De către: domnul senator Vasilică Potecă

Circumscripție electorală nr: 22 Hunedoara

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Valoarea redevențelor încasate de statul român

Stimate domnule prim ministru interimar,

Vă rog să îmi precizați care este valoarea redevențelor încasate de statul român pentru exploatarea resurselor naturale ale României în ultimii 3 ani?

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație!

The post Potecă Vasilică – Interpelare – Valoarea redevențelor încasate de statul român appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Întreprinderile industriale finanțate pentru dezvoltarea capacităților de producție

Domnule ministru,

Întreprinderile industriale au avut acces la finanțări prin PNRR, Programul Tranziție Justă, Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare și programele regionale. Indicatorii de absorbție contabilizează contracte și plăți, însă contractarea, decontarea și punerea în funcțiune reprezintă etape diferite, iar reunirea lor sub denumirea de proiect finanțat poate supraevalua rezultatul obținut în industrie.

Achiziția unui program informatic, instalarea unor panouri pentru autoconsum și cumpărarea unei linii de producție pot apărea în categoria investițiilor productive, deși contribuția fiecărei cheltuieli la creșterea producției diferă substanțial. Numărul proiectelor poate induce la rândul său o imagine greșită, deoarece o întreprindere care a semnat trei contracte trebuie numărată ca beneficiar unic.

Repartiția teritorială prezintă o importanță comparabilă cu valoarea finanțării. Concentrarea banilor în județele deja industrializate adâncește decalajele față de zonele care pierd populație, locuri de muncă și activitate economică, între care se află și județul Botoșani.

Prin urmare, vă solicit să:

1. Prezentați toate apelurile lansate între 1 ianuarie 2021 și 31 august 2026 prin care întreprinderile din Secțiunea C CAEN – Industria prelucrătoare au putut solicita bani pentru construirea, extinderea sau modernizarea capacităților de producție. Pentru fiecare apel, menționați programul, autoritatea de management, alocarea, numărul cererilor depuse, numărul proiectelor eligibile, contractele semnate, valoarea contractată, plățile efectuate și suma rămasă necontractată.
2. Comunicați numărul beneficiarilor unici, după eliminarea firmelor care apar în mai multe proiecte, precum și lista beneficiarilor, cu denumirea societății, codul unic de identificare, localitatea, județul, diviziunea CAEN, categoria întreprinderii, titlul proiectului, valoarea grantului, contribuția proprie și stadiul investiției. Centralizarea va cuprinde separat întreprinderile din județul Botoșani.
3. Separați proiectele care au finanțat unități noi de producție, extinderi ale unor fabrici existente, înlocuirea utilajelor, digitalizarea proceselor, eficiența energetică și producerea energiei pentru autoconsum, pentru a putea fi stabilit câți beneficiari au creat efectiv capacități industriale suplimentare.
4. Precizați câte investiții au fost finalizate și puse în funcțiune, câte se află încă în execuție și câte au depășit termenul contractual. Pentru investițiile operaționale, comunicați produsele fabricate, capacitatea anuală instalată, creșterea producției prevăzută prin contract, locurile de muncă asumate și locurile de muncă ocupate până pe 31 august 2026.
5. Indicați numărul proiectelor eligibile care nu au primit finanțare din cauza epuizării alocărilor, numărul cererilor respinse, al retragerilor și al contractelor reziliate, împreună cu principalele motive, sumele recuperate și fondurile care riscă să rămână neutilizate.
6. Prezentați alocările și apelurile pregătite pentru perioada rămasă din cadrul financiar 2021–2027, sectoarele industriale cărora le vor fi destinate și soluțiile prin care județele slab industrializate, inclusiv Botoșani, vor putea atrage finanțări pentru unități noi de producție.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Întreprinderile industriale finanțate pentru dezvoltarea capacităților de producție appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Neaplicarea măsurilor pregătitoare pentru reforma teritorială anunțată în 2025

Domnule prim-ministru,

Pe 27 iunie 2025, la patru zile după învestirea Cabinetului, ați susținut că reorganizarea teritoriului poate intra în vigoare din 2028, deoarece presupune legi organice, susținere parlamentară și încheierea mandatelor aleșilor locali. Pe 3 iulie 2025, ați anunțat formarea, în săptămâna următoare, a unor grupuri de lucru distincte pentru municipii, orașe și comune, precum și aplicarea unei reforme a structurilor locale din vara anului 2025.

