Domnule Prim-Ministru,

Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MAI și MApN, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române.
Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor
cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.
Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?
Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la pătrunderea de drone în teritoriul național, fie maritim, fie aerian?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Clarificări privind funcționarea SCOMAR în contextul incidentului produs în Portul Constanța la 5 iunie 2026

Stimate domnule Ministru,

La 5 iunie 2026, o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, în Dana 78. Potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, prima sesizare a fost făcută în jurul orei 06.00 de ARSVOM, iar explozia a avut loc la ora 10.28. Zona fusese izolată anterior, iar la fața locului au fost mobilizate structuri de intervenție, inclusiv resurse ISU, ambulanțe și echipaje CBRN.

SCOMAR, sistemul de supraveghere maritimă destinat funcțiilor de Gardă de Coastă, a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri.

În martie 2026, Poliția de Frontieră a anunțat finalizarea proiectului de mentenanță a radarelor din cadrul SCOMAR, proiect derulat în perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2026 și având ca obiect repararea celor 7 radare din componența sistemului.

Incidentul din Portul Constanța impune delimitarea capacităților tehnice și operaționale ale SCOMAR. Dacă sistemul nu este proiectat pentru detectarea dronelor maritime, trebuie precizat ce instituție și ce sistem acoperă asemenea amenințări în zona litoralului și a porturilor. Dacă sistemul poate detecta obiecte maritime de mici dimensiuni în anumite condiții, trebuie explicat dacă drona a intrat în aria de acoperire, dacă a generat vreo alertă și cum a fost valorificată informația.

Vă rog să precizați următoarele.

1. Care este cronologia instituțională a incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, cu indicarea orei primei sesizări, instituției care a făcut sesizarea, orei informării Gărzii de Coastă, orei informării Centrului de Comandă și Control SCOMAR, orei informării MApN, ANR, Administrației Portului Constanța și celorlalte structuri competente, precum și a orei la care au fost dispuse măsurile de izolare.
2. Care era starea de funcționare a componentelor SCOMAR la data de 5 iunie 2026, defalcat pe radare, senzori optoelectronici, comunicații, aplicație integrată, stații locale de senzori și Centrul de Comandă și Control, cu menționarea defecțiunilor active, lucrărilor de mentenanță recente, echipamentelor scoase temporar din operare și situației celor 7 radare incluse în proiectul de mentenanță finalizat în martie 2026.
3. Care sunt limitele tehnice actuale ale SCOMAR pentru detectarea obiectelor maritime de mici dimensiuni, inclusiv drone maritime fără pilot, ambarcațiuni sub 6 metri, obiecte plutitoare fără AIS, mine marine sau ținte cu amprentă radar redusă, și dacă aceste limite sunt prevăzute în documente tehnice, proceduri operaționale, analize de risc sau protocoale interinstituționale.
4. Ce măsuri a dispus MAI după incidentul din 5 iunie 2026, privind actualizarea procedurilor de alertare, cooperarea cu MApN, ANR, ARSVOM, Administrația Portului Constanța și celelalte instituții competente, extinderea capacităților de detecție pentru drone maritime și integrarea SCOMAR cu alte surse de supraveghere navală, aeriană sau portuară.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Clarificări privind funcționarea SCOMAR în contextul incidentului produs în Portul Constanța la 5 iunie 2026 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Teofil  PARASCA

Circumscripția electorală: Nr. 02 ARAD

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

OBIECTUL INTERPELĂRII: Clarificarea implicării instituțiilor statului în atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 196 milioane euro către compania DIGI România

Stimate Domnule Prim-ministru,

          În spațiul public au apărut informații contradictorii privind atribuirea unui contract cu o valoare estimată la aproximativ 196 milioane euro către compania DIGI România.

          Potrivit unor declarații care mi-au fost aduse la cunoștință, reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului ar fi afirmat că decizia privind atribuirea acestui contract ar fi fost influențată sau susținută de către Serviciul Român de Informații. Pe de altă parte, Serviciul Român de Informații a transmis public că nu a avut niciun rol decizional în această procedură și respinge asocierea instituției cu o astfel de decizie.

