Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Stadiul constituirii registrelor locale ale spațiilor verzi și oportunitatea unui sistem național de centralizare a acestora; aplicarea regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 24/2007 și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, cu termen expirat la 31 decembrie 2013; situația comunelor periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate

Către: Ministerul mediului, apelor și pădurilor, doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru

Spre luare la cunoștință: Domnului Andrei CORLAN, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Stadiul constituirii registrelor locale ale spațiilor verzi și oportunitatea unui sistem național de centralizare a acestora; aplicarea regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 24/2007 și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, cu termen expirat la 31 decembrie 2013; situația comunelor periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate

Stimată Doamnă Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și a art. 198, 202, 203 și 212 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă adresez prezenta întrebare.

Cadrul normativ în materia spațiilor verzi din intravilan stabilește obligații exprese în sarcina autorităților administrației publice locale. Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instituie obligația acestora de a ține evidența spațiilor verzi prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări, iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că registrele se constituie pe baza normelor tehnice aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, cu avizul ministrului mediului și al ministrului administrației și internelor. Aceste norme au fost aprobate prin Ordinul nr. 1.549/2008, modificat prin Ordinul nr. 1.466/2010.

Art. 17 din aceeași lege stabilește că obligația organizării și conducerii registrelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale, definește registrul local al spațiilor verzi ca sistem informațional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spațiilor verzi conform indicilor de calitate și cantitate și consacră caracterul public al acestora, registrele urmând a putea fi consultate la sediile autorităților administrației publice locale. Precizez că forma inițială a Legii nr. 24/2007 prevedea și constituirea unui registru național al spațiilor verzi, dispoziție eliminată ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 313/2009 și care nu se mai regăsește în forma republicată a legii.

Neconstituirea registrului local nu este lipsită de consecințe juridice. Potrivit art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei, constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii revenind, potrivit art. 23 alin. (2), personalului împuternicit al Gărzii Naționale de Mediu, persoanelor împuternicite în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, precum și primarilor sau împuterniciților acestora.

Art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 62/2008, a impus asigurarea din terenul intravilan a unei suprafețe de minimum 20 mp de spațiu verde pe locuitor până la 31 decembrie 2010 și de minimum 26 mp pe locuitor până la 31 decembrie 2013, iar alin. (2) al aceluiași articol a stabilit obligația întocmirii, în 90 de zile, a unui program cu etapele de realizare.

Distinct, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007 condiționează extinderea intravilanului localităților, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri de peste 3.000 mp aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale ori a autorităților centrale și locale de existența unor documentații de urbanism care să prevadă un minimum de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice, nerespectarea acestei dispoziții fiind sancționată prin art. 23 alin. (1) lit. g) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat. La rândul său, art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 interzice schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi ori prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, actele emise cu încălcarea acestei interdicții fiind lovite de nulitate absolută.

Este de reținut, totodată, că art. III din Legea nr. 313/2009, dispoziție proprie a acestei legi, neîncorporată în textul republicat al Legii nr. 24/2007 și care se aplică în continuare, prevede că, până la realizarea registrelor locale ale spațiilor verzi, schimbarea destinației spațiilor verzi definite ca atare în Legea nr. 24/2007 poate fi făcută doar pe baza unor documentații de urbanism legal aprobate, care să stabilească și lucrările de utilitate publică necesare. În unitățile administrativ-teritoriale care nu au constituit registrul local, această dispoziție instituie o condiție suplimentară de legalitate pentru orice schimbare a destinației spațiilor verzi.

Statul dispune, așadar, de obligații legale, de termene, de norme tehnice de aplicare și de un regim sancționator sever, incluzând amenzi de până la 200.000 lei și, pentru anumite încălcări ale regimului juridic al spațiilor verzi, sancțiunea nulității absolute. Ceea ce rămâne problematic este rezultatul concret al aplicării acestor norme.

Termenul legal a expirat în urmă cu peste doisprezece ani. Potrivit datelor comunicate public de Garda Națională de Mediu în urma unei acțiuni de control desfășurate la nivelul a 184 de orașe și municipii, 46 dintre acestea, un sfert, nu dețineau registrul spațiilor verzi, iar 87, aproape jumătate, nu asigurau suprafața obligatorie de 26 mp pe locuitor, printre ele numărându-se inclusiv Municipiul București și Municipiul Timișoara. Din datele comunicate rezultă că verificările au vizat orașe și municipii, fără includerea categoriei comunelor.

Or, o presiune imobiliară deosebit de ridicată se manifestă în numeroase localități periurbane, care au cunoscut în ultimii ani creșteri demografice și o extindere accelerată a suprafețelor construite. În județul Timiș, localități precum Moșnița Nouă, Giroc, Dumbrăvița sau Ghiroda au cunoscut o dezvoltare rezidențială accelerată, care a generat o presiune suplimentară asupra infrastructurii și a dotărilor de mediu. Situații comparabile se regăsesc în localități periurbane precum Florești, în județul Cluj, respectiv Chiajna, Berceni sau Popești-Leordeni, în județul Ilfov.

