Adresată de către senator: Corneliu NEGRU
Circumscripția electorală: nr.41 Vrancea
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Titlul declaraţiei politice: LIBERTATEA DE EXPRIMARE NU POATE FI PUSĂ SUB CONTROL POLITIC! DIICOT, spectacol televizat cu mascați pentru Călin Georgescu?
Domnule Președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor senatori,
România este, potrivit Constituției, un stat de drept, democratic și social, în care libertatea de exprimare reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale democrației. Articolul 30 din Constituția României este cât se poate de clar: libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor și credințelor este inviolabilă, iar cenzura de orice fel este interzisă.
Am spus de mai multe ori de la tribuna Senatului României: în regimul Dan-Bolojan, România alunecă inevitabil către dictatură. Oricine critică derapajele puterii, orientarea greșită a României, diletantismul politicii externe, obediența în fața intereselor străine, înstrăinarea resurselor naționale,este imediat etichetat drept neolegionar, nostalgic, antieuropean, putinist. Mai mult, opozanții regimului sunt oprimați, anchetați, amendați, proscriși. De ce? Fiindcă la alegerile prezidențiale din 2024 o persoană, domnul Călin Georgescu, a avut curajul să înfrunte sistemul și să câștige primul tur al acestor alegeri. Fatală naivitate din partea nostră, la acel moment, să credem că putem schimba orânduirea prin vot cetățenesc. „Vechiul Regim” a fost perpetuat prin votul judecătorilor de la Curtea Constituțională.
Tocmai de aceea, consider că societatea românească trebuie să privească cu maximă atenție orice situație în care exprimarea unor opinii politice, contestarea puterii sau susținerea unor idei incomode ajung să fie tratate ca probleme de securitate sau ca forme de criminalitate, fără ca limitele legale ale intervenției statului să fie explicate limpede și convingător.
Cazul Călin Georgescu trebuie privit în acest context.
Călin Georgescu a fost din nou ridicat din trafic. Din nou, într-un moment care putea fi gestionat discret. Din nou, în fața opiniei publice, într-o operațiune care a produs imediat imagini spectaculoase. Iar de această dată DIICOT a mers și mai departe: a făcut publice imaginile cu mascații intrând în vila fostului candidat la Președinție.
Asta nu mai poate fi privit doar ca o banală procedură judiciară.
Este, cel puțin la nivel de imagine publică, un spectacol de forță.
Și întrebarea care trebuie pusă, fără menajamente, este una simplă: de ce?
Ancheta vizează presupusa constituire a unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Potrivit procurorilor, faptele investigate ar fi început în septembrie 2021, iar prejudiciul indicat în comunicatul DIICOT depășește 1,1 milioane de euro.
Toate acestea trebuie investigate.
Dar nu orice anchetă trebuie transformată într-un spectacol.
De ce trebuia Georgescu „cules” din trafic?
Aici este prima mare întrebare.
Dacă Georgescu trebuia să fie percheziționat, putea fi găsit la domiciliu. Dacă trebuia audiat, putea fi citat. Dacă existau motive juridice pentru aducerea sa cu mandat, autoritățile trebuie să explice care au fost acestea.
În schimb, imaginea pe care a primit-o România este următoarea: un fost candidat la Președinția României este oprit în trafic, luat de procurori și dus acasă, unde mascații intră pentru a-i percheziționa locuința.
De ce această punere în scenă?
Pentru că, să fim serioși, există o diferență uriașă între a administra probe într-un dosar și a crea o imagine publică de tipul „uite-l pe Georgescu, îl ridică procurorii”.
Iar când persoana vizată este una dintre cele mai cunoscute figuri politice ale ultimilor ani, autoritățile trebuie să fie cu atât mai atente la aparențe.
Nu este suficient să spui: „Avem mandat”.
Întrebarea este și cum îl execuți, de ce îl execuți în acel mod și ce mesaj transmiți societății prin modul în care o faci.
DIICOT a publicat imaginile cu mascații
Aici lucrurile devin și mai greu de ignorat.
DIICOT a făcut publică o înregistrare cu momentul în care mascații intră în vila lui Călin Georgescu.