Numai 644 dintre cele 3.228 de UAT își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii, iar peste jumătate dintre orașe au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori stabilit prin Legea nr. 351/2001. Etapele pregătitoare puteau fi parcurse înainte de 2028: analiza capacității fiscale, criteriile de clasificare, scenariile de comasare, consultarea autorităților locale, regulile de preluare a patrimoniului și redactarea legii organice.

Măsurile anunțate ori adoptate pe parcursul mandatului au vizat reducerea posturilor, plafonarea cheltuielilor și condiționarea transferurilor bugetare. Reducerea numărului de angajați nu schimbă numărul UAT, limitele teritoriale, rangul localităților, competențele sau organizarea serviciilor publice și, prin urmare, nu poate substitui reforma anunțată.

Vă solicit să comunicați:

1. Rezultatul activității grupurilor de lucru promise pentru săptămâna 7–13 iulie 2025, cu următoarele elemente: actele de constituire, componența, datele reuniunilor, procesele-verbale, studiile analizate, variantele elaborate și propunerile înaintate prim-ministrului;
2. Măsurile cu efect juridic adoptate între 23 iunie 2025 și încheierea mandatului pentru pregătirea reorganizării teritoriale, precum și motivele pentru care Guvernul nu a pus în dezbatere modificarea Legii nr. 2/1968, a Legii nr. 351/2001, a Codului aprobat prin OUG nr. 57/2019 și a Legii nr. 273/2006; dacă proiectul a fost blocat, precizați instituția, membrul Guvernului ori partenerul de coaliție care s-a opus și obiecția formulată;
3. Modelul de reorganizare pregătit de Cabinet și calendarul propus până la alegerile locale din 2028, cu precizarea următoarelor elemente: criteriile demografice și fiscale, caracterul voluntar sau obligatoriu al comasărilor, soarta județelor, repartizarea competențelor, preluarea patrimoniului, personalului și datoriilor, costul tranziției, economia anuală estimată, data consultării publice și termenul de transmitere a legii în Parlament.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Neaplicarea măsurilor pregătitoare pentru reforma teritorială anunțată în 2025 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Respectarea obligațiilor de funcționare și raportare ale consiliilor interministeriale permanente

Domnule prim-ministru,

Hotărârea Guvernului nr. 750/2005, adoptată pe 14 iulie 2005, a reorganizat o structură care ajunsese la 115 organisme de coordonare și a constituit, în forma inițială, nouă consilii interministeriale permanente. Articolul 2 le atribuie coordonarea politicilor intersectoriale, corelarea lor cu resursele bugetare și supravegherea aplicării.

Articolul 4 impune ședințe ordinare lunare și decizii unanime, iar o problemă asupra căreia membrii nu ajung la acord poate fi amânată de cel mult două ori, după care variantele trebuie înaintate Guvernului spre soluționare în prima ședință. Articolul 5 obligă fiecare consiliu să prezinte Guvernului rapoarte semestriale de activitate, iar articolul 6 cere adoptarea unui regulament propriu.

În mandatul început pe 23 iunie 2025, numărul ședințelor, deciziile adoptate, rapoartele înaintate și divergențele soluționate de Cabinet arată măsura în care rolul de coordonare al prim-ministrului a fost exercitat prin structurile prevăzute de lege. Componența sistemului a fost modificată în repetate rânduri, însă obligațiile lunare și semestriale au rămas criterii verificabile pentru activitatea fiecărei structuri.

Vă solicit să comunicați:

1. Tabelul complet al consiliilor interministeriale permanente aflate în vigoare pe durata mandatului, cu următoarele date pentru fiecare structură: temeiul de funcționare, coordonatorul, secretariatul tehnic, regulamentul aplicabil, ședințele convocate între 23 iunie 2025 și ziua transmiterii răspunsului, hotărârile adoptate și rapoartele semestriale înaintate Guvernului;
2. Pentru fiecare problemă în care nu s-a întrunit unanimitatea cerută de articolul 4: obiectul divergenței, ministerele implicate, numărul amânărilor, variantele trimise Cabinetului, ședința în care Guvernul a decis și soluția adoptată;
3. Consiliile care nu au respectat frecvența lunară ori raportarea semestrială, explicațiile prezentate de coordonatori și deciziile pe care le-ați luat ori le veți supune Guvernului, după caz: convocare, reorganizare, comasare sau desființare, cu termenul de aplicare și ministrul răspunzător.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Respectarea obligațiilor de funcționare și raportare ale consiliilor interministeriale permanente appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul interpelării: Expunerea mediatică a bunurilor ridicate în ancheta DIICOT privind cazul Călin Georgescu și respectarea prezumției de nevinovăție

