Deputatul AUR Florin Popovici, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, a realizat o analiză parlamentară privind costul datoriei publice a României. Analiza se bazează pe datele Eurostat, ale Ministerului Finanțelor și ale BNR. Concluzia ei este că problema nu mai este doar cât datorează statul, ci mai ales cât de scump plătește ceea ce datorează.
„Datele oficiale arată o realitate pe care nu o mai putem ignora. Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, față de 46,9% în 2020. La 1 iunie 2026 ea însuma 1.194 de miliarde de lei, cu aproximativ 229 de miliarde mai mult decât la finalul lui 2024. Doar într-o singură lună, mai 2026, s-au adăugat circa 22,5 miliarde de lei. Iar Ministerul Finanțelor estimează că datoria va continua să crească până la 63,9% din PIB în 2028, rămânând cel puțin trei ani peste pragul de 60% care declanșează măsurile prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare.
Mai grav decât nivelul datoriei este prețul ei. Potrivit Eurostat, costul aparent al datoriei României a fost în 2025 de 5,2%, cel mai ridicat dintre statele Uniunii pentru care există date, de aproape trei ori mai mare decât al Germaniei. Grecia are o datorie de 146,1% din PIB, iar Italia de 137,1%, adică de peste două ori mai mult decât România. Cu toate acestea, ponderea dobânzilor în cheltuielile publice ale României, de 6,6%, o plasează pe locul trei în UE, după Ungaria și Italia și înaintea Greciei. În plus, în 2025 România a avut cel mai mare deficit din Uniune, de 7,9% din PIB, iar 53% din datoria sa este denominată în valută. Din 2026, suntem singurul stat UE din afara zonei euro în această situație, cu o expunere semnificativă la riscul valutar.
Nota de plată se vede direct în buget. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit 40,12 miliarde de lei numai pe dobânzi, cu 26,5% mai mult decât anul trecut, adică aproximativ 189 de milioane de lei pe zi. Pentru întregul an sunt programate 60,8 miliarde de lei, față de 50,5 miliarde în 2025. Dacă ritmul din primele șapte luni s-ar menține, factura ar depăși programul cu circa 8 miliarde de lei. În aceeași perioadă, cheltuielile de personal au scăzut cu aproximativ 4 miliarde de lei, iar dobânzile au crescut cu peste 8,4 miliarde. Creșterea costului datoriei a fost, așadar, de peste două ori mai mare decât reducerea cheltuielilor de personal. Românilor li se cer eforturi, iar o parte importantă din efectul acestor eforturi este contrabalansată de dobânzi.
Nici piețele nu ne privesc cu mai multă îngăduință. În mai 2026, randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani era de 7,38%, peste Ungaria, Polonia și chiar Serbia, stat din afara Uniunii. România mai are de împrumutat de pe piețele externe în acest an. Dacă noile emisiuni s-ar face la peste 7,5% în euro sau peste 8% în dolari, calculele mele arată un cost suplimentar de peste un miliard de euro pe durata de viață a împrumuturilor rămase, comparativ cu condițiile obținute în februarie.
De aceea, voi susține în Comisia pentru buget, finanțe și bănci patru măsuri concrete. Prima este raportarea trimestrială către Parlament a costului datoriei publice: dobânzile plătite, costul noilor împrumuturi și structura pe valute. A doua este reestimarea fundamentată a cheltuielilor cu dobânzile la rectificarea bugetară. A treia este gestionarea prudentă și reducerea graduală a expunerii valutare, atunci când condițiile de cost și risc o permit. A patra este obligativitatea ca fiecare inițiativă legislativă cu impact bugetar să includă și costul finanțării sale. Dobânzile nu sunt o simplă linie tehnică a bugetului. Fiecare leu suplimentar destinat dobânzilor reduce spațiul fiscal disponibil pentru investiții, școli, spitale și servicii publice. Reducerea costului datoriei trebuie să devină un obiectiv național, urmărit și controlat de Parlament”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.
Comments are closed