În cadrul dezbaterilor din această săptămână din plenul Senatului, cu privire la propunerea legislativă L597/2023 pentru modificarea şi completarea Legii 75/1994 privind arborarea drapelului naţional, au fost făcute o serie de declarații cu caracter iredentist, pe care le considerăm ofensatoare și sfidătoare în același timp.
Astfel, intervenția senatorului UDMR Barna Tánczos, care nu se află la primul derapaj de acest gen, prin care afirma că steagul așa-zisului ținut denumit secuiesc va fi arborat în continuare de către reprezentanții acestei minorități, o considerăm o provocare și un atac direct la identitatea națională.
“V-aș ruga, domnule președinte de ședință, să nu mai permiteți de la tribuna sau microfonul Senatului, cineva, oricine ar fi el, să-și permită, să susțină că în statul național și unitar român, există un ținut denumit secuiesc, sau cum o fi. Nu există niciun ținut secuiesc, există doar niște extremiști de origine maghiară care întrețin o atmosferă ostilă statului român, inclusiv prin arborarea unui steag al așa-zisului ținut, în condiții care nu respectă legea și dovadă că al nostru coleg, deputatul Dan Tanasă a câștigat peste 250 de procese, care au vizat luarea acelor drapele de pe clădirile oficiale, care sunt ținute de administratori sau de puternici ai zilei provenind din UDMR. Îmi pare foarte rău că un om de asemenea calitate așa cum este colegul, care a vorbit mai devreme, de la UDMR, continuă să întrețină extremismul maghiar”, a declarat liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu.
În același timp, facem precizarea că Legea 75/1994 menționează foarte clar ce drape pot fi arborate pe edificiile și în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, precum și modul de arborare a drapelului României.
Nu există răspunsuri