Proiectele românești din tehnologiile de vârf care trec de primele etape de evaluare pentru finanțările europene ar urma să beneficieze de capital complementar din România, printr-un Fond Național de Co-Investiții Deep-Tech propus de AUR. Măsura urmărește să reducă una dintre problemele cu care se confruntă companiile și cercetătorii români: lipsa capitalului necesar pentru a transforma proiectele tehnologice în investiții și produse dezvoltate în România.
Propunerea vine în contextul evenimentului organizat astăzi, la București, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împreună cu EIC și partenerii săi, dedicat oportunităților de finanțare pentru deep-tech. Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR atrage atenția că existența fondurilor europene nu este suficientă dacă firmele românești se lovesc de obstacole în accesarea lor.
Victor Cațavei, coordonatorul politic al Comisiei pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR, indică patru probleme principale: procedurile complicate și costurile de aplicare, accesul redus la cofinanțare și capital de risc, dezavantajele întâmpinate de ecosistemele mai puțin dezvoltate din Europa de Est și întârzierile care pot apărea între aprobarea proiectelor și plata efectivă a fondurilor.
Pentru a acoperi lipsa capitalului, AUR propune ca proiectele românești care trec de primele faze ale evaluării EIC să poată beneficia de cofinanțare sau capital complementar printr-un Fond Național de Co-Investiții Deep-Tech, reducând astfel dependența de fondurile de capital de risc din străinătate.
O a doua măsură este introducerea unor „Vouchere de Inovare EIC”, prin care IMM-urile și institutele de cercetare românești să primească sprijin pentru costurile de pregătire, proiectare și consultanță necesare aplicațiilor pentru programele europene.
Comisia propune și înființarea unei structuri specializate care să ofere cercetătorilor români asistență tehnică pe întregul proces de accesare a finanțărilor, precum și facilități fiscale pentru profitul reinvestit în cercetare-dezvoltare.
În același timp, AUR solicită ca România să susțină la nivel european modificarea criteriilor de evaluare astfel încât, proiectele din statele cu piețe de capital mai puțin dezvoltate să nu fie dezavantajate, iar valoarea științifică și tehnologică a acestora să aibă un rol central în evaluare.
„Nu putem asista pasiv la exodul creierelor și al brevetelor românești doar pentru că statul român nu oferă o plasă de siguranță și un cadru de sprijin pentru tehnologiile de vârf. Deep-tech-ul românesc este îngropat în dosare și proceduri absurde. AUR va schimba radical această paradigmă”, transmite Victor Cațavei, coordonator politic al Comisiei pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR.
Miza propunerilor este ca accesul la finanțările europene pentru tehnologiile de vârf să fie completat de instrumente românești de sprijin, astfel încât proiectele dezvoltate de cercetători și companii românești să aibă capitalul necesar pentru a continua să se dezvolte în România.
