Ștefănescu Daniela – Interpelare – Reforma companiilor de stat și digitalizarea administrației – între metaforă, discreție și rezultate verificabile

Către: Premierul României Ilie-Gavril Bolojan

În atenția: Viceprim-ministrul României, doamna Oana Gheorghiu
De către doamna senator: Daniela Ștefănescu

Grupul Parlamentar: AUR

Circumscripția electorală: 04 Bacău
Obiectul interpelării: Reforma companiilor de stat și digitalizarea administrației – între metaforă, discreție și rezultate verificabile

Doamnă Viceprim-ministru,

La împlinirea a trei luni de la preluarea portofoliului guvernamental, ați făcut o evaluare a activității dumneavoastră. În comunicarea publică, ne spuneți că reforma a început. Mai exact, că „s-a început cu fundația”, că „se sapă” și că „se pun bazele”. Imaginea este sugestivă și, fără îndoială, liniștitoare. Dificultatea apare însă atunci când, privind dincolo de metaforă, șantierul rămâne greu de identificat, iar primele structuri concrete întârzie să apară.

Afirmați că România se află într-un proces „coerent și coordonat” de reformă a companiilor de stat. După trei luni, acest proces se concretizează public prin anunțarea unui proiect-pilot care ar viza 22 de companii de stat, extins ulterior cu încă patru societăți strategice. Reforma există, așadar, la nivel declarativ. Lista, însă, lipsește.

Lista completă a celor 22 de companii incluse în proiectul-pilot nu a fost publicată oficial. Nu există o hotărâre de guvern, un ordin, o notă oficială sau un document care să inventarieze explicit aceste entități. Spațiul public funcționează pe baza unor fragmente – declarații, articole de presă, aluzii – în care sunt vehiculate ocazional nume precum Metrorex sau TAROM, fără confirmare instituțională.

Reforma este, astfel, anunțată, dar nu inventariată; discutată, dar nu formalizată; extinsă, dar încă invizibilă și extinderea unei liste care nu este publică rămâne, cel puțin până la clarificare, un exercițiu administrativ dificil de evaluat.

Ați afirmat public că reformele structurale nu pot fi realizate „peste noapte” și că un ciclu complet de transformare poate dura 10–15 ani, urmând modele europene. Este o abordare prudentă. Totuși, în lipsa unui calendar clar de etape, obiective și termene intermediare, există riscul ca prudența să se transforme într-o formă elegantă de stagnare.

În domeniul digitalizării, promisiunile sunt la fel de ambițioase: portofelul de identitate digitală, cloud-ul guvernamental, interoperabilitatea bazelor de date. Toate sunt proiecte necesare, cunoscute și reluate periodic în discursul public. Mai puțin vizibile rămân însă planurile detaliate, stadiile de implementare și indicatorii de performanță care să permită o evaluare obiectivă a progresului.

Având în vedere această diferență între comunicare și rezultate, vă solicit următoarele clarificări concrete:

În primul rând, vă solicit să precizați explicit dacă lista celor 22 de companii incluse în proiectul-pilot a fost aprobată printr-un act oficial al Guvernului și, în caz afirmativ, să comunicați integral această listă Parlamentului. În cazul în care lista nu a fost încă formalizată sau publicată, vă solicit să indicați data exactă la care aceasta va fi făcută publică.

În al doilea rând, pentru fiecare dintre aceste companii, vă solicităm să precizați decizia concretă avută în vedere – restructurare, închidere, privatizare, listare sau menținere temporară – precum și indicatorii financiari și operaționali relevanți (pierderi, profit, număr de angajați, subvenții), raportat la anul precedent.

În al treilea rând, vă solicităm să detaliați calendarul operațional pentru proiectele majore de digitalizare anunțate.

În final, vă solicităm să precizați ce s-a schimbat concret, măsurabil, în aceste trei luni de mandat, față de perioada anterioară, dincolo de întâlniri, analize și declarații de intenție.

Doamnă Viceprim-ministru,

Metaforele sunt utile în discurs. Guvernarea, însă, se face cu date concrete și publice, termene clare și decizii asumate. În lipsa acestora, asistăm la o reformă despre care știe că există, dar nu știe exact ce reformează.

România are nevoie de reforme reale, nu doar bine formulate. Așteptăm claritate, predictibilitate și rezultate care să le îmbunătățească viața și competitivitatea economiei.