Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat joi, 29 octombrie, conferința „Agricultura României, de la probleme la soluții”, în cadrul căreia parlamentari, specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri au prezentat soluții pentru sprijinirea fermierilor români, dezvoltarea procesării interne și reducerea dependenței de importuri.
Senatorul AUR Laurențiu Plăeșu a susținut că România trebuie să își consolideze producția alimentară și să exporte mai puține materii prime, punând accent pe produse procesate cu valoare adăugată mai mare.
„În primul rând, eu cred că avem datoria să încercăm pe cât posibil să ne producem mâncarea în țară. Ăsta trebuie să fie un efort continuu. (…) O altă chestiune pe care cred eu că ar trebui să o susținem în special ar fi ca să avem produse cu valoare adăugată mai mare și să stimulăm integrarea pe verticală a procesării. Pe cât posibil, să încercăm să exportăm cât mai puține materii prime și să încercăm să avem produse finite și produse cu valoare adăugată mai mare. (…) Eu cred că trebuie să avem o atitudine radicală în ceea ce privește stoparea, interzicerea accesului pe piața românească a produselor din străinătate care nu îndeplinesc normele de calitate existente”, a declarat Laurențiu Plăeșu.
Senatorul AUR Daniela Ștefănescu a prezentat mai multe inițiative legislative privind reducerea costurilor pentru agricultori, sprijinirea apicultorilor, limitarea ponderii mărcilor proprii în supermarketuri și stimularea producției de lapte ecologic.
„Este vorba ca acciza redusă pe care ne dă voie Uniunea Europeană, de 21 de euro la mia de litri, să poată fi aplicată direct la pompă, astfel încât agricultorul să nu mai crediteze statul român. (…) Este vorba de un sprijin pentru crescătorii de albine de 25 de euro pentru familie și de o reducere a cotei de TVA de la 21% la 11% pentru hrana albinelor. (…) Avem o propunere care este în Camera Deputaților (…) pentru ca în hipermarketuri cota mărcii proprii să fie redusă la 20% din valoarea întregii vânzări într-un an. (…) N-aș vrea să uit de propunerea colegului nostru Matieș, care poate stimula producția de lapte ecologic. Este vorba de 2 lei la litru, o subvenție”, a precizat Daniela Ștefănescu.
Aceasta a atras atenția și asupra lipsei unor date oficiale privind terenurile agricole deținute de cetățeni străini.
„Prima dată când am ajuns la Comisia de Agricultură, m-am gândit dacă statul român cunoaște cât din terenul agricol este deținut de cetățeni de altă naționalitate. Vreau să vă spun că Ministerul Agriculturii ne-a răspuns că aceste situații și statistici nu le deține”, a adăugat senatorul AUR.
Sorin Chelmu, coordonator politic al Comisiei pentru Agricultură AUR „Ion Mihalache”, a avertizat asupra problemelor din irigații, depozitare și procesare și asupra riscului creșterii dependenței de importuri.
„Avem probleme, chiar dacă plouă afară, cu sistemul de irigații, pentru că România este, că vrem, că nu vrem, o țară meteodependentă, avem mari probleme cu sistemul de depozitare, avem mari probleme cu zona de procesare și, dacă nu vom lua măsuri în perioada următoare, riscăm să fim dependenți de importuri”, a declarat Sorin Chelmu.
Silviu Chiosea, coordonator tehnic al Comisiei pentru Agricultură AUR „Ion Mihalache”, a susținut introducerea unor mecanisme mai eficiente pentru protejarea terenurilor agricole, sprijinirea tinerilor fermieri și stabilirea unor reguli predictibile pentru arendă.
„În Germania, de exemplu, dacă se achiziționează pentru speculă, autoritățile pot bloca acea achiziție. (…) În Franța, de exemplu, există SAFER. Această entitate poate să achiziționeze terenul în dauna speculatorilor și să-l dea mai departe fermierilor care doresc să devină mai împreunați la nivel de teren sau către tineri. (…) În Franța există un registru, care poate fi și la noi, în care sunt fermierii care au pământ, dar nu au urmași și, în același timp, sunt tineri care sunt profesioniști, care vor să lucreze și nu au teren”, a spus Silviu Chiosea.
Cezar Gheorghe, analist și consultant pe piața cerealelor, a indicat finanțarea drept una dintre cele mai grave probleme ale agriculturii românești și a susținut înființarea unei burse de cereale, prelungirea taxării inverse la TVA și menținerea restricțiilor privind importurile agricole din Ucraina.
„Ce ne trebuie nouă este înființarea acestei burse, numiți-o bursa de la Constanța, dacă vreți, bursa de la București, cum doriți dumneavoastră să fie, și, subsecvent, o curte de arbitraj. (…) Doresc chiar să trag un semnal extrem de puternic (…) ca să fie prelungită taxarea inversă care expiră pe 31 decembrie 2026. (…) Dorim ca iarăși același semnal să fie dat pentru a prelungi interdicția de import a mărfurilor ucrainene. (…) Finanțarea, oameni buni. Asta este problema noastră astăzi în agricultură”, a declarat Cezar Gheorghe.
Nicu Vasile, fost președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, a arătat că fermierii români suportă costuri mari, dar au o putere redusă de negociere și sunt afectați de lipsa capacităților interne de procesare.
„Fermierul român cumpără din alte economii inputuri la prețuri pe care nu le poate controla, plătește energia, combustibilul, utilajele și dobânzile, suportă seceta și riscurile pieței, dar ajunge adesea să-și vândă recolta fără puterea reală de negociere. (…) Avem nevoie de fabrici de procesare, de centre de colectare, de depozite, de abatoare, de fabrici de produse alimentare și de investiții care transformă recolta în valoare adăugată, locuri de muncă și venituri pentru bugetul public. Nu trebuie să alegem între agricultură și industrie. Trebuie să construim industria României pornind de la agricultura României”, a declarat Nicu Vasile.
Vicepreședintele IMM București-Ilfov, Florin Pețu, a subliniat necesitatea implicării mai active a companiilor în pregătirea tinerilor și în formarea viitorilor specialiști.
„Ar trebui să avem educația tot timpul în minte, indiferent de industria în care sunteți. (…) Implicați-vă. (…) Foarte multe companii din România astăzi nu se implică în asociații și patronate din orgoliu. (…) Nu vine nimeni, nu o să vină nimeni, mamă, nu știu ce guvern, nu știu ce parlament, mâine să rezolve. (…) Noi putem să ne unim, să ne asociem și să începem cu documente, să începem să facem petiții”, a declarat Florin Pețu.
Concluzia conferinței a fost necesitatea unei politici agricole care să crească producția și procesarea internă, să protejeze terenurile și fermierii români, să asigure acces la finanțare și să reducă dependența României de importurile agroalimentare.
