Interpelări

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Baza impozabilă a dividentelor, distribuția salariilor declarate, TVA declarată și încasată, gap-ul de colectare pe sectoare, utilizarea datelor digitale și costul administrării fiscale

Către: Ministerul Finanțelor, domnului ministru Alexandru NAZARE


În atenția: Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și structurilor de specialitate din cadrul ANAF cu atribuții în analiza de risc, inspecția fiscală, colectare și tehnologia informației


De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat- Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș


Obiectul întrebării: baza impozabilă a dividendelor, distribuția salariilor declarate, TVA declarată și încasată, gap-ul de colectare pe sectoare, utilizarea datelor digitale și costul administrării fiscale


Stimate domnule Ministru,
În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea dreptului de control parlamentar, vă adresez prezenta întrebare scrisă, cu solicitarea de a fi transmisă spre soluționare Agenției Naționale de Administrare Fiscală, privind datele deținute de ANAF care sunt necesare evaluării impozitării dividendelor, a muncii și a eficienței colectării.

I. Temeiul de drept
Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:
 art. 111 alin. (1) și art. 112 alin. (1) din Constituția României, potrivit cărora Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare,
prin intermediul președinților acestora, iar Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările formulate de deputați, în condițiile regulamentului Camerei;
 art. 34 lit. i), art. 35 alin. (1) și (2) și art. 39 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul de control parlamentar și dreptul de a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului;
 art. 198, art. 199, art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputaților de a adresa întrebări
scrise membrilor Guvernului și termenul de 15 zile în care se transmite răspunsul;
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în special dispozițiile privind impozitul pe dividende, impozitul pe profit, contribuțiile sociale și taxa pe valoarea adăugată;
 Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv dispozițiile art. 11 privind secretul fiscal și excepțiile de la acesta;
 Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt
Ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, analizez fundamentarea unor propuneri legislative privind impozitarea dividendelor, reducerea fiscalității pe muncă și a TVA, precum și sursele care le-ar putea acoperi fără a afecta traiectoria de deficit asumată în procedura de deficit excesiv. O astfel de analiză are nevoie de date oficiale care în prezent nu sunt publicate la nivelul de detaliu necesar. ANAF colectează, prin declarațiile D100, D112, D205, D300, D394 și D406 (SAF-T),
precum și prin sistemele RO e-Factura, RO e-TVA, RO e-Transport și casele de marcat conectate, volume semnificative de date fiscale și economice care, în funcție de gradul de completitudine, interoperabilitate și prelucrare, pot contribui la evaluarea bazelor
impozabile și a efectelor măsurilor fiscale.
O parte importantă din aceste date nu este publicată nici în formă agregată, deși ar permite estimarea costului și a efectului unor măsuri fiscale fără sarcini suplimentare pentru contribuabili.
Potrivit raportului Comisiei Europene „Mind the Gap – Challenges and opportunities for tax compliance and tax expenditures in the EU” (Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală, decembrie 2025, doi: 10.2778/4778590, anexa 23 – fișa de țară a României), România a avut în 2023 cel mai mare deficit de conformare la TVA (VAT compliance gap) din Uniunea Europeană: 30,0% din obligația fiscală totală teoretică de TVA (VAT Total Tax Liability – VTTL), respectiv peste 9 mld. euro, față de o medie a UE de 9,5%. Pentru 2024, estimarea rapidă a Comisiei din raportul „VAT gap in Europe – Report 2025” (doi:
10.2778/7868422, tabelul 82, p. 160) este de 29,5% (circa 49,8 mld. lei), cea mai recentă valoare disponibilă; raportul nu publică o medie a UE pentru 2024. Evaluarea măsurilor de creștere a colectării cere date despre gap-ul pe sectoare, despre
rezultatele analizei de risc automate și despre costul administrării fiscale.

Întrebările privesc exclusiv contribuabilii înregistrați în România, care au obligații de plată la bugetul de stat român. Solicit ca datele să fie transmise în formă agregată, fără identificarea contribuabililor. În măsura în care anumite date sunt supuse unor restricții legale chiar și în această formă, vă rog să precizați temeiul restricției și să transmiteți datele la cel mai detaliat nivel de agregare permis de lege.

