O recoltă bună ar trebui să însemne venituri mai mari pentru agricultori și mai multă activitate în fabricile din România. Însă, atunci când vindem materia primă și cumpărăm din import produsul finit, o parte importantă din câștigul economic este realizată în altă țară. Acolo sunt plătite salariile pentru procesare, acolo se dezvoltă furnizorii și se încasează taxele aferente producției.
Aceasta este problema pe care Guvernul trebuie să o trateze cu seriozitate: capacitatea insuficientă de a transforma resursele românești în produse competitive.
Pentru Brăila, județ cu un profil agricol puternic, dezvoltarea procesării trebuie să fie o prioritate economică. Agricultorii au nevoie de posibilități de depozitare, de cumpărători pentru recolte și de contracte predictibile. Investițiile în unități de procesare pot crea locuri de muncă și pot deschide oportunități pentru firmele locale de transport, ambalare și întreținere.
AUR susține investițiile în producția internă, dezvoltarea industriei alimentare și facilitarea accesului producătorilor români la marile rețele comerciale. Aceste obiective cer finanțare accesibilă, proceduri clare și un mediu fiscal în care o firmă să își poată planifica investițiile.
Un antreprenor care construiește o fabrică face un calcul pentru mai mulți ani. Are nevoie să știe cât îl costă energia, în cât timp obține autorizațiile și în ce condiții își poate finanța activitatea. Schimbările repetate și întârzierile administrative pot amâna investiții de care economia are nevoie.
Solicit Guvernului să prezinte măsuri concrete pentru dezvoltarea capacităților de procesare agroalimentară, cu bugete, termene și criterii transparente de acces. Cer ca rezultatele acestor programe să fie evaluate prin unități puse în funcțiune, producție realizată și locuri de muncă menținute.
Importurile au un rol firesc într-o economie deschisă. Responsabilitatea Guvernului este însă să creeze condițiile în care firmele din România pot concura și pot acoperi o parte mai mare din cererea internă.