Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034 ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea României de a-și moderniza agricultura, de a susține investițiile fermierilor și de a asigura securitatea alimentară.

Potrivit estimărilor prezentate în dezbaterea privind viitorul buget european, alocarea destinată României ar putea scădea de la aproximativ 21,5 miliarde de euro în actualul exercițiu financiar la circa 16,5 miliarde de euro în perioada 2028–2034. Diferența estimată, de aproximativ 5 miliarde de euro, impune explicații și o strategie clară din partea Guvernului.

Agricultura românească are nevoie de investiții consistente în infrastructura de irigații, mecanizare, digitalizare, modernizarea exploatațiilor și adaptarea la schimbările climatice. Fermierii se confruntă deja cu efectele secetei, costurile ridicate ale finanțării și presiunea concurențială exercitată de produsele provenite din state terțe.

În acest context, reorganizarea mecanismelor de finanțare europene și propunerile privind plafonarea și degresivitatea plăților directe pot genera incertitudine suplimentară pentru exploatațiile agricole care au investit în dezvoltare și au contractat credite pe termen lung.

„Nu putem vorbi despre competitivitatea agriculturii românești dacă reducem resursele necesare investițiilor și lăsăm fermierii să suporte singuri costurile unor schimbări majore. România trebuie să își apere interesele agricole în negocierile europene, nu să se mulțumească doar cu explicații după adoptarea deciziilor”, este mesajul transmis de senatorul AUR.

În acest context, senatorul a solicitat Guvernului României și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale clarificări privind poziția oficială a țării noastre în negocierile pentru viitoarea PAC, nivelul estimat al finanțării și măsurile avute în vedere pentru protejarea producătorilor agricoli.

Solicitarea vizează, în principal:

• Poziția României în negocierile europene și obiectivele concrete urmărite pentru menținerea unei finanțări agricole adecvate;
• Impactul reducerii alocărilor asupra investițiilor agricole, infrastructurii de irigații și dezvoltării rurale;
• Efectele plafonării și degresivității plăților directe asupra fermelor medii și mari, inclusiv asupra exploatațiilor care au contractat credite pentru investiții;
• Protejarea fondurilor destinate agriculturii, în condițiile reorganizării mecanismelor europene de finanțare și ale unei mai mari flexibilități acordate statelor membre;
• Asigurarea reciprocității standardelor de producție pentru produsele importate din state terțe și protejarea competitivității fermierilor români;
• Rezultatele concrete obținute de România până în prezent în negocierile privind viitorul buget agricol european.

De asemenea, Guvernului i se solicită să precizeze dacă a realizat o evaluare a numărului de exploatații care ar putea fi afectate de plafonarea plăților directe, a cuantumului sprijinului care s-ar pierde și a consecințelor asupra producției agricole naționale.

O altă problemă esențială este modul în care România va garanta că resursele disponibile în viitorul cadru financiar vor continua să susțină agricultura și dezvoltarea rurală, fără ca investițiile necesare să fie sacrificate în favoarea altor priorități bugetare.

Agricultura nu este doar un sector economic. Este o componentă strategică a securității alimentare, a economiei naționale și a stabilității comunităților rurale.

România are nevoie de o poziție fermă în negocierile europene, de transparență privind sumele pe care le va primi și de angajamente clare pentru protejarea fermierilor. Nu este suficient ca Guvernul să invoce participarea la negocieri; este necesar să prezinte obiectivele urmărite, măsurile susținute și rezultatele obținute”, a declarat senatorul AUR, Daniela Ștefănescu.