De ce?
Care este interesul public concret al difuzării unor asemenea imagini?
Cu ce contribuie ele la aflarea adevărului?
Dovedesc ele ceva în plus?
Răspunsul este evident: imaginile produc impact.
Produc senzație.
Produc titluri.
Produc percepția unei operațiuni de amploare.
Dar justiția nu ar trebui să funcționeze pe principiul televiziunii de prime-time.
Un procuror trebuie să construiască un dosar, nu un trailer pentru jurnalul de seară.
Dacă există probe, ele vor conta în fața judecătorului. Nu imaginile cu mascații.
Călin Georgescu nu este un cetățean anonim.
Este un fost candidat la Președinția României care a devenit una dintre cele mai vizibile figuri politice ale țării.
Prin urmare, orice acțiune penală împotriva sa are automat o componentă politică în sensul impactului public, chiar dacă dosarul în sine este unul penal.
Tocmai de aceea, standardul de transparență trebuie să fie mai ridicat, nu mai scăzut.
Dacă autoritățile vor să închidă orice discuție despre o posibilă instrumentalizare politică, au o metodă simplă:
Să explice.
Să explice de ce acum.
Să explice de ce din trafic.
Să explice de ce această desfășurare de forțe.
Să explice de ce imaginile cu mascații au ajuns să fie publicate.
Să explice care sunt probele noi.
Să explice care era urgența.
Nu este treaba cetățeanului să ghicească justificarea unei operațiuni a statului. Este treaba statului să o justifice.
Justiția nu trebuie să fie nici instrument politic, nici armă de intimidare și nici spectacol televizat.
Românii au dreptul să știe dacă instituțiile statului acționează exclusiv pe baza legii și a probelor. Au dreptul să ceară explicații. Au dreptul să pună întrebări. Iar politicienii au obligația să apere principiile statului de drept, indiferent dacă persoana cercetată le este apropiată sau adversară.
În calitate de senator al României, consider că trebuie să apărăm un principiu simplu: în România, nimeni nu este mai presus de lege, dar nici nimeni nu trebuie să fie mai prejos de lege. Dacă cetățeanul Călin Georgescu a încălcat legea, instanțele trebuie să stabilească acest lucru și să aplice sancțiunea prevăzută de lege.
Nu cerem imunitate pentru nimeni. Cerem aceeași măsură pentru toți. Nu cerem favoruri. Cerem justiție.
Nu cerem protecție pentru cei vinovați. Cerem protecție pentru drepturile fundamentale ale oricărui cetățean
Domnule Președinte,
Stimați colegi senatori,
Românii au dreptul să fie informați, dar au și dreptul să fie sceptici. Au dreptul să critice Guvernul, Parlamentul, Președinția, Uniunea Europeană, NATO sau orice altă instituție. Au dreptul să conteste decizii politice și să susțină inclusiv opinii care deranjează establishmentul.
Democrația nu înseamnă protejarea puterii de critică. Democrația înseamnă tocmai dreptul cetățeanului de a critica puterea fără teamă.
Pentru că România nu poate deveni o democrație în care cetățeanului i se spune ce are voie să gândească.
România trebuie să rămână o țară în care cetățeanul are dreptul să gândească, să vorbească, să critice și să conteste.
Iar dacă vrem să apărăm cu adevărat democrația, trebuie să apărăm inclusiv dreptul celor cu care nu suntem de acord de a-și exprima opiniile în limitele legii.
Libertatea de exprimare nu este un privilegiu acordat de putere. Este un drept constituțional al cetățeanului.
Iar acest drept trebuie apărat indiferent cine se află la Cotroceni, la Palatul Victoria sau în Parlament.
Dacă Nicușor, Bolojan si celelalte fete mai mult sau mai putin ascunse ale „ Sistemului” își ascund reaua credință, trădarea intereselor legitime ale Poporului Român sau incompetența în spatele acestui sinistru spectacol cu rețineri și zăngănit de cătușe, atunci rolurile ar trebui în mod radical schimbate, așa cum a hotărât și nu a fost lăsat să-și ducă fapta până la capăt Poporul Român în 24 noiembrie 2024.
Comments are closed