În practică poate apărea situația în care, în cadrul dezvoltărilor imobiliare, terenurile rezervate prin documentațiile de urbanism cu destinația de spații verzi sunt ulterior transferate în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, prin renunțare la dreptul de proprietate sau prin donație, fără ca acestea să fie amenajate efectiv și fără a fi evidențiate corespunzător în registrul local. În absența unui registru constituit și actualizat, verificarea corespondenței dintre suprafața prevăzută în documentațiile de urbanism, situația juridică a terenurilor și suprafața efectiv amenajată în teren devine dificilă. Persistența unor situații de neconformare la mai mult de doisprezece ani de la expirarea termenului legal ridică problema eficienței mecanismelor actuale de monitorizare, control și sancționare.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

1. Situația centralizată, la data răspunsului, a unităților administrativ-teritoriale care au constituit registrul local al spațiilor verzi, defalcată pe județe și pe categorii de unități administrativ-teritoriale, respectiv municipii, orașe și comune.
2. Dacă ministerul deține o evidență distinctă privind comunele care au constituit registrul local al spațiilor verzi și, în caz contrar, care sunt motivele pentru care această categorie nu face obiectul unei monitorizări sistematice.
3. Dacă ministerul deține sau administrează în prezent un sistem informațional ori o bază de date națională prin care sunt centralizate informațiile din registrele locale ale spațiilor verzi și, în caz afirmativ, care este instituția responsabilă, ce categorii de date conține sistemul și în ce condiții poate fi consultat.
4. Având în vedere că forma inițială a Legii nr. 24/2007 prevedea constituirea unui registru național al spațiilor verzi, dispoziție eliminată ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 313/2009, care au fost considerentele care au determinat renunțarea la acest instrument și dacă ministerul apreciază oportună instituirea unui sistem național de centralizare și interoperabilizare a registrelor locale.
5. Câte unități administrativ-teritoriale au întocmit programul prevăzut de art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 și care este stadiul de realizare a etapelor cuprinse în aceste programe.
6. Câte unități administrativ-teritoriale respectă în prezent norma de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, care este suprafața medie de spațiu verde pe locuitor la nivel național și defalcat pe județe, cu indicarea sursei datelor.
7. Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, în temeiul art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, pentru nerespectarea obligației de constituire a registrului local al spațiilor verzi prevăzute de art. 16 alin. (1), cu indicarea numărului acestora, a cuantumului total al amenzilor aplicate și, distinct, al celor efectiv încasate, precum și defalcarea lor pe categorii de unități administrativ-teritoriale.
8. Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, în temeiul art. 23 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 24/2007, pentru nerespectarea art. 10 alin. (3) privind asigurarea minimului de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și a minimului de 5% spații verzi publice în cazurile prevăzute de această dispoziție.
9. Care este rațiunea pentru care acțiunea de control tematic comunicată public de Garda Națională de Mediu, desfășurată la nivelul a 184 de orașe și municipii, nu a inclus categoria comunelor, și dacă ministerul intenționează să dispună extinderea unei asemenea acțiuni la această categorie.
10. Cum se delimitează în practică competențele de control prevăzute de art. 15 din Legea nr. 24/2007 între instituțiile abilitate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională și administrație publică și autoritățile administrației publice locale, precum și care dintre acestea verifică efectiv dacă terenurile preluate de unitățile administrativ-teritoriale de la dezvoltatori cu destinația de spații verzi sunt amenajate ca atare și înregistrate în registrul local.
11. În câte cazuri s-a constatat, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, nerespectarea art. III din Legea nr. 313/2009, potrivit căruia, până la realizarea registrelor locale, schimbarea destinației spațiilor verzi poate fi făcută doar pe baza unor documentații de urbanism legal aprobate care să stabilească și lucrările de utilitate publică necesare, respectiv nerespectarea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 24/2007, cu indicarea măsurilor dispuse și, distinct, a sancțiunilor contravenționale aplicate, precum și a temeiului legal concret în baza căruia acestea au fost aplicate.
12. Dacă ministerul apreciază că actualul regim sancționator, respectiv amenda de la 100.000 lei la 200.000 lei prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, este eficient în raport cu nivelul de conformare constatat și dacă are în vedere o inițiativă normativă de completare a acestuia.
13. Dacă este avut în vedere un mecanism preventiv suplimentar, prin condiționarea aprobării planurilor urbanistice zonale și a emiterii autorizațiilor de construire de existența registrului local al spațiilor verzi, având în vedere că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007 instituie deja o condiționare urbanistică pentru anumite categorii de intervenții.
14. Ce surse de finanțare, inclusiv prin Administrația Fondului pentru Mediu sau prin programe cu finanțare europeană, sunt disponibile pentru întocmirea și digitalizarea registrelor locale, cu indicarea sumelor alocate și a numărului de beneficiari în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, precum și ce sprijin tehnic este acordat comunelor care nu dispun de capacitate administrativă proprie pentru inventarierea tehnică, economică și juridică și pentru cartarea de tip Sistem Informațional Geografic.
15. Dacă ministerul consideră oportună realizarea unei evaluări naționale distincte a localităților periurbane din zonele metropolitane, sub aspectul raportului dintre suprafața construită și suprafața de spațiu verde amenajat, precum și termenul în care o asemenea evaluare ar putea fi efectuată.

Vă solicit ca răspunsul să fie formulat distinct pentru fiecare dintre punctele de mai sus.