AUR a organizat astăzi, la Bruxelles, conferința internațională „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, în cadrul căreia lideri ai conservatorilor europeni și experți din mai multe state au susținut rolul alegerilor anticipate în depășirea blocajelor politice. Situația României s-a aflat în centrul discuțiilor, participanții subliniind necesitatea unui guvern cu un mandat democratic clar și importanța respectării dreptului cetățenilor de a decide prin vot.
Conferința a evidențiat faptul că organizarea alegerilor anticipate este un mecanism democratic prevăzut în sistemele constituționale europene, care poate fi utilizat atunci când negocierile politice nu reușesc să ofere o soluție pentru formarea unei guvernări stabile.
Președintele AUR și vicepreședinte al partidului ECR, George Simion, a declarat că România traversează o gravă criză democratică, marcată de anularea alegerilor, excluderea unor candidați din competiția electorală și folosirea justiției în scop politic. Liderul AUR a cerut instituțiilor europene să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și a transmis un apel ferm pentru restabilirea competiției democratice și respectarea voinței poporului român.
„Democrația nu e proprietatea unei tabere politice sau a alteia. Când ai, ca în România, alegerile anulate, când candidați populari sunt interziși sau trimiși și în închisoare sub acuzații contestate, când alegerile sunt considerate ilegitime, democrația însăși e în pericol”, a spus liderul AUR.
George Simion a lansat un apel către membrii Parlamentului European pentru monitorizarea cazului lui Călin Georgescu și pentru apărarea principiilor democratice.
„Facem un apel la membrii Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și cazurile aferente, în termeni de proporționalitate, echitate și independență; să reafirme faptul că voința populară exprimată în alegeri libere nu poate fi răsturnată prin procese nejustificate și prin consensul unei elite și să își dea seama că excluderea unor forțe politice din cursa democratică slăbește valorile europene”, a declarat președintele AUR.
Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a atras atenția asupra crizei politice din România și a criticat argumentele invocate de președintele Nicușor Dan împotriva organizării alegerilor anticipate.
„Și, deși alegerile anticipate reprezintă, fără îndoială, un mecanism democratic, necesitatea acestei dezbateri este determinată de criza politică și de blocajul instituțional cu care se confruntă România, țara mea. Actualul președinte al României s-a poziționat ferm împotriva organizării alegerilor anticipate, deși țara se află în criză și are nevoie urgentă de un guvern. Pentru a-și justifica poziția, acesta a invocat tot felul de argumente nedemocratice, precum „Creditorii externi ai României nu vor alegeri anticipate” sau, și mai grav, a afirmat că este un om responsabil și că nu se joacă cu soarta României prin organizarea alegerilor anticipate. Ca și cum a le permite cetățenilor să voteze ar reprezenta un act de iresponsabilitate”, a spus aceasta.
Poziția exprimată de eurodeputatul AUR a fost susținută și de copreședintele Grupului ECR, Patryk Jaki, care a transmis că alegerile anticipate nu trebuie prezentate drept o amenințare la adresa stabilității democratice, în special atunci când un stat se confruntă cu un blocaj politic prelungit.
„Alegerile anticipate nu reprezintă o amenințare la adresa democrației, ci sunt însăși expresia democrației. (…) Nu este nimic nedemocratic în a le reda cetățenilor dreptul de a decide prin vot. Ceea ce este însă nedemocratic este să menții o țară într-un blocaj politic pentru că cei aflați la putere nu sunt dispuși să convoace alegeri sau, pur și simplu, se tem să piardă puterea. Iar acest lucru este deosebit de important în cazul României”, a afirmat Patryk Jaki.
Referindu-se direct la situația politică românească, acesta a subliniat că legitimitatea unui guvern trebuie să provină din voința cetățenilor, nu din considerente legate de poziția creditorilor externi.
