Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Situația vechimii în muncă și a stagiului de cotizare al cadrelor didactice care au participat la greva din anul 2023 și utilizarea primei de carieră didactică

Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru-interimar
Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai DIMIAN, ministru

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Situația vechimii în muncă și a stagiului de cotizare al cadrelor didactice care au participat la greva din anul 2023 și utilizarea primei de carieră didactică

     Domnilor miniștri,

Vă adresez această întrebare pornind de la situația unui cadru didactic cu peste treizeci de ani de activitate, care a descris public ce înseamnă, în cifre, meseria de profesor în România anului 2026: pentru a face față inspecțiilor pentru gradul didactic, și-a cumpărat din bani proprii o imprimantă, care l-a costat 1.539 de lei. După majorarea normei didactice de predare prin Legea nr. 141/2025, aplicată inclusiv cadrelor cu peste 30 de ani de vechime, pentru a-și completa cele 20 de ore a ajuns să predea în trei școli în loc de două, ceea ce l-a obligat să își cumpere un abonament anual de transport de 1.410 lei. Prima de carieră didactică, în cuantum de 1.500 de lei pe an, nu i-a fost acordată în anul 2025, iar în 2026, când a primit-o, a fost obligat să cheltuiască minimum 975 de lei pe cursuri de formare dintr-o listă de furnizori acreditați, în locul lucrurilor de care avea nevoie la clasă. Făcând calculul, sprijinul primit de la stat nu acoperă nici măcar cheltuielile pe care tot statul i le-a impus prin propriile decizii.

Merită amintit, domnilor miniștri, că această primă a fost obținută în urma grevei generale din vara anului 2023, când cadrele didactice au pierdut, fiecare, aproximativ un salariu, iar aici se află problema pe care v-o supun atenției, pentru că ea depășește cu mult discuția despre bani.

Potrivit articolului 160 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, în forma aflată în vigoare la declanșarea grevei, pe durata participării la grevă contractul individual de muncă se suspenda de drept, menținându-se doar drepturile de asigurări de sănătate. Rezultă că zilele de grevă nu constituie vechime în muncă și nici stagiu de cotizare în sistemul public de pensii. Modificarea adusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2023, intrată în vigoare la 25 mai 2023, a schimbat regimul suspendării, însă greva începuse la 22 mai, sub reglementarea anterioară.

Aplicarea acestor prevederi a fost, însă, neuniformă, în sensul că unii directori de unități de învățământ au operat suspendarea în registrul general de evidență a salariaților, alții nu, iar în unele județe suspendarea a fost înregistrată într-un temei juridic diferit. Consecința se vede abia acum, la ani distanță: cadre didactice care și-au depus dosarul de pensionare au aflat la casa de pensii că le lipsesc zile de cotizare pentru a atinge stagiul necesar, iar unele au fost nevoite să plătească retroactiv pentru o lună de vechime. Un reprezentant sindical a calificat public aceste situații drept abuzuri, arătând că participarea la grevă este un drept legal, care nu poate atrage o sancțiune.

Se adaugă faptul că, în anul 2023, informațiile transmise cadrelor didactice au fost contradictorii: unele organizații sindicale au comunicat că perioada grevei se consideră vechime în muncă, în timp ce altele au susținut contrariul. Oamenii au intrat, așadar, în grevă fără să știe limpede ce pierd — iar un stat care își tratează astfel angajații nu poate pretinde apoi că se bucură de încrederea lor.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Constituie perioada grevei generale din mai–iunie 2023 vechime în muncă, vechime în învățământ și stagiu de cotizare în sistemul public de pensii pentru cadrele didactice care au participat la aceasta?
2. Câte cadre didactice au avut contractul individual de muncă suspendat în registrul general de evidență a salariaților pe durata grevei din anul 2023, defalcat pe județe, și câte nu au avut operată această suspendare?
3. Cum se explică aplicarea neuniformă a suspendării de la o unitate de învățământ la alta și de la un județ la altul, și ce verificări a dispus Ministerul Educației și Cercetării în această privință?
4. Câte cadre didactice au constatat, la depunerea dosarului de pensionare, că nu au stagiul de cotizare complet ca urmare a perioadei de grevă, și câte au fost nevoite să achite retroactiv contribuții pentru a-l întregi?
5. Ce soluție are Guvernul pentru aceste persoane, având în vedere că participarea la o grevă legal declanșată este un drept constituțional, iar pierderea vechimii echivalează, în fapt, cu o sancțiune pentru exercitarea acestui drept?
6. Intenționați promovarea unei măsuri legislative prin care perioadele de grevă legală să fie recunoscute ca stagiu de cotizare, eventual cu plata contribuțiilor de la bugetul de stat, așa cum se procedează în cazul altor perioade asimilate?
7. Câte cadre didactice nu au primit prima de carieră didactică în anul 2025, care au fost cauzele neacordării și au fost recuperate ulterior aceste drepturi?
8. Pe ce fundamentare a fost stabilită obligația de a cheltui minimum 975 de lei din cei 1.500 pe cursuri de formare, și intenționați flexibilizarea acestei condiții, astfel încât profesorii să poată acoperi cheltuielile pe care le fac oricum pentru activitatea de la clasă — materiale didactice, echipamente, transport?
9. A evaluat Ministerul costurile suplimentare suportate de cadrele didactice care, în urma majorării normei didactice prin Legea nr. 141/2025, au ajuns să predea în trei sau mai multe unități de învățământ, și este avută în vedere decontarea integrală a transportului pentru acestea?