Am adresat o interpelare Ministerului Apărării Naționale, prin care am cerut un lucru simplu și firesc: să ni se spună cât ne costă războiul din Ucraina. Ce sume s-au plătit, ce echipamente s-au trimis, ce fonduri s-au luat din bugetul României pentru acest efort.
Răspunsul primit? Niciun răspuns. Ministerul Apărării a ales să ascundă totul în spatele unei formule magice: „informații clasificate”. Adică secret de stat.
Dar conform Legii 182/2002, nu pot fi clasificate informațiile care ascund ilegalități, abuzuri sau risipa banului public. Și atunci întreb:
Când vorbim de banii românilor, de miliardele împrumutate în numele lor, de ce nu avem dreptul să știm adevărul?
Românii au dreptul să știe pe ce se duc împrumuturile uriașe făcute în ultimii ani. Au dreptul să știe de ce nu se construiesc spitale, de ce nu apar locuri de muncă, de ce nu avem autostrăzi.
În schimb, vedem taxe și impozite mai mari, facturi dublate sau triplate, și o viață tot mai grea de la o lună la alta.
În timp ce oamenii strâng cureaua, președintele ne anunță liniștit „să ne pregătim pentru iarnă”, iar șeful statului major al apărării face declarații la televiziuni care sperie populația. Am primit zeci de mesaje de la rezerviști din toată țara, oameni care au primit ordine de chemare, oameni care nu știu ce se întâmplă și trăiesc cu teama că România e împinsă într-un război care nu e al ei.
De aceea, am cerut ca generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, să fie audiat în Comisia pentru Apărare. Oamenii au nevoie de claritate, nu de panică. Românii nu mai cred în povești. Văd că în loc să fim transparenți, se secretizează tot: cheltuieli, contracte, decizii, adevăruri. Dar adevărul nu poate fi clasificat.
Secretul de stat nu poate deveni scut pentru incompetență, minciună şi trădare! Românii nu mai vor promisiuni, ci adevăr. Și eu, ca deputat, am datoria să-l cer.
Comments are closed