidar?
4. Ce proceduri și protocoale există la nivelul unităților de învățământ pentru identificarea, evaluarea și gestionarea riscului suicidar în rândul elevilor? Vă rog să precizați dacă acestea sunt obligatorii, cum sunt aplicate și cine monitorizează respectarea lor.
5. Câți profesori, diriginți, consilieri școlari și membri ai personalului educațional au beneficiat în ultimii 5 ani de formare privind identificarea semnelor de depresie, autovătămare și risc suicidar și intervenția în situații de criză?
6. Care este capacitatea actuală a rețelei de consiliere școlară de a răspunde creșterii numărului de elevi care prezintă probleme de sănătate mintală și care sunt principalele deficiențe identificate de minister?

• Ce rezultate concrete și indicatori de performanță au fost obținuți prin proiectul

„Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, inclusiv în ceea ce privește identificarea timpurie a elevilor aflați în risc, formarea personalului și referirea către servicii specializate?

• Ce măsuri intenționează Ministerul Educației să implementeze în perioada 2026–2030 pentru dezvoltarea unui mecanism național integrat de prevenire a suicidului în mediul școlar, cu proceduri unitare, formare profesională, servicii de consiliere și monitorizarea rezultatelor?