Programul Mureșan pune pe masă 5% din PIB pentru Apărare, dar lasă fără răspuns întrebarea esențială: ce primește concret România pentru acești bani? Sunt anunțate investiții și achiziții majore, dar multe dintre măsuri nu au termene, costuri, surse de finanțare și indicatori clari de rezultat.
România riscă astfel să aloce resurse uriașe fără garanții clare privind capabilitățile obținute și fără obligația ca marile contracte să consolideze industria românească de apărare.
Comisia pentru Apărare AUR atrage atenția că un buget mai mare nu reprezintă, în sine, o politică de apărare. Programul enumeră investiții în apărare antiaeriană și antirachetă, muniții, drone, infrastructură militară, mobilitate, securitatea Mării Negre și industria de apărare, dar fiecare proiect major trebuie să aibă un calendar clar, cost total, indicatori de performanță și responsabilități precise.
În privința marilor achiziții militare, Comisia pentru Apărare AUR propune clauze de participare industrială și offset, acolo unde legislația permite, astfel încât banii pentru înzestrare să genereze producție, mentenanță, transfer tehnologic, cercetare și locuri de muncă în România. Sunt necesare, de asemenea, auditarea contractelor aflate în derulare și renegocierea celor în care interesele statului pot fi mai bine protejate.
În ceea ce privește programul SAFE, fondurile trebuie orientate către eliminarea deficitelor reale de capabilități și consolidarea industriei naționale de apărare, nu transformate într-un simplu mecanism de finanțare a importurilor. Pentru proiectele majore, Comisia propune monitorizarea termenelor, valorii contractelor, livrărilor, întârzierilor și penalităților, în limitele impuse de informațiile clasificate.
Comisia pentru Apărare AUR atrage atenția și asupra reducerilor de personal sau restructurărilor care ar putea afecta capacitatea operațională a Armatei. Orice reorganizare trebuie precedată de un audit funcțional și evaluată prin timpul de reacție, disponibilitatea tehnicii, personalul calificat și capacitatea efectivă de luptă.
„Creșterea bugetului Apărării trebuie să se vadă în capabilități reale, stocuri suficiente, tehnică modernă și într-o industrie românească mai puternică. Cinci procente din PIB nu pot însemna doar contracte mai mari și importuri mai multe. Parlamentul trebuie să poată verifica ce s-a cumpărat, când se livrează și ce rămâne în economia României”, transmite Comisia pentru Apărare AUR.
România nu își poate permite ca 5% din PIB pentru Apărare să se transforme într-un cec în alb pentru contracte și importuri, fără termene, rezultate și beneficii clare pentru industria națională. Programul Mureșan vorbește despre cât trebuie să cheltuiască România, dar nu explică suficient ce capabilități obține, când devin acestea operaționale și cât din această investiție rămâne în economia românească.
Pentru Comisia pentru Apărare AUR, fiecare leu suplimentar alocat trebuie să însemne mai multă securitate pentru România: o Armată mai bine echipată, stocuri și muniții suficiente, capabilități operaționale și o industrie românească în stare să producă, să repare și să modernizeze. România nu trebuie să fie doar cumpărător. Banii pentru Apărare trebuie să întărească și capacitatea României de a se apăra prin propriile resurse.
Comments are closed