România are nevoie de o strategie energetică bazată pe producție, investiții și securitate, nu pe închiderea accelerată a unor capacități înainte ca alternativele să fie funcționale. În cadrul conferinței „Răspunsul AUR la cele 10 priorități propuse de PSD”, Ionelia Priescu, deputat AUR și Coordonator Politic al Comisiei pentru Energie, și senatorul AUR Cristian Sipoș, au atras atenția că dezechilibrele create în ultimii ani afectează atât securitatea energetică și prețul energiei, cât și comunitățile dependente de industria energetică.
În Gorj, efectele sunt deja vizibile. Închiderea accelerată a capacităților de producție a energiei pe cărbune a dus la pierderea unor locuri de muncă și a accentuat problemele sociale din județ. Situația angajaților Complexului Energetic Oltenia, inclusiv în ceea ce privește drepturile și pensiile acestora, arată că deciziile din domeniul energiei au consecințe directe asupra oamenilor.
„Dacă la nivel de țară criza energetică o resimțim cu toții, în Gorj ea este dublată de o criză socială. Oamenii își pierd locurile de muncă, iar închiderea accelerată a capacităților de producție a afectat și situația angajaților din Complexul Energetic Oltenia”, a declarat Ionelia Priescu.
Deputatul AUR amintește că partidul a depus încă din 2025 un proiect pentru amânarea cu cinci ani a procesului de decarbonizare și a susținut, prin amendamente la legislație, menținerea capacităților existente până când noi capacități reale și funcționale de producție vor putea prelua necesarul de energie.

În același timp, AUR susține că menținerea capacităților energetice nu poate fi separată de investiții. Complexul Energetic Oltenia are nevoie de finanțare pentru investiții, fronturi de lucru și menținerea activității, astfel încât România să nu renunțe la producția disponibilă înainte de a avea alternative suficiente.
Problema nu ține însă doar de producția de energie. Senatorul AUR Cristian Sipoș atrage atenția că politica energetică trebuie să păstreze un echilibru între trei obiective esențiale: securitatea energetică, accesibilitatea prețului și protecția mediului.

„În România s-a creat un dezechilibru, punându-se accent foarte mult pe componenta de mediu, în detrimentul securității energetice și al accesibilității. Trebuie să restabilim echilibrul”, a declarat Cristian Sipoș.
Una dintre principalele probleme identificate este capacitatea insuficientă de stocare și transport a energiei. În acest context, AUR susține accelerarea proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care pot permite stocarea energiei și utilizarea ei atunci când sistemul are nevoie.
Printre proiectele indicate se află Tărnița-Lăpuștești, Bicaz și Dubova, precum și amenajarea hidrotehnică de la Islaz, pe Oltul inferior, care ar completa sistemul hidroenergetic existent pe Olt.
O altă prioritate este dezvoltarea infrastructurii de transport. Închiderea inelului național de 400 kV, inclusiv prin realizarea segmentului Gădălin–Suceava, este necesară pentru creșterea capacității de transport și pentru funcționarea mai eficientă a sistemului energetic național.
Comisiile de specialitate AUR susțin, prin urmare, un plan energetic bazat pe trei direcții: menținerea capacităților de producție până la existența unor alternative funcționale, investiții în noi capacități și dezvoltarea infrastructurii de stocare și transport.
România nu își poate închide producția înainte să își construiască alternativele. Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională, iar tranziția energetică trebuie făcută astfel încât România să aibă energie suficientă, la un preț suportabil și cu o economie capabilă să rămână competitivă.

Comments are closed