„România este un partener esențial al Uniunii Europene și al NATO. Are nevoie de un guvern puternic, învestit cu un mandat clar și legitim din partea cetățenilor români. Iar atunci când este desemnat un prim-ministru, există un principiu fundamental: trebuie să asculți vocea cetățenilor. Nu pe cea a creditorilor externi. Nu poți continua să propui un candidat după altul, în condițiile în care fiecare încercare eșuează”, a subliniat acesta.
Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea a arătat, în cadrul intervenției sale, că atunci când o țară se confruntă cu probleme serioase, în ciuda muncii asidue a poporului său, a resurselor sale bogate și a oportunităților pe care le are în străinătate, poate fi necesară o schimbare de guvern înainte de sfârșitul mandatului său.
„Alegerile anticipate fac parte din democrația parlamentară în întreaga Uniune Europeană, atâta timp cât respectă constituția, desigur. Ele pot oferi un plan politic, economic și social mai sănătos pentru ieșirea dintr-o criză decât permiterea unei crize profunde. Se poate adânci, așa cum se întâmplă acum în România. Ele oferă cetățenilor oportunitatea de a-și reînnoi mandatul celor implicați sau de a-l retrage. (…) Când cetățenii își pierd încrederea în vot, însăși democrația este în pericol. Iar când instituțiile democratice nu mai reflectă voința poporului, revenirea la popor trebuie să rămână o opțiune constituțională legitimă”, a declarat Gheorghe Piperea.
Adrian Axinia, europarlamentar AUR/ECR, a atras atenția că în întreaga Europă cetățenii sunt tot mai nemulțumiți de guvernele care nu mai reușesc să ofere rezultate. Potrivit acestuia, alegerile anticipate reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente ale democrației.
„Europa democratică recurge frecvent la acest mecanism. Potrivit calculelor mele, statele membre au organizat alegeri anticipate de 70 de ori din 2005 până în prezent. (…) România nu a organizat niciodată alegeri anticipate. Constituția noastră a fost redactată astfel încât să facă dizolvarea Parlamentului aproape imposibilă, în numele stabilității. Rezultatul a fost însă paralizia instituțională. (…) A menține în viață un guvern care este mort din punct de vedere politic, susținut prin înțelegeri de culise și majorități nevăzute, înseamnă să îi determini pe cetățeni să își piardă încrederea în democrația însăși”, a spus Adrian Axinia.
Potrivit acestuia, stabilitatea nu înseamnă imobilitate. „Nu trebuie să ne temem de alegerile anticipate. Ele reprezintă supapa de siguranță a unei democrații sănătoase, iar Bruxelles-ul ar trebui să încurajeze fiecare stat membru să recurgă la acest mecanism atunci când instituțiile sale sunt blocate. (…) Dacă ne dorim o Europă puternică, trebuie să le acordăm popoarelor sale dreptul de a-și alege din nou direcția”, a adăugat europarlamentarul AUR/ECR.
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a arătat că invocarea alinierii internaționale pentru a justifica eșecurile interne și excluderea adversarilor politici împinge țara spre o „democrație gestionată”, în care responsabilitatea față de cetățeni este înlocuită de conformitatea geopolitică.
„Guvernarea geopolitică este atunci când alinierea internațională înlocuiește performanța internă și regulile corecte. Critica la adresa performanței guvernării interne se transformă, așa cum am spus, în aranjamente geopolitice, iar discuția se mută de la democrație la loialitate, de la performanță la aliniere, de la responsabilitatea publică la conformitatea geopolitică. Consecințele sunt că România se transformă într-un soi de democrație controlată sau democrație gestionată. Cu un stil sau o marcă occidentală, o expresie europeană, dar cu practici rusești. Excluderea politicienilor care refuză să se conformeze este o practică a regimurilor autoritare, nu a celor europene. Motivele geopolitice nu pot înlocui sau depăși democrația. Preocupările geopolitice sunt importante, dar guvernarea geopolitică nu este democrație”, a spus prim-vicepreședintele AUR.