          Având în vedere impactul financiar semnificativ al contractului, precum și necesitatea asigurării transparenței și a încrederii publice în procesul de utilizare a fondurilor publice, solicităm să fie pus la dispoziție caietul de sarcini aferent procedurii, în format electronic și/sau letric, pentru  consultarea integrală a cerințelor tehnico-administrative, și vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.Care este procedura prin care a fost atribuit contractul în valoare de aproximativ 196 milioane euro către DIGI România?

2.  Ce instituții ale statului au participat la procesul de analiză, avizare sau luare a deciziei privind atribuirea acestui contract? A existat vreo solicitare, recomandare, informare sau aviz din partea Serviciului Român de Informații referitor la această procedură? Dacă da, care a fost natura acesteia?

3.Care sunt motivele care au generat apariția unor informații contradictorii între reprezentanți ai Executivului și poziția publică exprimată de SRI?

4.Consideră Guvernul României necesară efectuarea unei verificări administrative interne pentru clarificarea responsabilităților privind comunicarea publică pe acest subiect?

5.Care sunt criteriile tehnice, economice și de securitate care au stat la baza desemnării companiei DIGI România ca beneficiar al acestui contract?

6.Au existat și alți ofertanți? Dacă da, care au fost rezultatele evaluării comparative a ofertelor?

          Într-un stat de drept, transparența procesului decizional și delimitarea clară a atribuțiilor instituțiilor sunt esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor în administrația publică și în instituțiile cu responsabilități în domeniul securității naționale.

The post Parasca Teofil – Interpelare –  Clarificarea implicării instituțiilor statului în atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 196 milioane euro către compania DIGI România appeared first on AUR.

Obiectul interpelării: Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța
Domnule ministru,
Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MApN, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.
Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?
Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la pătrunderea de drone în teritoriul național, fie maritim, fie aerian?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Situația monumentului istoric Fundația Sofian din municipiul Botoșani și posibilitatea finanțării lucrărilor de restaurare

Stimate domnule Ministru,

Fundația Sofian din municipiul Botoșani, situată pe strada I.C. Brătianu nr. 59, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice 2015 cu codul BT-II-m-A-01867, grupa valorică A, sub denumirea „Fundația Sofian, azi Centrul Cultural Ecumenic”.

Clădirea are valoare arhitecturală și istorică pentru municipiul Botoșani, dar starea sa actuală nu corespunde rangului de monument istoric de importanță națională. În lipsa unei intervenții coerente de conservare, restaurare și introducere într-un circuit cultural, imobilul riscă să rămână încă un patrimoniu clasat, cu valoare pe documente și degradare în realitate.

Vă rog să precizați:

1. Care este situația juridică și tehnică actuală a monumentului istoric Fundația Sofian din municipiul Botoșani, cu indicarea proprietarului, administratorului, obligațiilor legale ale acestuia, ultimelor verificări efectuate de Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani și măsurilor dispuse pentru conservarea imobilului.
2. Ce finanțări au fost solicitate, aprobate, respinse sau nefinalizate pentru Fundația Sofian în perioada 2015–2026, prin Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Programul Național de Restaurare, fonduri europene, buget local, buget județean sau alte surse publice.
3. Ce pași administrativi sunt necesari pentru includerea Fundației Sofian într-un program de restaurare finanțat din fonduri publice, cu indicarea documentațiilor necesare, avizelor, estimării de cost, sursei de finanțare posibile și calendarului realist pentru inițierea lucrărilor.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea documentelor disponibile privind statutul juridic, starea tehnică, verificările efectuate, finanțările solicitate și posibilitatea includerii monumentului într-un program de restaurare.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Situația monumentului istoric Fundația Sofian din municipiul Botoșani și posibilitatea finanțării lucrărilor de restaurare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Calendarul de avizare, finanțare și finalizare a acumulării Vârfu Câmpului

Stimată doamnă Ministru,

Acumularea Vârfu Câmpului a fost proiectată pentru asigurarea unui debit de 500 l/s pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a zonei Dorohoi–Botoșani, pentru alimentarea localităților de pe cursul Jijiei între Dorohoi și Sitna, pentru debit de diluție pe Jijia în perioade secetoase și pentru irigații pe terenurile limitrofe râului Jijia. Studiul de evaluare adecvată arată că județul Botoșani nu dispune de cantități suficiente de apă subterană de calitate corespunzătoare, iar acumularea Vârfu Câmpului este inclusă în Master Planul de extindere și modernizare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare ale județului Botoșani.

