Adresată: Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe
Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, viceprim-ministru, ministru interimar al Apărării Naționale
Domnului András István DEMETER, ministrul interimar al Culturii
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș
Obiectul întrebării: Demersuri diplomatice și culturale pentru realizarea și aducerea în România a unei copii a sabiei atribuite Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, păstrată la Armurăria Regală din Stockholm.
Doamnă ministru interimar,
Domnilor miniștri interimari,
Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), reprezintă una dintre figurile emblematice ale istoriei și spiritualității românești, întruchipând atât continuitatea statalității românești, cât și statornicia în credința creștină, mărturisită prin jertfa sa martirică de la Constantinopol, la 15 august 1714.
O mărturie materială deosebit de valoroasă, atribuită acestui domnitor, se păstrează în prezent la Armurăria Regală din Stockholm (Livrustkammaren), Suedia. Este vorba despre o sabie de tip kilij, datată cu rezerve în secolul al XVII-lea și atribuită unui atelier din Istanbul, care îmbină măiestria armurierilor otomani cu elemente iconografice creștine. Piesa, cu o lungime totală de aproximativ 104 centimetri, prezintă o lamă din oțel damascat și ornamente cu semnificație religioasă, între care reprezentarea Maicii Domnului cu Pruncul și o inscripție cu caracter creștin.
Potrivit informațiilor istorice publicate, sabia ar fi intrat în circuitul european după martiriul domnitorului, ajungând ulterior în posesia prințului Karl von Nassau-Siegen și, mai târziu, în colecția regală suedeză. Deși atribuirea istorică trebuie tratată cu rigoarea științifică impusă de specialiști, această piesă constituie un reper important pentru cercetarea și valorificarea patrimoniului istoric asociat domniei lui Constantin Brâncoveanu.
În acest context, consider oportună analizarea posibilității realizării unei copii fidele, de înaltă calitate muzeografică, după exemplarul păstrat la Stockholm, cu acordul instituției deținătoare și cu respectarea tuturor condițiilor legale și tehnice privind reproducerea obiectelor de patrimoniu. O asemenea copie ar putea fi integrată în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României sau ale Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, însoțită de documentația istorică și tehnică necesară, contribuind la valorificarea educativă și culturală a moștenirii brâncovenești.
Există un precedent relevant în inițiativa aducerii în România a unei copii a sabiei atribuite domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, păstrată la Istanbul. Acest exemplu arată că reproducerea unor asemenea obiecte, cu respectarea drepturilor și condițiilor stabilite de instituțiile deținătoare, poate reprezenta o modalitate concretă de apropiere a publicului român de repere fundamentale ale istoriei naționale, fără a presupune transferul proprietății asupra originalelor.
Având în vedere rolul Ministerului Afacerilor Externe în dezvoltarea relațiilor bilaterale și facilitarea cooperării cu instituțiile culturale din străinătate, precum și responsabilitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului Culturii în protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național, vă rog respectuos să îmi comunicați:
1.Dacă a fost analizată sau poate fi inițiată, prin intermediul Ambasadei României în Regatul Suediei, o abordare oficială a conducerii Armurăriei Regale din Stockholm, în vederea obținerii acordului pentru realizarea unei copii fidele a sabiei atribuite Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu.
2.Care sunt condițiile tehnice, juridice și financiare pe care le-ar presupune realizarea unei asemenea reproduceri, inclusiv posibilitatea obținerii documentației istorice, a imaginilor de înaltă rezoluție, a măsurătorilor și a altor date necesare pentru reproducerea fidelă a piesei.
3.Care dintre instituțiile muzeale din România ar fi cea mai potrivită pentru găzduirea și valorificarea acestei copii, respectiv Muzeul Național de Istorie a României sau Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, având în vedere profilul colecțiilor, expertiza de specialitate și posibilitățile de expunere și cercetare.
4.Dacă există posibilitatea finanțării proiectului din bugetul Ministerului Culturii, din programe dedicate patrimoniului și cooperării culturale internaționale ori prin parteneriate instituționale și sponsorizări, cu respectarea legislației aplicabile.
5.Dacă poate fi avut în vedere un acord de cooperare între instituțiile muzeale române și Armurăria Regală din Stockholm, care să includă, pe lângă realizarea copiei, schimburi de expertiză, cercetare documentară și organizarea unor activități expoziționale sau educative dedicate relațiilor istorice româno-suedeze și personalității lui Constantin Brâncoveanu.
6.Ce demersuri au întreprins până în prezent ministerele pe care le conduceți pentru identificarea, documentarea și valorificarea în România a unor obiecte de patrimoniu aflate în colecții muzeale din străinătate, care au legătură directă cu istoria, inclusiv cea militară, și personalitățile românești.
7.Dacă sunteți dispuși să susțineți inițierea unui demers interinstituțional concret, cu participarea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Culturii și a muzeului desemnat, în vederea evaluării fezabilității proiectului și, dacă rezultatul evaluării este favorabil, a stabilirii unui calendar de implementare.
