La sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Cristina Dumitrescu, senator AUR, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat și membru al delegației României în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a intervenit în plen, din partea grupului Conservatorilor APCE, în cadrul dezbaterii raportului de monitorizare privind Grecia, „Respectarea de către Grecia a obligațiilor care decurg din aderarea la Consiliul Europei”.
“România știe să prețuiască și să respecte minoritățile de pe teritoriul țării noastre și nu este anormal să ne așteptăm la reciprocitate pentru minoritățile noastre, mai ales când avem relații bilaterale foarte bune cu țările în care acestea trăiesc. O primă victorie am avut săptămâna aceasta la Strasbourg”, declară Cristina Dumitrescu.
Problema aromânilor din Grecia nu poate fi rezolvată cât timp Grecia nu ratifică Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, deși a semnat-o în 1997. Președinta Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Isabelle Berro-Amadei, a recunoscut această situație, în condițiile în care Grecia recunoaște drept minoritate doar musulmanii din Tracia, invocând Tratatul de la Lausanne.
În acest context, Cristina Dumitrescu i-a adresat, în cadrul sesiunii APCE de la Strasbourg, o întrebare directă președintei Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Isabelle Berro-Amadei, privind măsurile întreprinse pentru ca Grecia să ratifice Convenția-cadru și să consolideze protecția minorităților naționale:
„Ce măsuri concrete a luat Comitetul de Miniștri în ultimii ani în cadrul dialogului de monitorizare pentru a încuraja Grecia să ratifice Convenția-cadru și să consolideze protecția efectivă a minorităților naționale din statul elen, având în vedere că Grecia a semnat, cu 30 de ani în urmă, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, dar nu a ratificat-o, în pofida prezenței pe teritoriul său a mai multor comunități istorice?”
Raportul de monitorizare asupra Greciei a ajuns și în plenul APCE. Dincolo de problemele sau progresele Greciei, pentru România rămâne importantă situația comunității aromânilor care trăiesc acolo și ale căror drepturi nu sunt respectate, în contrast cu maniera în care România știe să prețuiască și să respecte minoritățile de pe teritoriul țării noastre.
În intervenția susținută în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în cadrul dezbaterii raportului de monitorizare asupra Greciei, Cristina Dumitrescu a adus în atenția parlamentarilor europeni situația aromânilor și necesitatea conservării patrimoniului vlah din nordul Greciei.
„România poate fi un adevărat exemplu în ceea ce privește drepturile minorităților, deoarece avem rezervat în Camera Deputaților câte un loc pentru fiecare minoritate, 19 în total.
Așadar, aș dori să atrag atenția asupra unui pasaj important din raportul privind Grecia referitor la conservarea patrimoniului vlah din nordul țării. Este o formulare foarte binevenită”, a declarat Cristina Dumitrescu.
Senatorul AUR a amintit că situația culturii și limbii aromâne a fost abordată în mod explicit de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei încă din 1997, când au fost solicitate măsuri concrete în mai multe domenii.
„În urmă cu aproape trei decenii, prin Recomandarea 1333 din 1997, Adunarea a abordat în mod explicit situația culturii și limbii aromâne și a solicitat măsuri concrete în domeniul educației, publicațiilor, mass-mediei și activităților culturale destinate comunității aromâne.
Vorbim despre o limbă, o cultură și o memorie istorică europeană. Dacă patrimoniul vlah trebuie păstrat, atunci trebuie să ne asigurăm că limba și cultura sa pot fi transmise generațiilor viitoare”, a explicat senatorul AUR.
Cristina Dumitrescu a susținut, în continuarea intervenției sale, că raportul aflat în dezbaterea APCE trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru o evaluare concretă a măsurilor pe care Grecia le poate adopta pentru protejarea limbii și culturii aromâne.
„Prin urmare, consider că actualul raport ar trebui să reprezinte nu sfârșitul unei discuții, ci începutul unei evaluări concrete a măsurilor pe care Grecia le poate adopta pentru conservarea limbii și culturii aromâne. O cultură nu este protejată doar atunci când îi păstrăm trecutul, ci este protejată atunci când îi asigurăm viitorul”, a conchis Cristina Dumitrescu.
“Și totuși o mică, dar totuși mare, victorie am avut în această săptămână la Strasbourg.
În cadrul ședinței Comisiei de monitorizare am reușit să păstrăm în textul raportului o mențiune extrem de importantă”, explică Cristina Dumitrescu.
„De asemenea, Adunarea solicită autorităților elene să investească în conservarea patrimoniului vlah din nordul Greciei. Aceasta fusese introdusă de către senatorul PSD Titus Corlățean la ședința Comisiei de monitorizare de la Paris, însă acum grecii, prin reprezentanți ai grupului PPE ar fi dorit prin Amendamentul 1 să anuleze acest text.
Președinta Comisiei de monitorizare a fost uimită când a întrebat cine dorește să ia cuvântul împotriva Amendamentului 1 și trei parlamentari români, de la trei grupuri politice diferite, au ridicat mâna: eu, Titus Corlățean și Iulian Bulai.
Am reușit să ne convingem colegii de grupuri politice de ce este important pentru noi acel text, iar la final votul comun ECPA, SOC si ALDE, a respins amendamentul.
Indiferent de ce dispute politice avem acasă solidaritatea românească s-a simțit. Interesul comun al păstrării vii a identității culturale și lingvistice a aromânilor din Grecia a prevalat”, a conchis Cristina Dumitrescu, senator AUR.
