Către: Ministerul Afacerilor Externe, doamnei ministru Oana-Silvia Țoiu
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Măsurile întreprinse pentru protecția cetățenilor români aflați în zone de conflict, în regiuni afectate de crize umanitare și în state cu risc ridicat de securitate
Stimată doamnă ministru,
Protejarea cetățenilor români aflați în afara granițelor țării reprezintă una dintre cele mai importante responsabilități ale statului român și una dintre misiunile fundamentale ale diplomației române. În contextul actual, marcat de conflicte armate, instabilitate regională, atacuri asupra populației civile, acte de terorism și crize umanitare care se manifestă în mai multe regiuni ale lumii, această responsabilitate capătă o dimensiune cu atât mai importantă.
În ultimii ani, evenimentele internaționale au demonstrat că evoluția unor situații de securitate se poate modifica într-un interval foarte scurt de timp, impunând reacții rapide din partea autorităților statului. În astfel de momente, funcționarea eficientă a serviciilor consulare, existența unor planuri operaționale de evacuare și cooperarea permanentă cu statele membre ale Uniunii Europene și cu partenerii strategici reprezintă elemente esențiale pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor români.
Numărul românilor care locuiesc, muncesc, studiază sau desfășoară activități economice în afara țării este în continuă creștere, ceea ce impune consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe de a răspunde prompt și eficient oricărei situații de urgență.
Având în vedere responsabilitatea statului român de a asigura protecția propriilor cetățeni, indiferent de locul în care aceștia se află, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Ce planuri operaționale are Ministerul Afacerilor Externe pentru protecția și evacuarea cetățenilor români aflați în state sau regiuni afectate de conflicte armate, atacuri teroriste ori alte situații majore de risc?
2. Care sunt procedurile prin care sunt identificați și contactați cetățenii români aflați în astfel de zone și ce recomandări sunt transmise acestora în situații de urgență?
3. În câte operațiuni de evacuare sau repatriere a fost implicat Ministerul Afacerilor Externe în ultimii trei ani și câți cetățeni români au beneficiat de asistență consulară în cadrul acestor acțiuni?
4. Ce mecanisme de cooperare funcționează între Ministerul Afacerilor Externe, celelalte instituții ale statului român, Uniunea Europeană, NATO și statele partenere pentru gestionarea situațiilor de criză care implică cetățeni români?
5. Intenționează ministerul să dezvolte o platformă digitală modernă prin care cetățenii români aflați în străinătate să se poată înregistra voluntar, astfel încât autoritățile să poată interveni mai rapid în cazul unor situații de urgență?
6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru consolidarea capacității consulare a României în statele cu risc ridicat și pentru reducerea timpului de reacție în cazul unor crize internaționale?
7. Apreciază Ministerul Afacerilor Externe că actualul cadru legislativ și instituțional este suficient pentru protejarea cetățenilor români aflați în zone de conflict sau consideră necesară inițierea unor modificări legislative și administrative în vederea consolidării mecanismelor de intervenție și asistență consulară?
Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.
Comments are closed