Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Capacitatea reală a Armatei de a contracara dronele și stadiul modernizării sistemelor de artilerie antiaeriană Oerlikon

Către: Ministerul Apărării Naționale, domnului ministru Radu-Dinel Miruță

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Capacitatea reală a Armatei de a contracara dronele și stadiul modernizării sistemelor de artilerie antiaeriană Oerlikon

                             Stimate domnule ministru,

Incidentele recente au expus o vulnerabilitate de securitate pe care cetățenii o resimt direct – la sfârșitul lunii mai 2026, o dronă rusă de tip Geran/Shahed a lovit un bloc de locuințe din centrul Galațiului, rănind două persoane, iar la scurt timp o dronă maritimă a ajuns necontrolată în dana 78 a Portului Constanța, unde s-a autodetonat. În urma acestor evenimente, reacția publică a autorităților a fost că ne-am confrunta cu o tehnologie emergentă împotriva căreia nu ar exista soluții tehnice accesibile – explicație ce este contrazisă de realitatea din dotarea proprie a Armatei Române și de experiența aliaților. În plus, războiul dronelor nu este o noutate apărută peste noapte la granița noastră – încă din 2022, forțele ucrainene doboară în mod curent drone de tip Shahed folosind exact categoriile de echipamente pe care le deține și România.

Potrivit analizelor de specialitate, Armata Română dispune, deja, de mijloace utilizabile în acest scop: aproximativ 60 de instalații de mitraliere de tip MR-4 (4×14,5 mm), circa 300 de tunuri antiaeriene mobile de 2×30 mm, în jur de 37 de sisteme autopropulsate Gepard — recunoscute la nivel mondial drept eficiente împotriva dronelor — precum și mitraliere grele montate pe vedetele care patrulează pe Dunăre, iar o parte dintre aceste sisteme sunt mobile și pot fi redislocate cu ușurință pentru protejarea unor zone urbane sau strategice.

La acestea se adaugă un program de modernizare a cărui finalizare este așteptată chiar în acest an: în 2023, concernul Rheinmetall a primit o comandă de la Ministerul Apărării în valoare de 328 de milioane de euro pentru modernizarea a patru instalații de artilerie antiaeriană Oerlikon GDF de 35 mm, prin integrarea soluției Skynex — un sistem capabil să angajeze mai multe ținte simultan la distanță scurtă, cu o cadență de tragere ridicată, însă, conform informațiilor publice, acest contract trebuia finalizat în 2026, însă stadiul său nu este cunoscut.

Având în vedere că se conturează, domnule ministru, o contradicție pe care opinia publică o resimte ca pe o lipsă de transparență: pe de o parte, ni se comunică faptul că nu am avea soluții tehnice împotriva dronelor, iar pe de altă parte, deținem în dotare exact categoriile de sisteme pe care aliații le folosesc cu succes de patru ani, plus un program de modernizare care ar fi trebuit deja încheiat, vă rog să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Care este, în prezent, numărul total și gradul de operativitate  -funcționale / în mentenanță / cu probleme tehnice – al sistemelor aflate în dotare care pot fi folosite împotriva dronelor — mitraliere MR-4, tunuri antiaeriene de 30 mm, sisteme autopropulsate Gepard și mitraliere grele de pe vedetele fluviale?
2. De ce nu au fost dislocate astfel de sisteme mobile pentru protecția zonei urbane Galați–Brăila, dat fiind că este una dintre cele mai expuse aglomerări urbane de la graniță?
3. Care este stadiul contractului din 2023 cu Rheinmetall, în valoare de 328 de milioane de euro, pentru modernizarea sistemelor Oerlikon de 35 mm prin integrarea soluției Skynex? A fost finalizat în 2026, conform angajamentului inițial? Dacă nu, care sunt cauzele întârzierii, noul termen și penalitățile calculate?
4. Pe ce fundamentare tehnică s-au întemeiat declarațiile publice potrivit cărora România nu ar dispune de soluții împotriva dronelor, în condițiile în care aceste sisteme se află în dotare?
5. Care sunt regulile de angajare actuale care permit sau împiedică doborârea unei drone care pătrunde în spațiul aerian național deasupra unor zone locuite, și ce modificări legislative sau procedurale sunt necesare pentru a permite o reacție eficientă?
6. Au fost analizate soluții de protecție pasivă pentru infrastructura portuară din Marea Neagră — precum plasele anti-dronă — având în vedere că amenințarea dinspre Marea Neagră este prezentă de aproape patru ani și jumătate?