Senatorul Cătălin Silegeanu a luat apărarea familiilor ajunse în fața executorilor, prin susținerea L350/2026 în plenul Senatului, inițiativă AUR care cerea ca pierderea locuinței să fie ultima soluție, după ce creditorii propun variante de plată, iar instanța verifică din oficiu clauzele abuzive și situația copiilor.
Proiectul se aplica relațiilor dintre consumatori și comercianți, inclusiv bănci, IFN-uri, societăți de leasing, furnizori de utilități publice și firme de recuperare creanțe, iar calitatea de consumator era extinsă și la codebitor, fideiusor, girant ori avalist, în anumite condiții.
„Nicio familie nu trebuie să ajungă la ușa executorului înainte ca banca sau IFN-ul să fi pus pe masă o variantă de plată suportabilă. Am susținut în plen L350/2026, care obligă creditorul să propună, cu cel puțin 30 de zile înaintea executării, reeșalonarea, amânarea ori reducerea temporară a ratelor și îi cere judecătorului să cerceteze clauzele abuzive, cuantumul restanței, valoarea locuinței și situația minorilor. Datoria rămâne de plată, iar creditorul își poate recupera banii după parcurgerea garanțiilor prevăzute de lege”, afirmă Cătălin Silegeanu.
Textul prevedea citarea obligatorie a consumatorului în procedura de încuviințare a executării silite, analiza din oficiu a clauzelor abuzive, posibilitatea formulării apelului împotriva hotărârii de încuviințare și chiar suspendarea provizorie fără cauțiune.
„CJUE a constatat în cauza C-725/19, Impuls Leasing România, că protecția consumatorului devine insuficientă atunci când instanța nu poate examina clauzele abuzive, iar suspendarea depinde de o cauțiune care îl poate descuraja. În 2025, 96% dintre negocierile bancare finalizate prin CSALB au dus la împăcarea părților, în timp ce IFN-urile au acceptat numai 2 cereri din 656, diferență care explică de ce negocierea nu poate depinde exclusiv de bunăvoința creditorului”, afirmă senatorul Cătălin Silegeanu.
În procedurile care priveau locuința unei familii cu minori, proiectul obliga executorul judecătoresc să sesizeze serviciul public de asistență socială și, după caz, DGASPC. Evacuarea nu putea avea loc mai devreme de 30 de zile de la dovada sesizării, iar autoritățile trebuiau să analizeze situația familiei și să propună măsuri pentru prevenirea lipsei de adăpost.
„Inițiativa AUR a fost respinsă de Senat, însă lupta pentru drepturile celor mai lipsiți de apărare merge mai departe, iar familiile aflate singure în fața băncilor, IFN-urilor și executorilor vor avea în Parlament o voce care le apără casa, demnitatea și șansa la o soluție dreaptă”, transmite Cătălin Silegeanu.
Comments are closed