Investiția este executată în proporție de 70%. Evacuatorul de ape mari este realizat 100%, barajul frontal mal stâng 91%, barajul mal drept 60%. Derivația Siret–Jijia, echipamentul hidromecanic al evacuatorului, construcțiile de exploatare, sistemul informațional și de avertizare-alarmare, precum și devierea LEA 110 kV sunt la 0%.

Soluția de mediu rămâne punctul critic. Proiectul ocupă 630,92 ha, dintre care 126,68 ha păduri. Din suprafața totală, 144,5768 ha se suprapun cu situri Natura 2000, iar pentru ROSCI0184 Pădurea Zamostea–Lunca studiul consemnează 86,5666 ha teren forestier suprapus și pierderea permanentă a 8,11% din habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Documentația tratează proiectul prin prisma motivelor imperative de interes public major și a măsurilor compensatorii.

Vă rog să precizați următoarele:

1. Care este stadiul procedurii de acord de mediu pentru acumularea Vârfu Câmpului, cu indicarea etapelor finalizate, avizelor obținute, observațiilor formulate de ANMAP, soluției propuse pentru ROSCI0184 Pădurea Zamostea–Lunca și ROSPA0116 Dorohoi – Șaua Bucecei și termenului estimat pentru emiterea acordului de mediu.
2. Care sunt măsurile compensatorii asumate pentru continuarea proiectului, cu indicarea suprafețelor vizate, terenurilor disponibile, instituțiilor responsabile, costurilor estimate, calendarului de implementare și modului în care ministerul va verifica aplicarea lor înainte de producerea efectelor asupra siturilor Natura 2000.
3. Care este calendarul actualizat pentru finalizarea acumulării Vârfu Câmpului, cu termene pentru actualizarea documentației tehnico-economice, aprobarea indicatorilor, asigurarea finanțării, reluarea lucrărilor și punerea în funcțiune, indicând separat lucrările rămase la derivația Siret–Jijia, barajul mal drept, echipamentul hidromecanic, construcțiile de exploatare, sistemul informațional și de avertizare-alarmare, devierea LEA 110 kV, exproprieri, transferuri de terenuri și scoateri din fondul forestier.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Calendarul de avizare, finanțare și finalizare a acumulării Vârfu Câmpului appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Iacob Constantin Ciprian

Circumscripția electorală: Nr. 16 Dâmbovița

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul interpelării: Incidentul de securitate produs în Portul Constanța, la data de 5 iunie 2026, prin pătrunderea și detonarea unei drone maritime de tipul celor folosite în războiul din Ucraina

            Domnule Prim-ministru interimar,

Vineri, 5 iunie 2026, România a fost pusă în fața unui incident de securitate de o gravitate excepțională: o dronă maritimă încărcată cu explozibil a ajuns în Portul Constanța, în zona Danei 78, și s-a detonat în interiorul uneia dintre cele mai importante infrastructuri strategice ale statului român, chiar în aproprierea unei baze americane militare NATO.

Nu vorbim despre o ipoteză, despre o speculație sau despre o temere abstractă. Vorbim despre un fapt concret: o dronă militară, aparținând unei categorii de armament folosite în conflictul din Ucraina, a pătruns în zona portuară românească și a explodat pe teritoriul României.