Un alt mesaj de susținere a principiului revenirii la vot a venit din partea copreședintelui ECR, Nicola Procaccini. În intervenția sa, acesta a evidențiat responsabilitatea guvernelor față de cetățeni și rolul alegerilor în restabilirea încrederii publice.
„În orice sistem democratic, puterea nu există pentru ea însăși. Suveranitatea aparține poporului. Atunci când politica pierde contactul cu realitățile cotidiene sau când consensul politic ajunge într-un punct mort, revenirea la urne nu reprezintă un risc. Dimpotrivă, reprezintă cea mai înaltă expresie a responsabilității democratice. Alegerile reprezintă mecanismul fundamental prin care poate fi reînnoită încrederea cetățenilor și prin care se asigură că guvernele rămân răspunzătoare în fața acestora”, a spus Procaccini.
Conferința internațională a adus în atenție și experiența Italiei, prezentată de Carlo Fidanza, liderul delegației Fratelli d’Italia din Parlamentul European și vicepreședinte executiv al partidului ECR. Acesta a făcut referire la perioadele de instabilitate politică traversate de Italia și a apreciat că actualul blocaj din România afectează capacitatea țării de a acționa cu autoritate pe plan internațional.
„Se vede acum în România: este o situație de blocaj politic. Asta nu oferă României șansa de a se manifesta pe deplin ca putere în contextul internațional, într-un context în care este nevoie de națiuni puternice, de guverne solide, de guverne care să aibă acea legitimitate pe care le-o oferă cetățenii și mandatul democratic direct. Asta este diferența. Singurul răspuns posibil, în prezent, la blocajul politic îl reprezintă alegătorii. Așa funcționează democrația, iar experiența noastră în Italia s-a născut din acest tip de procese”, a arătat Carlo Fidanza.
Argumentele privind rolul alegerilor anticipate au fost completate de profesorul bulgar Petar Iliev, care a prezentat perspectiva unui stat european confruntat, în ultimii ani, cu dificultăți repetate în formarea unor majorități parlamentare stabile.
„În condițiile constituționale adecvate, acestea pot însemna cu totul altceva. Pot reprezenta un instrument de reînnoire democratică, de corectare a direcției politice și, mai presus de toate, de readucere a puterii politice la sursa sa legitimă: poporul.”
La rândul său, europarlamentarul croat Stephen Bartulica a subliniat că elitele de la Bruxelles preferă conformismul în locul democrației, le plac partidele politice care servesc interesele elitelor. Potrivit eurodeputatului croat, atunci când este ales candidatul care nu trebuie, apare o criză.
„Ceea ce se întâmplă în România provoacă, în opinia mea, prejudicii grave propriilor voastre instituții. Oamenii își pierd încrederea în sistem. Noi, conservatorii, nu credem în folosirea justiției ca armă politică. Nu credem în instrumentalizarea justiției în scopuri politice. (…) Avem nevoie de politicieni curajoși, dispuși să îi înfrunte pe cei aflați la putere, să spună adevărul și să dea dovadă de curaj chiar și atunci când acest lucru este incomod. Știm ce înseamnă acest lucru. Așadar, mesajul meu este să rămâneți puternici și să nu vă abateți de la drumul pe care ați pornit. Lumea întreagă este cu ochii pe voi. Aveți aliați în întreaga lume care vă susțin și care așteaptă o soluție dreaptă. Ceea ce i se întâmplă domnului Călin Georgescu în România este absolut inacceptabil. (…) Este un abuz de putere revoltător. Repet: un abuz de putere revoltător. Nu trebuie să tolerăm acest lucru. Nu trebuie să acceptăm niciodată așa ceva”, a conchis Stephen Bartulica.
Richard J. Schenk, director de cercetare al Freedom & Sovereignty Initiative Europe, a ridicat semne de întrebare cu privire la reticența autorităților din România față de organizarea alegerilor anticipate, în condițiile în care trei dintre cele mai mari patru state membre ale Uniunii Europene au recurs la această soluție în ultimii doi ani. În opinia sa, blocajul politic actual nu poate fi separat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, decizie care a afectat încrederea în instituțiile democratice și a generat reacții internaționale, inclusiv din partea vicepreședintelui american J.D. Vance.
