AUR critică lipsa unor angajamente clare ale Guvernului privind costurile și aplicarea viitoarelor reguli europene pentru locurile de muncă. În timp ce miniștrii muncii din Uniunea Europeană discută astăzi, 19 octombrie, la Luxemburg, viitorul Quality Jobs Act, programul de guvernare prevede reformarea Inspecției Muncii în 12 luni, fără să precizeze numărul inspectorilor sau bugetul necesar. AUR cere publicarea poziției României, evaluarea impactului asupra firmelor mici și măsuri concrete pentru protejarea angajaților.

Consiliul EPSCO analizează cinci direcții care ar putea sta la baza viitoarei legislații europene: utilizarea inteligenței artificiale și a algoritmilor la locul de muncă, sănătatea și securitatea angajaților, dreptul la deconectare și telemunca, protecția lucrătorilor din lanțurile de subcontractare și tranzițiile digitale și verde.

Propunerea Comisiei Europene urmează să fie prezentată până la sfârșitul anului, iar conținutul și forma juridică nu sunt încă stabilite. Tocmai de aceea, România trebuie să își formuleze din timp prioritățile și să evalueze consecințele eventualelor noi obligații.

Comisia de Muncă „Dimitrie Gusti”, atrage atenția asupra diferenței dintre adoptarea unor reguli și capacitatea statului de a le aplica. Fără inspectori suficienți, finanțare și mecanisme de control funcționale, noile reglementări riscă să genereze birocrație suplimentară, fără să îmbunătățească efectiv protecția lucrătorilor.

Comisia solicită Guvernului să prezinte public poziția susținută de România pentru fiecare dintre cele cinci direcții discutate la Consiliul EPSCO și să consulte partenerii sociali înainte de definitivarea propunerii europene.

Totodată, AUR solicită Guvernului să ceară Comisiei Europene o evaluare a impactului noilor obligații asupra întreprinderilor mici și mijlocii, precum și asupra capacității autorităților de control. Ministerul Muncii trebuie să prezinte public necesarul de personal și resurse financiare pentru ca Inspecția Muncii să poată aplica efectiv viitoarele reglementări.

AUR consideră că Guvernul trebuie să explice cine suportă costurile noilor obligații și cum vor fi protejați efectiv angajații. Drepturile lucrătorilor nu pot fi garantate prin promisiuni legislative fără resurse, iar întreprinderile mici nu trebuie împovărate cu obligații a căror aplicare nu a fost evaluată.

România are nevoie de reguli care protejează angajații și pot fi aplicate în practică, nu de noi obligații birocratice ale căror costuri ajung să fie suportate de firmele mici și de lucrători.