Deputatul AUR, Florin Popovici, atrage atenția că PSD, PNL, USR și UDMR nu pot fugi de răspunderea pentru rezultatele economice ale României, după ce au guvernat împreună și au susținut măsurile care au dus la taxe mai mari, inflație ridicată, scădere economică și pierderi de miliarde de euro din PNRR. Acesta arată că nota de plată a deciziilor luate de fosta coaliție este achitată de români și de mediul privat, în timp ce reformele necesare sunt amânate.
„Retragerea miniștrilor PSD din Guvern, pe 23 aprilie, și moțiunea de cenzură adoptată pe 5 mai nu șterg răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat înainte. Rezultatele economice din 2026 au fost decise în 2025, de o coaliție în care PSD, PNL, USR și UDMR au guvernat împreună. Potrivit Comisiei Europene, ajustarea s-a făcut prin pachetele adoptate până în septembrie 2025: majorări de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor. Fiecare dintre cele patru partide le-a votat și răspunde pentru consecințele lor.
Consecințele se văd în datele europene. Potrivit Eurostat, economia României a scăzut în trimestrul al doilea din 2026 cu 2% față de anul trecut. Dintre statele UE care au raportat date, doar România și Irlanda au înregistrat scădere. Comisia Europeană a redus prognoza de creștere pentru acest an de la 1,1% la 0,1%. În august, România a avut cea mai mare inflație din UE, 6,3%, aproape dublu față de media europeană de 3,2%. Investitorii au înțeles mesajul: potrivit BNR, investițiile străine directe au scăzut în primele șapte luni cu 77%, la 1,1 miliarde de euro.
Nici la deficit coaliția nu are de ce să se laude. Potrivit Eurostat, România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Scăderea din 2026 a fost plătită de cetățeni și firme, nu de stat: Comisia Europeană arată că ajustarea vine din creșterea veniturilor cu 1,4% din PIB, prin taxe majorate, în timp ce cheltuielile publice scad cu doar 0,3% din PIB. Reformele pe partea de cheltuieli au fost amânate. O parte din ajustare a făcut-o inflația: veniturile statului cresc odată cu prețurile, în timp ce salariile bugetarilor și pensiile au rămas înghețate. La scumpirea petrolului provocată de războiul din Orientul Mijlociu, Guvernul a respins inițial reducerea accizelor și a reacționat abia la sfârșitul lui martie, doar la motorină, în timp ce Spania, Italia sau Portugalia le-au redus.
Cel mai grav capitol este PNRR. Potrivit Comisiei Europene, valoarea planului României a scăzut de la 28,5 la 20,1 miliarde de euro, pentru că împrumuturile au fost reduse de la 14,9 la 6,5 miliarde, după ce proiectele nu mai puteau fi finalizate la timp. Chiar și din banii nerambursabili rămași, bilanțul prezentat de Guvern pe 1 septembrie estimează o pierdere de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Aproximativ 770 de milioane se pierd pentru că PSD, PNL, USR și UDMR nu s-au înțeles asupra legii salarizării până la 31 august, iar Președintele României a declarat că partidele și-au asumat împreună această pierdere. Aceeași reformă a salarizării este și una dintre condițiile impuse de Comisia Europeană în procedura de deficit excesiv. Alte aproximativ 410 milioane provin din cererea de plată nr. 3, moștenite de la guvernările PSD–PNL anterioare, iar circa 50 de milioane sunt legate de decarbonizare. Alte 860–870 de milioane de euro sunt în risc la ultima cerere de plată.
Guvernul prezintă mutarea proiectelor în programul SAFE și în fondurile de coeziune drept o salvare. Nu este. Fondurile de coeziune sunt limitate, așa că fiecare spital mutat din PNRR ia locul unui alt proiect care nu se mai face, iar coeziunea cere și cofinanțare de la bugetul de stat. Cele circa 4,2 miliarde de euro mutate în SAFE rămân împrumuturi, care cresc datoria publică, și nu mai pot fi folosite pentru apărare, scopul pentru care a fost creat programul.
Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cuvintele Consiliului Fiscal, „cu întârziere considerabilă”, pe fondul dificultăților de funcționare a coaliției. Comisia Europeană estimează că datoria publică va urca de la 59,3% din PIB în 2025 la 63,4% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare și a dobânzilor. Toate cele trei agenții internaționale de rating mențin România la un pas de categoria „junk”, cu perspectivă negativă, și invocă explicit instabilitatea politică.
Românii au plătit în acest an taxe mai mari, prețuri mai mari și o economie în scădere. Partidele care au guvernat împreună în 2025 nu pot pretinde acum că nu au legătură cu aceste rezultate. Bugetul pe 2027 trebuie construit pe cifre reale și pe reformele amânate, nu pe noi poveri pentru contribuabili”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.