Deputatul AUR Cosmin Corendea, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, a arătat că România reprezintă un studiu de caz deosebit de relevant pentru crizele politice care au afectat Europa în ultimii ani.
„Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și reluarea scrutinului în 2025 au generat o dezbatere intensă, atât la nivel național, cât și european, cu privire la transparența deciziilor instituționale, integritatea procesului electoral și încrederea cetățenilor în democrație. Perspectiva organizării alegerilor anticipate ridică o întrebare la fel de importantă: când reprezintă alegerile anticipate o soluție democratică pentru depășirea unei crize politice și când riscă acestea să adâncească instabilitatea? (…) Obiectivul nostru este să identificăm nu doar problemele, ci și soluțiile prin care putem garanta alegeri libere, corecte și transparente”, a spus Cosmin Corendea.
Europarlamentarul francez Nicolas Bay a declarat că am putut vedea în Europa, odată cu alegerile din noiembrie 2024 și apoi cu cele din mai 2025 din România, o voință deliberată de a deturna pur și simplu procesul electoral pentru a împiedica victoria candidaților care nu conveneau sistemului.
„Vedem că românii au fost privați de alegerea lor democratică. Candidatul care se clasează pe primul loc nu convine sistemului, așa că se anulează alegerile, este împiedicat să candideze, este trimis la închisoare și li se explică alegătorilor că, în realitate, nu există un proces democratic normal, ci că trebuie pur și simplu să aleagă dintre candidații validați de sistem. În asemenea momente, care sunt momente critice, am văzut comunitatea internațională și instituțiile europene că nu spun nimic. Ele sunt întotdeauna foarte vigilente când vine vorba să identifice încălcări ale statului de drept acolo unde acestea nu există, atunci când guvernele conservatoare iau decizii diferite de cele pe care și le-ar dori cei de la Bruxelles. Dar, în schimb, în această situație, nu le-am auzit. A fost o tăcere totală. Din fericire, prietenii noștri din AUR au avut reacția potrivită, inițiativa potrivită, pentru a apăra însuși principiul democrației”, a arătat Nicolas Bay.
Potrivit acestuia, vedem că alegerile nu sunt folosite pentru a da cuvântul poporului, ci pur și simplu pentru a încerca fie să se mențină la putere, fie să îi împiedice pe adversarii politici să ajungă la putere.
Jacek Saryusz-Wolski, consilier al președintelui Poloniei și fost vicepreședinte al Parlamentului European, a afirmat că Polonia înțelege suferința României și este solidară cu România. Potrivit acestuia, Comisia Europeană impune abuzuri și se poziționează activ de partea aliaților săi politici. Ca răspunsuri la această situație, acesta a spus că „în primul rând, trebuie să ne întoarcem la popor, la suveran, prin intermediul alegerilor, fie că vorbim despre România, Polonia, Italia, Franța, Spania și așa mai departe. Iar cei care sunt supuși presiunilor și opresiunii generate de politica părtinitoare a Uniunii Europene de ingerință în democrațiile naționale ar trebui să formeze un front comun, care să denunțe abuzurile împotriva democrației”.
AUR a adus în atenția partenerilor săi din Grupul ECR situația politică din România și argumentele în favoarea organizării alegerilor anticipate. Intervențiile participanților au evidențiat importanța legitimității democratice și posibilitatea revenirii la urne atunci când instituțiile politice nu reușesc să depășească un blocaj guvernamental.
AUR își reafirmă poziția potrivit căreia soluția pentru depășirea crizei politice din România trebuie să respecte voința cetățenilor și mecanismele democratice prevăzute de Constituție, inclusiv posibilitatea organizării alegerilor anticipate.