Portul Constanța nu este un spațiu oarecare. Este una dintre cele mai importante infrastructuri critice ale României, un nod economic, energetic, comercial și strategic, esențial pentru securitatea națională. Distrugerea sau afectarea gravă a Portului Constanța ar însemna o lovitură devastatoare pentru economia României, pentru lanțurile logistice, pentru comerțul exterior, pentru aprovizionare și pentru credibilitatea statului român în regiunea Mării Negre.

Mai mult, zona portuară este o zonă cu risc tehnologic major, în care există terminale petroliere, rezervoare de combustibil, instalații industriale, depozite, fluxuri comerciale cu substanțe reglementate și infrastructură critică. Experiența tragică a exploziei din Beirut, din anul 2020, a arătat lumii întregi că prezența unor cantități mari de substanțe periculoase într-o zonă portuară poate transforma un incident de securitate într-o catastrofă națională.

Din informațiile publice comunicate până în prezent de către autorități, drona a fost descoperită întâmplător de doi oameni aflați în port, iar detonarea s-a produs în jurul orei 10:26. Cu alte cuvinte, statul român a avut la dispoziție aproximativ patru ore între momentul informării și momentul exploziei.

Acest interval ridică întrebări esențiale, la care opinia publică are dreptul să primească răspunsuri clare, nu formule birocratice.

Dacă această dronă a fost scăpată de sub control, cum s-a cunoscut momentul probabil al detonării? Cine a transmis această informație? Când a fost transmisă? Către cine? Prin ce canal instituțional? Ce autoritate română a confirmat sau a verificat această informație?

Dacă drona a derivat, cum se explică faptul că a ajuns tocmai în interiorul Portului Constanța, într-o zonă sensibilă, în apropierea unor obiective de importanță strategică? Dacă nu s-ar fi agățat de balize sau de un plutitor, unde ar fi ajuns? Care ar fi fost traseul ei probabil? Exista riscul ca aceasta să ajungă în zona terminalelor petroliere, a depozitelor de combustibil, a instalațiilor industriale sau a altor zone cu risc major?

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora drona ar fi de tip MAGURA sau similară cu acest tip de dronă maritimă, utilizată în conflictul din Ucraina. Aceste platforme sunt concepute pentru lovituri asupra unor ținte navale și pot transporta încărcătură explozivă semnificativă. Tocmai de aceea, statul român trebuie să explice transparent ce tip de dronă a fost, ce încărcătură avea, ce sisteme de ghidaj utiliza, ce date puteau fi recuperate de pe ea și dacă distrugerea ei a împiedicat sau nu stabilirea traseului, a coordonatelor încărcate și a eventualei ținte.

Domnule Prim-ministru,

România este stat membru NATO. Spațiul său terestru, aerian și maritim nu poate fi tratat ca o zonă tampon, ca un spațiu de eroare sau ca un teren de testare al consecințelor războiului din vecinătate.

Dreptul Ucrainei la apărare este un drept legitim, dar acest drept nu poate justifica punerea în pericol a cetățenilor români, a infrastructurii critice românești și a securității naționale a României. Solidaritatea nu anulează suveranitatea. Sprijinul nu înseamnă tăcere. Buna vecinătate nu înseamnă acceptarea unor riscuri majore fără explicații, fără asumare și fără garanții ferme că asemenea incidente nu se vor repeta.

Într-un incident asemănător produs în Grecia, autoritățile elene au cerut explicații ferme și au transmis o poziție diplomatică oficială către Kiev. România, în schimb, pare să fi preferat o reacție prudentă până la pasivitate, deși incidentul de la Constanța s-a produs în interiorul celui mai important port al țării.

Această atitudine ridică o problemă de demnitate națională și de autoritate a statului român. România nu poate fi tratată ca un stat care doar constată, evacuează, limitează pagubele și apoi tace.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, domnule ministru, să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. La ce oră exactă a fost informat Ministerul Apărării Naționale despre prezența dronei maritime în Portul Constanța și care a fost instituția care a transmis prima alertă?

2. Cine a identificat inițial drona și prin ce mijloace a fost aceasta observată?

3. Confirmați că drona a fost observată în zona Danei 78? Care este distanța exactă dintre locul detonării și terminalele petroliere, depozitele de combustibil, instalațiile industriale sau alte obiective încadrate ca infrastructură critică?

