
“De aproape un an și jumătate, mai exact de 496 de zile, Curtea de Conturi a României funcționează fără un președinte numit, iar șase dintre cele 18 locuri din Plen au rămas neocupate, deși Constituția obligă Parlamentul să înnoiască o treime din consilierii de conturi la fiecare trei ani. Procedura de numire nici măcar nu a fost pornită, iar Autoritatea de Audit, care răspunde de verificarea fondurilor europene, este condusă și ea prin interimat.
Blocajul are o explicație simplă dacă ne uităm la istoria instituției. Din 1993 încoace, peste 90% din timp, la conducerea Curții s-au aflat oameni numiți de PSD și de partidele din care acesta s-a format, de la Dan Drosu Șaguna și Nicolae Văcăroiu până la Mihai Busuioc, Mirela Călugăreanu, fost șef al ANAF în guvernele Tudose și Dăncilă, și Sorin Lazăr, fost deputat PSD.
Acum, potrivit surselor politice citate public, scaunul de președinte este ținut liber pentru Marian Neacșu, vicepremierul condamnat definitiv în 2016 pentru conflict de interese, care tocmai a primit dreptul să avizeze toate proiectele cu impact bugetar ale Guvernului. Am ajunge astfel ca omul care aprobă cheltuielile să conducă, timp de nouă ani, instituția care ar trebui să le verifice.
O asemenea numire ar încălca deopotrivă litera și spiritul regulilor care garantează independența Curții. Constituția cere ca membrii Curții de Conturi să fie independenți în exercitarea mandatului (art. 140 alin. (4)), iar Legea nr. 94/1992 le interzice apartenența la partide și orice activitate politică (art. 49); un lider PSD trimis direct din Guvern, ca rezultat al unei negocieri de partid, este negarea acestei independențe.
Standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit cer ca șefii acestora să fie numiți printr-o procedură care le asigură independența față de Executiv (Declarația de la Mexic, INTOSAI-P 10, Principiul 2), iar Codul etic INTOSAI (ISSAI 130) cere evitarea situațiilor în care auditorul ajunge să își verifice propriile decizii. În sfârșit, legea prevede că un consilier de conturi condamnat definitiv în timpul mandatului este eliberat de drept din funcție (art. 54). Este greu de explicat cum ar putea conduce Curtea cineva care, pentru aceeași faptă săvârșită în mandat, și-ar fi pierdut funcția.
Ce a însemnat acest control se vede în cifrele publicate chiar de Curte. Din prejudiciile pe care le-a stabilit s-au recuperat doar 16,2%, iar 1,3 miliarde lei au rămas nerecuperați. După regulamentul adoptat în 2022, deciziile prin care Curtea obliga instituțiile să recupereze banii aproape au dispărut, de la 1.907 măsuri dispuse prin deciziile din 2022 la doar 68 în aproape trei ani. Alte 2.205 măsuri au fost închise fără ca banii să intre înapoi în buget, sesizările penale ale auditorilor depind de votul unui Plen numit politic, iar 99,6% dintre misiunile de audit se termină după termen. O instituție care constată neregulile, dar nu mai recuperează nimic și nu mai trage pe nimeni la răspundere, le convine tuturor celor care au gestionat banul public, și mai ales celor care au guvernat cel mai des.
Mai este un lucru pe care oamenii trebuie să-l știe.
Legea Curții de Conturi prevede că bugetul acesteia este controlat de o comisie instituită de cele două Camere și că execuția lui se supune aprobării Parlamentului cu avizul acestei comisii. Ultima comisie comună specială a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr. 10 din 23 aprilie 2024, iar în actuala legislatură, începută în decembrie 2024, ea nu a mai fost constituită. De aproape doi ani, instituția care verifică felul în care toți ceilalți cheltuiesc banul public nu a mai fost verificată de nimeni. Întrebarea vine de la sine: ce au de ascuns cei care au condus-o?
De aceea, se impun de urgență:
–constituirea unei comisii parlamentare care să analizeze activitatea Curții de Conturi din ultimii zece ani și cauzele pentru care o instituție atât de importantă a eșuat lamentabil în misiunea ei;
–constituirea, fără întârziere, a comisiei comune de control al execuției bugetului Curții de Conturi;
–declanșarea imediată a procedurii de numire pentru cele șase locuri vacante, cu audieri publice și fără candidați trimiși direct din Guvern sau din conducerea partidelor;
–revenirea, prin lege, la obligația Curții de a recupera prejudiciile și eliminarea filtrului politic asupra sesizărilor penale.
Banul public nu aparține partidelor, iar instituția care trebuie să-l apere nu poate fi moștenită de la un guvern la altul ca o funcție de partid”, a declarat Florin Popovici, deputat AUR.