Senatorul AUR, Emil Dîrlău, critică excluderea reprezentanților opoziției din dialogul oficial cu delegația Comisiei de la Veneția, prezentă la București cu ocazia „Rule of Law Forum”. Parlamentarul susține că refuzul unei întrevederi cu președinta Comisiei, Marta Cartabia, ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor statului de drept și disponibilitatea instituțiilor europene de a asculta perspective diferite asupra anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Totodată, acesta solicită clarificarea temeiurilor juridice și a probelor care au stat la baza anulării scrutinului, invocând dreptul fundamental al românilor la vot.
„Marți 20 octombrie 2026 a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București „Rule of Law Forum”, eveniment dedicat analizei stării statului de drept în România, organizat de Fundația Konrad Adenauer, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, Facultatea de Drept a Universității din București și Comisia Europeană.
Ca parlamentar al opoziției am participat la lucrările Forumului, desfășurate în amfiteatrul BCU, unde au luat cuvântul președintele României dl. Nicușor Dan, președinta Comisiei de la Veneția – d-na Marta Cartabia, președinta Curții Constituționale a României – d-na Simona Tănăsescu, vicepreședinta ÎCCJR ș.a.
În pauza lucrărilor am încercat să port o discuție extrem de politicoasă, așezată și civilizată, cu Judecătorii Comisiei de la Veneția prezenți la Forum, în principal cu d-na Marta Cartabia. Am dorit să-i prezint un document privind evenimentele din decembrie 2024 și o altă perspectivă asupra Deciziei nr. 32 a CCR, prin care s-au anulat alegerile prezidențiale, decât cea prezentată oficial de autoritățile române cu care s-au întâlnit la București. Am dorit să prezint punctul de vedere al milioanelor de cetățeni români privind anularea alegerilor, consecințele asupra dreptului fundamental la vot și deci asupra statului de drept, precum, și situația lui Călin Georgescu și hărțuielile la care este supus.
Doamna Cartabia mi-a comunicat însă că este într-o vizită oficială al cărei program a fost stabilit de autoritățile române și nu are prevăzute întâlniri cu reprezentanții partidelor de opoziție.
Astfel, nu am putut avea discuția dorită, deși chiar Comisia pe care o conduce a constatat încălcări grave ale principiilor fundamentale,
confirmând prin documentul adoptat la 27 ianuarie 2025 că Decizia 32 a fost emisă cu încălcarea Constituției României, a legislației electorale în vigoare și a standardelor europene în materie de drept electoral. Comisia de la Veneția mai subliniază în raportul ei că o Curte Constituțională nu are dreptul să se autosesizeze și să-și aleagă singură spețele, deoarece o astfel de putere ar deveni excesivă și incompatibilă cu principiul separației puterilor.
În cazul anulării alegerilor, absența unei baze legale clare care să permită autosesizarea, coroborată cu lipsa unor probe indubitabile, face ca Decizia 32 să fie lipsită de temei juridic solid.
Mai mult, raportul constată încălcarea principiilor imparțialității, disponibilității, contradictorialității și dreptului la apărare, întrucât partea adversă nu a existat în procedură și nu a putut formula niciun argument.
Judecătorii Curții Constituționale nu s-au ghidat și nu s-au limitat la lege, încălcând atât legislația internă, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În timp ce delegația Comisiei de la Veneția a avut întâlniri cu președintele României, Nicușor Dan, cu președintele Senatului, cu oficiali guvernamentali și cu reprezentanți ai instituțiilor judiciare, opoziția a fost exclusă sistematic de la orice dialog formal.
Așadar nu este adevărat că opoziția nu a dorit să discute cu Comisia de la Veneția. Dimpotrivă, am fost prezenți la forum, am încercat stabilirea unui contact și am solicitat o întrevedere, care însă a fost refuzată.
Nici măcar o fotografie oficială alături de doamna Cartabia nu a fost posibilă, motivându-se că imaginile se realizează exclusiv prin protocol și cu aprobare prealabilă.
Această izolare a opoziției, „cordonul sanitar” politic, ilustrează modul în care partidele de la putere ne limitează accesul la instituțiile internaționale ce monitorizează respectarea statului de drept.
Am dorit să aducem în atenția doamnei Cartabia și situația domnului Călin Georgescu, hărțuit, chemat la poliție și la parchet, plasat sub măsuri restrictive de aproape doi ani, pentru simplul motiv că a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Dreptul cetățenilor la vot a fost anulat fără garanții procedurale reale, iar milioane de voturi s-au anulat fără ca probele invocate să fi fost vreodată prezentate public.
Ne întrebăm: ce valoare mai au recomandările Comisiei de la Veneția dacă anularea alegerilor – despre care însăși Comisia spune că trebuie să fie ultima soluție și să se bazeze pe fapte clar demonstrate – rămâne după doi ani fără o explicație publică?
Ce valoare are principiul stabilității legislației electorale dacă regulile pot fi modificate prin ordonanțe adoptate cu puțin timp înaintea scrutinului?
Ce valoare au drepturile alegătorilor dacă milioane de voturi se pot anula, iar cetățenii sunt lăsați să aștepte ani de zile pentru a vedea probele care ar fi justificat măsura?
Ce rost mai are o Comisie de la Veneția dacă propriile ei standarde rămân simple recomandări pe hârtie atunci când apare exact cazul pentru care ele ar trebui să conteze cel mai mult?
România nu are nevoie de încă o lecție abstractă despre democrație. Are nevoie de adevăr: ce s-a întâmplat, cine a decis, pe ce probe, în ce măsură acele fapte au schimbat rezultatul votului, de ce anularea totală a fost considerată singura „soluție” și cine își asumă răspunderea pentru cel mai grav eșec electoral și instituțional din istoria democratică recentă a țării.
Vom continua să ne facem auziți, să informăm instituțiile europene și să solicităm respectarea dreptului fundamental al cetățenilor români la vot. Cu sprijinul voturilor și al susținerii publice, vom lupta pentru restabilirea statului de drept, pentru dreptate față de Călin Georgescu și de toți cei ce au fost privați de expresia democratică a voinței lor”, a declarat Emil Dîrlău, senator AUR.
