„Programul de guvernare cu care Adrian Veștea cere votul Parlamentului se sprijină pe un „succes” care există doar în comparația dintre două metodologii.
Guvernarea se laudă că a redus deficitul „de la 9,3% la 6,2% din PIB”. Cifrele sunt reale; comparația, nu. Cei 9,3% sunt deficitul anului 2024, calculat prin metoda europeană (ESA) și stabilit de Comisia Europeană. Cei 6,2% sunt ținta pe 2026, calculată prin metoda națională (cash), a Ministerului Finanțelor. Pe aceeași riglă, povestea se subțiază: pe cash, deficitul a coborât de la 8,65% (2024) la 7,65% (2025), un singur punct procentual în primul an de austeritate, obținut nu din creșterea economiei, ci din majorări de TVA și accize, scoaterea plafonărilor la energie și înghețarea salariilor și pensiilor. De aici inflația de 10,9% și recesiunea tehnică din 2026.
Mai grav, această corecție nu oprește datoria. De la 48,8% din PIB în 2023, datoria publică a urcat la 59,3% la finalul lui 2025, iar în martie 2026 a atins 60,2% (1.170 de miliarde de lei), prima depășire a pragului de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Estimările pentru finalul lui 2026 indică circa 61,6%, iar FMI proiectează 70,4% până în 2031. Plătim toate costurile austerității, fără beneficiul ei.
Grafic. 1 Evoluția datoriei publice a României, % din PIB (2023–2026)
Programul Veștea ar trebui să fie soluția. Nu este. Pretinde de la toți ceilalți rigoare (evaluări, indicatori, analize cost-beneficiu), dar nu conține nicio fișă financiară și nicio aritmetică ce se închide. Promite simultan reducerea deficitului, fără austeritate, investiții și apărare la 5% din PIB, finanțate magic „din fonduri europene”. Numai că apărarea la 5% nu vine din bani nerambursabili: PNRR nu finanțează apărarea, iar restul înseamnă datorie nouă, instrumentul SAFE, din care România a cerut circa 16,7 miliarde de euro, e compus din împrumuturi. Ori mai multă datorie, ori realocări dure.
Iar puntea europeană e fragilă: PNRR e la circa 61% absorbție, cu termen 31 august 2026 și un risc realist de a pierde 4–5 miliarde de euro. Peste toate, un șoc demografic cunoscut de șase decenii, pensionarea generației decretului 770/1966 între 2030 și 2032, împinge datoria spre 86% din PIB până în 2035, fără ca vreo strategie să-l cuantifice.
Ceea ce ni se prezintă drept redresare este o eroare moștenită, pe care programul actual ar duce-o mai departe, nu ar corecta-o.
O guvernare serioasă ar prezenta traiectoria deficitului pe o singură metodă, ar depune fișa financiară a propriilor măsuri și ar tranșa contradicția dintre apărarea la 5% și reducerea deficitului. Până atunci, rămânem cu un „succes” care există doar pe hârtie. Românii, însă, nu plătesc impozite în două metodologii, le plătesc o singură dată, integral, pe o datorie pe care cineva refuză să o oprească”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.
Comments are closed