Senatorul AUR Nicolae Vlahu propune o politică publică în două direcții: răspunderea efectivă a magistraților care își exercită funcția cu rea-credință sau gravă neglijență și accesul profesioniștilor cu experiență în magistratură, pentru completarea schemelor de personal din instanțe și parchete.

Când o eroare judiciară produce un prejudiciu, despăgubirile le plătește statul, adică bugetul public. Legea prevede că magistratul care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență trebuie să răspundă, dar mecanismul nu produce efecte. Regresul statului depinde de o procedură prealabilă în fața CSM, iar termenul pentru recuperarea banilor este de doar un an. În materie penală, Codul de procedură penală spune doar că statul „poate” cere banii înapoi. În plus, nu se publică date despre câți bani plătește statul și câți recuperează.

• Regres obligatoriu. După ce statul a fost obligat definitiv să plătească despăgubiri, Ministerul Finanțelor este obligat să ceară banii înapoi de la magistratul vinovat. Nu mai există marjă de apreciere.
• Instanța decide vinovăția. Dacă magistratul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență se stabilește de instanță, în procesul de regres, cu toate garanțiile dreptului la apărare. Procedura în fața CSM rămâne pentru răspunderea disciplinară.
• Termen de 3 ani pentru recuperarea sumelor, în loc de un an, adică termenul general de prescripție.
• Respectarea deciziilor CCR și ale Înaltei Curți. Nerespectarea lor, cu rea-credință sau gravă neglijență, redevine abatere disciplinară distinctă.
• Regres obligatoriu și în materie penală. Din Codul de procedură penală se elimină cuvântul „poate”.
• Transparență. Instituțiile publică anual cât a plătit statul și cât a recuperat.

Răspunderea nu privește soluțiile date cu bună-credință. Faptul că o hotărâre este desființată de o instanță superioară nu înseamnă, prin el însuși, rea-credință sau gravă neglijență. Fiecare caz se judecă individual, fără a afecta independența magistraților.

• Concursuri distincte pentru profesioniștii cu experiență juridică: minimum 10 ani pentru judecătorie, 15 ani pentru tribunal și 20 de ani pentru curtea de apel. Pragurile se aplică atât judecătorilor, cât și procurorilor.
• Posturile vacante, acoperite prioritar. CSM stabilește anual numărul de posturi și probele de concurs, cu prioritate pentru instanțele și parchetele suprasolicitate.
• Selecție riguroasă: probe privind aplicarea legii, analiza probelor și motivarea soluțiilor, verificarea integrității și a aptitudinii psihologice, apoi pregătire practică la INM.

Propunerea legislativă privind răspunderea magistraților (L235/2026), inițiată de AUR, se află pe rolul Senatului, Cameră decizională. Prin amendamente, AUR propune extinderea ei la Codul de procedură penală, iar pentru accesul profesioniștilor cu experiență în magistratură, AUR va depune o inițiativă legislativă distinctă.

„Un cetățean care a fost victima unei erori judiciare primește despăgubiri din bani publici. Este firesc ca magistratul care a greșit cu rea-credință sau din gravă neglijență să răspundă pentru acești bani. Îi protejăm pe magistrații care își fac treaba cu bună-credință și cerem răspundere doar acolo unde vinovăția este dovedită în instanță. În același timp, vrem instanțe și parchete cu posturile ocupate, pentru ca dosarele să fie judecate într-un termen rezonabil”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.