„Rezultatul obținut de elevii români la prima Olimpiadă Internațională de Business și Finanțe, organizată la București, merită privit dincolo de bucuria firească a unui podium. Este un rezultat care vorbește despre felul în care o generație tânără începe să înțeleagă economia: prin analiză, prin argument, prin discernământ și prin asumarea unei decizii.
Șapte delegații din Europa, Asia și Oceania au intrat într-o competiție în care cunoașterea financiară a trebuit să devină instrument de gândire. Elevii au analizat informații, au evaluat alternative, au formulat decizii de business și și-au susținut raționamentele în fața unui juriu de profesioniști.
Îi felicit pe elevii români pentru această performanță și, împreună cu ei, pe profesorii care le-au fost alături. Ceea ce au demonstrat la această competiție este mai valoros decât un răspuns corect. Au demonstrat capacitatea de a interpreta realitatea, de a separa informația relevantă de zgomotul informațional, de a cântări consecințele unei decizii și de a-și apăra raționamentul prin argumente.
Aici începe educația autentică, în clipa în care cunoașterea încetează să fie o colecție de informații și devine judecată.
Această diferență devine cu atât mai importantă într-o lume în care accesul la informație este aproape nelimitat. Valoarea educației se mută tot mai mult către capacitatea de a selecta, interpreta, corela și utiliza informația cu discernământ.
Iar domeniul economic oferă poate una dintre cele mai limpezi demonstrații ale acestei realități. O cifră poate descrie o situație, însă nu poate lua o decizie în locul unui om. Un indicator poate semnala un risc, însă interpretarea lui cere rațiune. O oportunitate poate exista pe hârtie, însă transformarea ei într-un rezultat presupune viziune, responsabilitate și capacitatea de a anticipa.
Educația economică formează mai mult decât viitori economiști, antreprenori sau specialiști în finanțe. Ea formează oameni capabili să înțeleagă raportul dintre resurse și decizii, dintre risc și responsabilitate, dintre inițiativă și consecință. Un tânăr care învață să gândească economic învață, în fond, să privească lumea cu mai multă rigoare.
Faptul că prima ediție a unei asemenea competiții internaționale a fost găzduită de București adaugă o dimensiune aparte performanței românești. Capitala României a devenit spațiul în care tineri din culturi educaționale diferite au putut să-și confrunte ideile, pregătirea și capacitatea de analiză.
Pentru școala românească, asemenea întâlniri au o valoare care depășește rezultatul unei singure competiții. Ele creează contexte în care elevul descoperă că performanța are standarde universale și că inteligența, atunci când este cultivată prin disciplină și exigență, poate deveni limbaj comun dincolo de granițe.
Mă bucur că Bucureștiul a găzduit această primă ediție și că România a urcat pe podium. Avem aici două motive de satisfacție: capacitatea de a organiza o competiție care aduce împreună tineri din spații educaționale diferite și capacitatea elevilor noștri de a se ridica la nivelul unei asemenea confruntări intelectuale.
În spatele unui rezultat de această natură se află întotdeauna o cultură a muncii. Elevul care ajunge pe podium a trecut prin ore de studiu, exercițiu, îndoială, corectare și revenire. Profesorul care îl pregătește îi oferă mai mult decât un set de cunoștințe: îi cultivă exigența față de propriul raționament.
Profesorul are privilegiul, dar și responsabilitatea, de a transforma talentul într-o construcție durabilă. Un elev valoros poate avea intuiție, memorie, creativitate și viteză de gândire. Educația îi dă structură. Îl învață să verifice ceea ce crede, să argumenteze ceea ce susține și să accepte că o idee bună devine cu adevărat valoroasă abia atunci când poate rezista întrebărilor.
România are nevoie de această generație. Are nevoie de tineri care cunosc lumea în care intră, înțeleg mecanismele economice care o guvernează și au curajul de a construi în interiorul ei. Are nevoie de competență, dar și de caracter; de performanță, dar și de responsabilitate; de inteligență, dar și de discernământ.
Performanța elevilor români de la această olimpiadă îmi confirmă un lucru în care cred profund: școala își împlinește menirea atunci când formează minți care pot depăși manualul. Cunoașterea trebuie să devină libertate de gândire, iar libertatea de gândire trebuie să devină responsabilitate în decizie.
Felicit elevii români pentru podium, îi felicit pe profesorii lor pentru exigența și răbdarea cu care i-au format și îi felicit pe organizatorii acestei competiții pentru că au creat un spațiu în care inteligența tânără a putut fi pusă în dialog cu lumea reală a economiei.
Să privim acest rezultat ca pe o promisiune. Promisiunea unei generații care poate înțelege, poate decide și poate construi. România are nevoie de asemenea tineri, iar școala românească are datoria de a le oferi locul, exigența și libertatea intelectuală prin care să-și poată transforma potențialul în valoare”, a declarat deputatul AUR Cristina Dascălu.
Comments are closed