Către: Ministerul Sănătății, domnului Cseke ATTILA, ministru interimar
De către: Deputat Ramona LOVIN, deputat ales în circumscripția 43, pentru românii cu domiciliul în afara țării
Obiectul întrebării: Portabilitatea drepturilor de asigurare de sănătate pentru cetățenii români rezidenți în străinătate
Stimate domnule ministru,
În luna august a acestui an a fost făcut public studiul Diaspora Sentiment 2026, realizat de compania românească de cercetare MKOR Consulting (Market Opportunity Research).
Potrivit cercetării, transferul drepturilor de pensie și de sănătate între România și statul de rezidență a fost menționat de 28% dintre respondenți. Pe partea de sănătate, așteptarea este concretă: ca un cetățean român care lucrează sau locuiește în altă țară să își poată păstra, dovedi și folosi drepturile de asigurare fără deplasări inutile în România, fără goluri de acoperire între cele două sisteme și fără dosare care se opresc la o casă județeană.
Este vorba, în practică, despre documentele europene și echivalente, despre reînscrierea în sistemul CNAS când revine temporar sau definitiv și despre un traseu clar pentru tratament în țară.
În acest context, în calitate de reprezentantă a românilor din diaspora în Parlamentul României, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
- Care sunt drepturile unui asigurat român care lucrează și este asigurat în alt stat UE/SEE sau în Regatul Unit, ale unui pensionar cu drepturi din două sisteme și ale unui cetățean care revine temporar în România pentru concediu, îngrijirea unui părinte sau tratament?
- Unde sunt aceste reguli publicate într-un ghid actualizat, accesibil din afara țării?
- Care este procedura și termenul real — nu doar cel prevăzut în normă — pentru cardul european sau documentele echivalente după Brexit, pentru formularul de asigurare la schimbarea rezidenței și pentru reînscrierea în sistemul CNAS la revenirea în țară?
- Câte cereri de acest tip a înregistrat CNAS în 2024, 2025 și în semestrul I 2026?
- Care este termenul mediu de soluționare?
- Câte dosare sunt mai vechi de 60 de zile?
- Ce se poate depune online, de pe un dispozitiv din afara României, fără deplasare la o casă județeană de asigurări?
- Ce acte mai cer prezență fizică și pentru ce motiv?
- Cum se evită dubla asigurare sau, invers, perioada fără acoperire între ieșirea din sistemul străin și reînscrierea în sistemul românesc?
- Câte sesizări de acest tip există în ultimele 24 de luni?
- Pentru un tratament programat în România al unui rezident în străinătate, care este traseul real privind trimiterea, decontarea și listele de așteptare?
- Cine suportă costurile și în ce condiții?
- Până la ce dată vor publica Ministerul Sănătății și CNAS un ghid unic privind sănătatea transfrontalieră pentru cetățenii români, cu fluxuri pe principalele țări de rezidență și un canal de sesizări cu termen de răspuns?
Comments are closed