Către: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației,
Domnului ministru Cseke Attila
De la: Dumitru-Viorel Focșa,
Deputat AUR, circumscripția electorală 14 Constanța
Subiectul întrebării: Clarificări asupra condițiilor în care poate fi revocată o documentație de urbanism de către emitent
Stimate domnule ministru,
Potrivit art.129, alineat (6), litera c) din Ordonanța de Urgență nr.57/2019 privind Codul Administrativ, „Consiliul Local avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților”.
Potrivit art.45 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, modificată și completată, prin documentații de amenajare a teritoriului și urbanism înțelegem și Planul Urbanistic General și regulamentul local aferent acestuia, Planul Urbanistic Zonal și regulamentul local aferent acestuia, precum și Planul Urbanistic de Detaliu.
Potrivit art.18, alineat (7) din Ordinul 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodolgice de aplicare a Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, modificată și completată, „P.U.Z. și regulamentul local de urbanism aferent acestuia, odată aprobate, devin acte de autoritate ale administrației publice locale, opozabile în justiție”.
Potrivit art.1, alineat (6) din Legea 544/2004 a contenciosului administrativ, modificat prin Legea 262/2007, „autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului”.
Potrivit Hotărârii ICCJ în dosarul 1133/1/2021 „în interpretarea și aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 311, art. 32 alin. (5) lit. a), art. 39, art. 44, art. 45, art. 47 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (1), (4), (6) şi (7) și art. 64 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art.66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter normativ”.
Potrivit art.3, alineat (1), din din Legea 544/2004 a contenciosului administrativ, modificat prin Legea 262/2007, „Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.”
Se poate interpreta, astfel, că o Hotărâre a Consiliului Local prin care este aprobat un Plan Urbanistic Zonal poate fi revocată/abrogată de emitent doar dacă aceasta nu a produs efecte juridice, adică dacă nu au fost emise Certificatului Urbanism de construire sau Autorizația de Construire pentru orice persoană fizică sau juridică aflată în parcela reglementată de PUZ, și numai după ce s-a constatat nelegalitatea unilaterală a actului administrativ, fapt ce poate fi realizat doar de prefect, în termenul prevăzut de lege pentru actele normative.
Totuși, având în vedere că nu există o practică unitară la nivelul Consiliilor Locale din România, vă solicit să îmi comunicați în ce condiții un Consiliu Local poate revoca/abroga o Hotărâre anterioară de aprobare, după caz, a unui PUG, PUZ sau PUD.
Nu există răspunsuri