4. Ce tip de dronă a fost implicat în incident? Confirmați sau infirmați că este vorba despre o dronă de tip MAGURA V5, MAGURA V7 sau o platformă similară?

5. Care erau dimensiunile reale ale dronei, încărcătura explozivă estimată și raza potențială de distrugere în cazul unei detonări necontrolate?

6. Ce sisteme de supraveghere, scanare, radar, senzori portuari, mijloace ale Forțelor Navale, ale Gărzii de Coastă sau ale altor instituții au detectat sau nu au detectat această dronă înainte ca ea să ajungă în port?

7. Dacă sistemele existente nu au detectat drona în timp util, care este explicația tehnică și operațională? Cine răspunde pentru această vulnerabilitate?

8. Dacă drona a fost detectată, de ce nu a fost neutralizată înainte de a ajunge în zona portuară sau într-un perimetru sigur, în afara Portului Constanța?

9. De ce s-a ajuns la detonarea dronei în interiorul Portului Constanța, și nu la remorcarea, izolarea sau neutralizarea ei într-o zonă fără risc pentru infrastructura critică?

10. Cine a luat decizia privind modul de gestionare a dronei înainte de detonare? A fost o decizie a MApN, a MAI, a autorităților portuare, a Parchetului, a SRI sau a unei structuri operative interinstituționale?

11. Au existat informații transmise de partea ucraineană privind momentul probabil al detonării? Dacă da, când au fost primite, ce conțineau și cum se explică faptul că momentul detonării putea fi cunoscut în condițiile în care s-a susținut public că drona fusese pierdută de sub control?

12. Au fost solicitate Ucrainei date tehnice complete privind drona, misiunea acesteia, traseul inițial, momentul pierderii controlului, coordonatele încărcate și mecanismul detonării?

13. A fost analizată posibilitatea ca drona să fi avut încărcate coordonate sau trasee care vizau zone din Portul Constanța, inclusiv terminale petroliere, depozite de combustibil, instalații industriale sau alte puncte critice?

14. Dacă drona nu ar fi fost detonată, existau posibilități tehnice de recuperare a datelor de navigație, a traseului, a comunicațiilor sau a coordonatelor programate? Prin distrugerea acesteia s-au pierdut probe relevante?

15. Care este stadiul anchetei desfășurate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și ce date poate comunica Ministerul Apărării Naționale fără afectarea anchetei?

16. A cerut Guvernul României, prin Ministerul Apărării Naționale sau prin Ministerul Afacerilor Externe, explicații oficiale Ucrainei pentru acest incident? Dacă da, când și sub ce formă?

17. A fost transmisă o notă diplomatică oficială către Ucraina? Dacă nu, de ce România nu a procedat cel puțin la fel de ferm precum Grecia într-un incident similar?

18. A primit România scuze oficiale, explicații tehnice, garanții operaționale sau angajamente scrise din partea Ucrainei că asemenea incidente nu se vor repeta?

19. A fost informat NATO despre incident? Dacă da, când, prin ce canal și ce tip de consultări au avut loc?

20. Ce măsuri concrete dispuneți pentru creșterea capacității de detecție, interceptare și neutralizare a dronelor maritime în zona Portului Constanța și în zona economică strategică a României de la Marea Neagră?

21. Există în prezent o procedură clară, aplicabilă imediat, pentru situația în care o dronă maritimă încărcată cu explozibil pătrunde în apele române sau în proximitatea unei infrastructuri critice? Dacă da, vă solicit să precizați instituțiile responsabile și lanțul de comandă.

22. Când va fi prezentat Parlamentului României un raport complet privind vulnerabilitățile constatate în urma acestui incident și măsurile dispuse pentru apărarea Portului Constanța?

Domnule ministru,

Incidentul din 5 iunie 2026 nu poate fi tratat ca un simplu eveniment tehnic, încheiat fericit pentru că nu au existat victime. Faptul că nu au existat victime nu înseamnă că statul român a funcționat impecabil. Înseamnă doar că România a avut noroc.