Domnule Prim-ministru interimar,

Mediatizarea perchezițiilor efectuate în dosarul DIICOT care îl vizează pe domnul Călin Georgescu impune clarificarea modului în care informațiile despre bunurile ridicate au fost furnizate publicului. Atenția acordată unor echipamente prezentate drept „sisteme de bruiaj” și unei legitimații ridică o problemă de rigoare juridică. Un bun poate prezenta interes pentru anchetă fără ca deținerea sa să constituie, prin ea însăși, o infracțiune.

Potrivit comunicatului DIICOT din 21 septembrie 2026, reprodus în presă, documentele ridicate urmau să fie expertizate, existând suspiciuni privind autenticitatea lor. Această precizare trebuie să guverneze întreaga comunicare publică asupra înscrisurilor respective. O suspiciune supusă verificării nu poate dobândi, prin repetare mediatică, autoritatea unei constatări definitive. Comunicatul DIICOT, reprodus de Digi24.

În privința aparatului, denumirea generică de „bruiaj” este insuficientă pentru stabilirea regimului juridic. ANCOM precizează că dispozitivele destinate producerii unor interferențe prejudiciabile comunicațiilor radio sunt interzise, iar deținerea lor intră sub incidența unor sancțiuni contravenționale. Dacă echipamentul identificat funcționează exclusiv prin mascare acustică, acestuia nu i se poate atribui automat regimul aplicabil bruiajului radio. Identificarea tehnică și norma incidentă trebuie să preceadă orice calificare publică a deținerii sale drept faptă ilegală. Precizările ANCOM.

Aceeași exigență privește legitimația. Autenticitatea documentului, calitatea emitentului și eventuala utilizare sunt chestiuni distincte. Art. 323 din Codul penal condiționează existența uzului de fals de folosirea unui înscris cunoscut ca fals, în vederea producerii unei consecințe juridice. Simpla deținere nu întrunește, singură, aceste elemente. Eventuala falsificare sau implicare a documentului într-o altă infracțiune necesită, la rândul său, stabilirea faptelor corespunzătoare. Răspunderea penală nu se deduce din inventarul unei percheziții. Codul penal.

Problema privește, în egală măsură, disciplina comunicării judiciare. Art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilește că procedura din cursul urmăririi penale este nepublică, iar art. 4 consacră prezumția de nevinovăție până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă. Aceste garanții obligă autoritățile inclusiv atunci când selectează informațiile și imaginile destinate presei. Codul de procedură penală.

Caracterul nepublic al urmăririi penale permite comunicarea instituțională în condițiile legii. Tocmai de aceea, trebuie justificată necesitatea divulgării fiecărui element care poate influența percepția publică asupra vinovăției. Directiva (UE) 2016/343 cere respectarea prezumției de nevinovăție în declarațiile autorităților și admite informarea despre procedurile penale atunci când aceasta este strict necesară pentru anchetă ori justificată de interesul public. Notorietatea persoanei cercetate nu înlătură aceste exigențe. Directiva (UE) 2016/343.

În plus, art. 277 alin. (2) din Codul penal incriminează, în condițiile prevăzute de text, dezvăluirea fără drept a mijloacelor de probă sau a înscrisurilor oficiale dintr-o cauză penală de către funcționarul public care le cunoaște în virtutea funcției. Incidența acestei norme presupune verificarea împrejurărilor concrete, inclusiv a existenței dreptului de comunicare. Este, așadar, necesară delimitarea informațiilor difuzate cu autorizare de eventualele divulgări nepermise. Codul penal.

În temeiul art. 112 alin. (1) din Constituția României, vă solicit următoarele clarificări, în limitele competențelor Ministerului Justiției și cu respectarea independenței procurorului în soluționarea cauzei. Constituția României.