III. Întrebări
Față de cele de mai sus, vă rog să răspundeți pentru perioada 2015–2025, dacă nu se
precizează altfel, la următoarele întrebări, cu datele oficiale deținute de instituția
dumneavoastră:

  1. Cu privire la dividende:
    a) Câte persoane juridice au distribuit dividende și care a fost valoarea dividendelor distribuite, pentru fiecare an, pe clase de mărime și pe regim de impozitare (microîntreprindere sau impozit pe profit)? Vă rog să precizați sursele administrative utilizate pentru identificarea dividendelor distribuite și să distingeți, în măsura disponibilității datelor, între dividendele distribuite și cele efectiv plătite.
    b) Câte persoane fizice care au încasat dividende de la societăți din România au avut simultan calitatea de asociat sau acționar și de salariat al aceleiași societăți și care a fost salariul mediu brut lunar declarat pentru acestea, comparativ cu salariul mediu brut lunar al salariaților din același cod CAEN, pentru fiecare an analizat, în măsura în care datele
    permit această corelare?
  2. Cu privire la salarii și contribuții:
    a) Care este distribuția salariaților și a masei salariale din declarația D112 pe tranșe de 500 lei ale salariului brut lunar, pentru anii 2023, 2024 și 2025?
    b) Care a fost numărul raporturilor de muncă declarate prin D112, aferente contractelor cu timp parțial și contractelor pentru care venitul brut lunar declarat s-a situat la nivelul salariului minim aplicabil, defalcat pe coduri CAEN și ani? Vă rog să precizați eventualele diferențe metodologice față de evidența contractelor individuale de muncă administrată
    de Inspecția Muncii.
  3. Cu privire la TVA, cifra de afaceri și deficitul de încasare a TVA:
    a) Care este distribuția cifrei de afaceri, a cheltuielilor cu salariile și a marjei profitului net, calculată ca raport între profitul net și cifra de afaceri, pe coduri CAEN și pe clase de mărime ale firmelor, pentru anii 2023 și 2024?
    b) Care a fost, pentru fiecare an din perioada 2019–2025, valoarea totală a TVA de plată declarate prin deconturile D300, valoarea obligațiilor fiscale stinse prin plată sau compensare, valoarea ajustărilor ulterioare și soldul obligațiilor restante la data răspunsului, cu evidențierea distinctă a anului fiscal căruia îi sunt aferente?
    Vă rog să precizați în ce măsură aceste date permit estimarea componentei de TVA declarată, dar nestinsă, din deficitul de încasare a TVA și care sunt limitările metodologice ale acestei estimări.
    c) A calculat ANAF, pentru perioada 2020–2025, deficitul de încasare a TVA (VAT compliance gap) pe sectoare CAEN? În caz afirmativ, vă rog să prezentați valorile anuale, metodologia și ipotezele utilizate. În caz negativ, vă rog să precizați dacă există estimări sectoriale alternative ale riscului de neconformare fiscală și să prezentați indicatorii disponibili.
  4. Cu privire la utilizarea datelor digitale:
    a) Care dintre sistemele RO e-Factura, casele de marcat conectate, RO e-Transport, SAFT (D406), RO e-TVA și D112 sunt interconectate în analiza de risc și ce rezultate cuantificabile au fost obținute în urma utilizării RO e-TVA, inclusiv diferențele identificate, notificările transmise, obligațiile fiscale suplimentare stabilite în urma verificărilor și
    sumele efectiv încasate, cu precizarea metodologiei de atribuire a acestor rezultate sistemului?
    b) În ce stadiu se află analiza automată a datelor SAF-T, decontul de TVA precompletat și proiectul de analiză de risc dezvoltat împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale? Precizați calendarul și bugetul.
    c) Ce pondere din inspecțiile fiscale și controalele antifraudă efectuate în 2024 și 2025 a fost selectată pe baza analizei automate de risc, comparativ cu selecția manuală, și care au fost, pentru fiecare categorie, procentul controalelor finalizate cu constatări, valoarea obligațiilor suplimentare stabilite, sumele efectiv încasate și durata medie a controlului?
  5. Cu privire la costul administrării fiscale:
    a) Care au fost cheltuielile totale ale ANAF, distinct pentru cheltuielile curente și pentru investițiile informatice, și costul colectării la 100 lei încasați, pentru fiecare an din perioada 2020–2025?
    Vă rog să precizați veniturile incluse în numitorul indicatorului, categoriile de cheltuieli incluse în numărător și metodologia de calcul, cu evidențierea eventualelor modificări metodologice intervenite în perioada analizată.
    b) Care este numărul de posturi aprobate, ocupate și vacante, pe funcții (inspecție fiscală, antifraudă, colectare, executare silită, tehnologia informației, asistență a contribuabililor)?
    c) Care este valoarea arieratelor fiscale totale și a celor recuperabile la 31 decembrie 2025, cu precizarea criteriilor utilizate pentru clasificarea arieratelor drept recuperabile sau nerecuperabile și a valorii obligațiilor aflate în proceduri de insolvență, și ce sume au fost încasate prin executare silită în 2023, 2024 și 2025?
    d) Care este costul anual de dezvoltare și de mentenanță al sistemelor informatice ale ANAF, pe sisteme și pe contracte, cu prezentarea distinctă a valorii contractelor, a plăților efectuate anual și a cheltuielilor aferente dezvoltării, mentenanței și operării? Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei
    Deputaților, formulat distinct pentru fiecare întrebare și subpunct, cu datele oficiale
    solicitate.

Mai multe din
Interpelări
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.