Către:  Ministerul Educației și Cercetării, domnului ministru Mihai DIMIAN 

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Decalajul persistent față de țintele europene privind părăsirea timpurie a școlii și participarea adulților la formare continuă

    Stimate domnule ministru,

România și-a asumat, pentru anul 2020, o țintă de 11,3% pentru rata de părăsire timpurie a școlii și o țintă de 15% pentru participarea adulților cu vârsta între 25 și 64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții. La șase ani de la termenul asumat, raportul Ministerului arată că, în anul 2024, rata de părăsire timpurie a școlii se situa la 16,8%, iar participarea adulților la formare continuă, deși în creștere, rămânea la 8,9% — sub jumătate din ținta asumată și sub media Uniunii Europene de 13,5%.

Ambii indicatori se numără printre cei pe care Planul Național de Redresare și Reziliență, prin componenta C15 Educație, își propunea explicit să îi amelioreze, alături de fonduri europene FSE+ alocate în perioada 2021-2027, tocmai condiționat de progresul pe aceste criterii. Decalajul persistent, la șase ani de la termenul asumat inițial și la mijlocul ciclului de finanțare PNRR, ridică întrebarea dacă alocările făcute până acum au fost direcționate eficient către cauzele reale ale abandonului școlar timpuriu și ale participării scăzute la formarea continuă. Aceste cifre, preluate din capitolul V al raportului, cu sursă Eurostat, sunt indicatori de tip eșantion statistic (ancheta asupra forței de muncă), care nu permit, de regulă, o defalcare fiabilă la nivel de județ — motiv pentru care prezenta întrebare parlamentară vizează nivelul național, iar nu unul județean.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care sunt măsurile, cu termene și indicatori de rezultat asociați, prin care Ministerul intenționează să reducă decalajul de peste 5 puncte procentuale față de ținta asumată pentru rata de părăsire timpurie a școlii?
2. Ce parte din alocările PNRR pentru componenta C15 Educație a fost direcționată, până în prezent, către programe cu impact direct asupra reducerii abandonului școlar timpuriu, și ce rezultate măsurabile au fost înregistrate?
3. Ce program național dedicat participării adulților la formare continuă este în prezent funcțional și câți adulți a cuprins în anul 2025, în condițiile în care indicatorul rămâne la mai puțin de jumătate din ținta europeană?
4. Există o reevaluare oficială a motivelor pentru care țintele asumate pentru anul 2020 nu au fost atinse nici la șase ani distanță, însoțită de o strategie cu termene actualizate?