1. Care au fost temeiul juridic și circuitul de autorizare a comunicării către presă a informațiilor și imaginilor privind echipamentele și legitimația ridicate? Vă solicit să precizați, pe baza informațiilor ce pot fi obținute legal de la instituțiile competente, ce interes public concret a justificat difuzarea lor în această etapă.
2. Comunicarea oficială a prezentat deținerea acestor bunuri drept faptă ilegală sau a indicat exclusiv necesitatea verificării lor? Ce demersuri instituționale veți întreprinde pentru clarificarea eventualelor prezentări inexacte, inclusiv a confuziei dintre bruiajul acustic și cel radio, respectiv dintre deținerea unui înscris și folosirea sa în condiții incriminate de lege?
3. Au fost sesizate instituțiile competente pentru verificarea unor eventuale divulgări neautorizate din această cauză? În caz afirmativ, vă solicit să indicați instituțiile sesizate și obiectul verificărilor, în măsura în care aceste informații pot fi comunicate, inclusiv sub aspectul art. 277 alin. (2) din Codul penal.
4. Ce măsuri concrete veți susține, în cooperare cu Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca difuzarea imaginilor din anchete să fie supusă unor criterii verificabile de necesitate și proporționalitate? Vă solicit să precizați mecanismele prin care sunt prevenite și corectate comunicările susceptibile să prezinte persoanele cercetate ca vinovate înaintea unei hotărâri definitive.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Expunerea mediatică a bunurilor ridicate în ancheta DIICOT privind cazul Călin Georgescu și respectarea prezumției de nevinovăție appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Reducerea cu 20% a aparatului de stat asumată prin Programul de guvernare

Domnule prim-ministru,

Programul de guvernare 2025–2028, în baza căruia Cabinetul a primit votul Parlamentului pe 23 iunie 2025, a prevăzut reducerea cu 20% a numărului de posturi din structurile centrale și locale. Pe 2 septembrie 2025, ați precizat că reducerea trebuie calculată în raport cu posturile ocupate, deoarece desființarea pozițiilor vacante nu produce economii bugetare.

Pentru structurile locale ați prezentat ca repere aproximativ 190.000 de posturi maxime, 164.000 de posturi cuprinse în organigrame și 130.000 de posturi ocupate. În februarie 2026, simularea comunicată de Guvern a cuantificat 12.794 de posturi ocupate propuse pentru desființare, echivalentul unei reduceri de aproximativ 10% la nivel local. Programul de guvernare prevedea însă un procent de 20%, aplicabil atât structurilor locale, cât și celor centrale.

Pentru ministere, agenții, autorități și celelalte instituții finanțate din bugetul de stat nu a fost prezentat un rezultat comparabil. Desființarea posturilor vacante, reducerea temporară a fondului de salarii și eliminarea posturilor ocupate sunt operațiuni diferite, cu efecte bugetare distincte, iar cumularea lor într-o singură cifră ar denatura evaluarea angajamentului de 20%.

Vă solicit să comunicați:

1. Situația fiecărui minister, departament, agenții, autorități și instituții aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Guvernului, într-un Tabel care să cuprindă: numărul posturilor aprobate și ocupate pe 23 iunie 2025, numărul posturilor existente în ziua transmiterii răspunsului, posturile ocupate și vacante desființate separat, funcțiile de conducere eliminate și reducerea anuală a cheltuielilor de personal;
2. Lista instituțiilor desființate, comasate sau reorganizate în mandatul dumneavoastră, cu precizarea actului normativ, a atribuțiilor transferate, a numărului de posturi eliminat și a economiei anuale obținute, precum și numărul total al agențiilor și autorităților existente la preluarea mandatului și în ziua transmiterii răspunsului;
3. Procentul efectiv cu care a fost redus aparatul de stat, calculat exclusiv prin raportare la posturile ocupate pe 23 iunie 2025, cauzele pentru care ținta de 20% nu a fost atinsă, instituțiile care nu și-au îndeplinit obiectivul stabilit de Guvern și termenul până la care intenționați să aplicați integral reducerea asumată prin Programul de guvernare.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Reducerea cu 20% a aparatului de stat asumată prin Programul de guvernare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Unitățile de producție și distribuitorii autorizați de alcool și băuturi alcoolice

Domnule ministru,

OUG nr. 89/2025, în forma modificată prin OUG nr. 38/2026, condiționează obținerea atestatului pentru distribuția și comercializarea angro a băuturilor alcoolice, altele decât vinurile, de constituirea unei garanții de 250.000 de lei pentru fiecare operator. Suma rămâne uniformă pentru întreprinderile regionale și distribuitorii cu activitate națională, deși volumele comercializate, capitalul disponibil și riscul fiscal diferă considerabil.

