Deputatul AUR, Florin-Cornel Popovici, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, a realizat o analiză care pune față în față bilanțul primarului general Nicușor Dan, așa cum l-a consemnat Curtea de Conturi, și evoluția economiei României de la învestirea sa ca Președinte, la 26 mai 2025, până astăzi. Analiza folosește exclusiv date oficiale: Curtea de Conturi, Eurostat, INS, BNR, Ministerul Finanțelor, Comisia Europeană și FMI.

„Bucureștiul, în rapoartele Curții de Conturi. Pentru situațiile financiare ale Capitalei pe 2022 și pe 2023, Curtea de Conturi a emis două opinii contrare consecutive – cel mai sever verdict de audit. Primarul anunța un început de 2023 „fără datorii curente”, dar auditorii au găsit la 31 decembrie 2022 obligații de 371 de milioane de lei datorate persoanelor adulte cu handicap și alte 14,7 milioane de lei neînregistrate în contabilitate, după ce pentru 2021 constataseră 327 de milioane de lei de angajamente legale neraportate. În 2022 și 2023, 71,1 milioane de lei au fost plătiți ca penalități, despăgubiri și executări silite, iar în martie 2025 cercetarea cauzelor și stabilirea răspunderilor nu fuseseră făcute. Primăria s-a judecat cu Curtea de Conturi și a pierdut definitiv în februarie 2025.

România după 26 mai 2025, pe date oficiale:

• deficitul bugetar a fost de 7,8% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană (media UE: 3,1%);
• datoria publică a crescut cu 156,5 miliarde de lei într-un an, de la 1.039,9 miliarde (trimestrul II 2025) la 1.196,4 miliarde (trimestrul II 2026);
• dobânzile plătite au urcat de la 36,3 miliarde de lei în 2024 la 50,5 miliarde în 2025, iar în ianuarie–septembrie 2026 au ajuns la 50,6 miliarde – circa 185 de milioane de lei pe zi;
• între 26 mai 2025 și 10 noiembrie 2026, cursul BNR a crescut cu 5,6% la euro, 7,1% la dolar, 6,0% la liră și 7,2% la francul elvețian;
• inflația a urcat de la 5,4% (mai 2025) la un vârf de 9,7% (mai 2026); cu 6,5% în septembrie 2026, România are cea mai mare inflație din UE;
• după eliminarea plafonării de la 1 iulie 2025, energia electrică s-a scumpit pentru gospodării cu 47,9% (semestrul I 2026 față de semestrul I 2025), iar firmele o plătesc acum peste media UE; benzina a urcat de la 7,06 la 10,04 lei/litru, iar motorina de la 7,13 la 11,06 lei/litru (26 mai 2025 – 2 noiembrie 2026);
• după majorarea TVA la 21% și 11% din 1 august 2025, încasările din TVA au crescut cu 24,8% în ianuarie–septembrie 2026, în timp ce cheltuielile de capital au scăzut cu 11,6%;
• salariile reale au scăzut în fiecare lună din ianuarie–august 2026 față de aceeași lună din 2025, cu până la 6,9%, iar pensiile au fost înghețate;
• PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul II 2026, cea mai mare scădere din UE, iar investițiile străine directe s-au redus cu 62,5% în ianuarie–august 2026.

Corecția fiscală era necesară după deficitul din 2024, dar a fost făcută pe seama românilor: prin taxe pe consum, prin inflație, prin eliminarea plafonării prețului la energie, plătită de populație și de firmele românești, și prin reducerea cheltuielilor de capital, fără reformele de cheltuieli care să o facă durabilă. Rezultatul îl vede fiecare familie la raft, la pompă și pe factura de energie, iar firmele românești îl văd în prețul energiei și în scăderea producției.

Nicușor Dan, cel care a desemnat Guvernul acestei corecții și care avertizează astăzi România despre riscurile economice ale altora are în urmă, la București, două opinii contrare ale Curții de Conturi. Nu o spun eu, o spun auditorii statului și statisticile oficiale. Știm cum a lăsat Bucureștiul. Cifrele arată cum lasă țara”, a declarat deputatul Florin-Cornel Popovici.