Pl-x nr. 297/2026 propune contribuții de 4 lei/kg pentru diferențele dintre cotele de material reciclat ori cantitățile de ambalaje supuse reciclării și valorile declarate de operatori. Producătorii și importatorii de băuturi alcoolice achită deja accize majorate, TVA, tarifele SGR și costurile aferente răspunderii extinse pentru ambalaje, iar o obligație suplimentară poate depăși marja comercială a întreprinderilor mici, poate retrage capital din aprovizionare și poate reduce numărul canalelor legale de distribuție.

Ministerul Finanțelor trebuie să precizeze câte societăți suportă obligațiile, câte au obținut noile atestate și ce cost cumulat a calculat înaintea susținerii unor noi contribuții.

Vă solicit să răspundeți următoarelor cerințe:

1. Comunicați numărul operatorilor economici care dețineau pe 31 august 2026 autorizații valabile pentru producția de bere, vin, băuturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic și băuturi spirtoase, precum și numărul distinct al unităților fizice de producție, cu repartizare pe categorii de produse, județe și mărimea întreprinderii.
2. Prezentați numărul distribuitorilor angro care dețineau atestate valabile pe 31 decembrie 2025 și pe 31 august 2026, precum și rezultatele reautorizării din anul 2026, respectiv cererile aprobate, respinse, retrase sau nesoluționate, cu indicarea separată a operatorilor din județul Botoșani.
3. Precizați câți distribuitori au constituit garanția de 250.000 de lei, valoarea totală garantată, formele utilizate și numărul cererilor respinse exclusiv din cauza neconstituirii garanției, inclusiv câți operatori și-au suspendat sau încetat activitatea ulterior.
4. Prezentați valoarea accizelor declarate și valoarea încasată din alcool și băuturi alcoolice în fiecare dintre anii 2021-2025, precum și în intervalul 1 ianuarie-31 august 2026, cu defalcare pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic, alături de obligațiile rămase neachitate pentru fiecare categorie.
5. Indicați câți producători și importatori de alcool și băuturi alcoolice ar datora fiecare dintre contribuțiile de 4 lei/kg propuse prin Pl-x nr. 297/2026, cantitățile de ambalaje care ar intra în calcul și obligația anuală estimată pentru sector. Comunicați poziția Ministerului Finanțelor asupra Pl-x nr. 297/2026 și modificările pe care le susțineți pentru corelarea garanției cu volumul activității și conduita fiscală a operatorului, precum și pentru evitarea taxării suplimentare a ambalajelor deja finanțate prin SGR și răspunderea extinsă a producătorului.

Solicit ca datele aferente punctelor 1-4 să fie prezentate într-un tabel, cu total național și defalcare pentru fiecare județ.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Unitățile de producție și distribuitorii autorizați de alcool și băuturi alcoolice appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Numărul ordonanțelor de urgență și al hotărârilor adoptate de Guvern în timpul mandatului

Stimate domnule prim-ministru,

Guvernul condus de dumneavoastră și-a început activitatea pe 23 iunie 2025, iar pe 5 mai 2026 a fost demis prin moțiune de cenzură. Cabinetul exercită de atunci atribuțiile specifice interimatului, limitate prin Constituție la actele necesare administrării treburilor publice.

Vă solicit să precizați:

1. Câte ordonanțe de urgență și câte hotărâri a adoptat Guvernul între 23 iunie 2025 și 5 mai 2026, cu indicarea numărului, titlului, ministerului inițiator, zilei adoptării și publicării în Monitorul Oficial pentru fiecare act?
2. Câte hotărâri și eventuale ordonanțe de urgență au fost adoptate după 5 mai 2026, care a fost necesitatea fiecărui act emis în perioada interimatului și care este temeiul juridic folosit pentru ordonanțele de urgență, dacă asemenea acte au fost adoptate?

Vă asigur, domnule prim-ministru, de întreaga mea disponibilitate pentru dialog.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Numărul ordonanțelor de urgență și al hotărârilor adoptate de Guvern în timpul mandatului appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Chiriile plătite de instituțiile statului în paralel cu menținerea unor imobile publice nefolosite

Domnule prim-ministru,

Oficiul Național al Registrului Comerțului achită aproximativ 280.000 de euro lunar pentru sediile închiriate, ceea ce înseamnă circa 3,3 milioane de euro pe an. Instituția are 42 de oficii și 16 birouri teritoriale, iar numai nouă funcționează în spații puse la dispoziție de primării sau tribunale.

La Iași, Registrul Comerțului își desfășoară activitatea de aproximativ 20 de ani într-un sediu închiriat. În paralel, autoritățile publice dețin imobile goale ori folosite numai parțial, iar unele instituții închiriază propriile spații către operatori privați. Situația trebuie verificată la nivelul întregului aparat guvernamental, deoarece statul poate ajunge să suporte simultan chiria plătită unui proprietar privat și costurile aferente unei clădiri publice nefolosite.

Vă solicit să comunicați:

1. Inventarul contractelor prin care ministerele, instituțiile subordonate Guvernului, serviciile publice deconcentrate și operatorii de stat folosesc sedii închiriate de la persoane ori societăți private, într-un Tabel care să cuprindă: instituția, adresa, suprafața, proprietarul, beneficiarul real declarat, chiria lunară, valoarea anuală, durata contractului, prelungirile acordate și procedura prin care a fost ales spațiul;
2. Inventarul imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului care sunt goale ori ocupate parțial;
3. Măsurile prin care Guvernul va condiționa încheierea sau prelungirea contractelor de închiriere de verificarea prealabilă a patrimoniului public disponibil, alături de instituțiile care vor fi relocate, termenele stabilite și economia anuală estimată.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Chiriile plătite de instituțiile statului în paralel cu menținerea unor imobile publice nefolosite appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.                  

Obiectul Interpelării – Pătrunderea asociațiilor LGBT de tip CHOICE în școli și Proiectul USR privind consilierea psihologică fără acordul părinților

Stimate Domnule ministru, Mihai DIMIAN,

          În Comisia de Sănătate a Senatului a fost dezbătut un proiect de lege inițiat de USR prin care minorii de la 16 ani pot beneficia de consiliere psihologică fără acordul părinților. La dezbateri, ca „experți”, au fost invitați reprezentanți ai Asociației/Proiectului CHOICE.

Proiectul CHOICE – Promoting School Environments Inclusive of Diversity based on SOGI – finanțat de Comisia Europeană prin programul Rights, Equality and Citizenship, are ca scop declarat promovarea în școlile din România, Bulgaria, Grecia și Lituania a educației pe teme de orientare sexuală, identitate de gen și combaterea “homofobiei și transfobiei”.

Partenerii promovați de aceștia sunt organizații LGBT precum MozaiQ, ACCEPT, http://Identity.Education, Rise OUT, ILGA-Europe.

Având în vedere gravitatea situației și dreptul constituțional al părinților de a-și educa copiii conform propriilor convingeri, vă rog să răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Cunoaște Ministerul Educației existența și activitatea în România a proiectului CHOICE și a altor ONG-uri care promovează educația SOGI (orientare sexuală și identitate de gen) în unitățile de învățământ?

2. În câte școli și licee din România a intrat proiectul CHOICE sau proiecte similare în ultimii 3 ani și în baza căror avize/aprobări ale Ministerului?

3. A fost obținut acordul scris și informat al părinților pentru participarea elevilor la aceste activități de “formare”, “conștientizare” și “consiliere” pe teme de diversitate SOGI?

4. Cum justificați prezența în școli a unor materiale și formatori care promovează ideologia de gen, în condițiile în care Legea Învățământului Preuniversitar prevede că educația se face cu respectarea valorilor familiei și a identității naționale?

5. Susține Ministerul Educației proiectul USR prin care consilierea psihologică a minorilor de la 16 ani se poate face fără acordul părinților? Considerați că pubertatea, o etapă naturală de dezvoltare, trebuie “tratată” prin consiliere ideologică și ulterior prin administrare de blocante de pubertate și hormoni (castrare chimică)?

6. Ce măsuri concrete veți dispune pentru a opri accesul ONG-urilor LGBT în școli fără acordul părinților și pentru a face publică, pe site-ul Ministerului, lista completă a tuturor asociațiilor care derulează proiecte de educație sexuală, anti-discriminare pe criterii SOGI și consiliere în școlile din România, cu sursele lor de finanțare?

.

The post Geamănu Ștefan – Interpelare – Pătrunderea asociațiilor LGBT de tip CHOICE în școli și Proiectul USR privind consilierea psihologică fără acordul părinților appeared first on AUR.