Iar securitatea națională nu se poate baza pe noroc.

Portul Constanța este o infrastructură vitală. Cetățenii români au dreptul să știe dacă statul îi poate apăra. Parlamentul are obligația să ceară răspunsuri. Ministerul Apărării Naționale are obligația să le ofere.

The post Iacob Constantin Ciprian – Interpelare – Incidentul de securitate produs în Portul Constanța, la data de 5 iunie 2026, prin pătrunderea și detonarea unei drone maritime de tipul celor folosite în războiul din Ucraina appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

România a demonstrat solidaritate și responsabilitate într-o perioadă extrem de dificilă pentru regiunea noastră. Am oferit sprijin umanitar, logistic și economic, am contribuit la stabilitatea regională și am acționat ca un partener
responsabil.
Cu toate acestea, obligația fundamentală a statului român rămâne protejarea cetățenilor, a teritoriului național și a intereselor României.
În acest context, opinia publică a fost profund preocupată de incidentul care a implicat o ambarcațiune fără pilot încărcată cu materiale inflamabile și produse energetice, într-o zonă aflată în proximitatea intereselor strategice ale României.
Dacă un asemenea incident ar fi degenerat într-o explozie majoră, consecințele puteau fi dramatice: pierderi de vieți omenești, distrugerea unor obiective economice, afectarea traficului naval, blocarea activităților portuare și prejudicii semnificative pentru economia națională.
Mulți români consideră că am fost feriți de o tragedie de proporții. Personal, cred că Dumnezeu a vegheat asupra României și că am evitat un dezastru ale cărui efecte ar fi fost imposibil de estimat.

Tocmai de aceea, consider că tăcerea autorităților nu este o soluție.
Cetățenii României au dreptul să primească explicații clare și să știe că statul român este pregătit să își apere interesele.
Vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:

1. A realizat Ministerul Afacerilor Externe o evaluare oficială a riscurilor pe care acest incident le-ar fi putut genera pentru România și pentru infrastructura strategică aflată în proximitatea zonei?
2. În cazul producerii unei explozii majore, cine ar fi răspuns pentru pierderile de vieți omenești, pentru pagubele materiale și pentru prejudiciile economice produse României?
3. A analizat Guvernul impactul pe care o eventuală afectare a traficului naval și a infrastructurii portuare românești l-ar fi avut asupra economiei naționale, asupra investițiilor și asupra siguranței energetice a țării?
   România are nevoie de răspunsuri, de transparență și de o diplomație activă, care să apere fără ezitare interesele naționale!
   Dumnezeu să binecuvânteze și să ocrotească România!

The post Petru Negrea – Interpelare – Riscurile de securitate la adresa României și lipsa unei poziții publice ferme a MAE appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

Majoritatea consumatorilor (55%) spun că întâmpină în prezent dificultăți pentru plata facturilor la energie sau se așteaptă să aibă astfel de dificultăți în următoarele 12 luni iar 77% dintre respondenți caută în mod activ
modalități de reducere a costurilor cu energia, însă aproape patru din cinci afirmă că au ajuns la limită.
Creșterea costurilor cu energia nu mai reprezintă doar o problemă de buget, ci influențează tot mai mult modul în care trăiesc oamenii, potrivit concluziilor celui mai recent studiu global EY privind consumatorii de energie.
Sondajul a fost realizat la nivel mondial în rândul a peste 17.200 de consumatori de energie casnici din 20 de piețe și a arătat că presiunile legate de accesibilitatea prețului, de volatilitate și de complexitate subminează
încrederea consumatorilor în sistemul energetic.Bunăstarea energetică, care reflectă experiența completă a modului în care energia influențează gândirea, percepțiile, convingerile și acțiunile oamenilor devine o problemă definitorie.
Aceasta transcende satisfacția sau prețul și, în ultimă instanță, facilitează bunăstarea personală și sustenabilitatea.
Mai bine de trei sferturi dintre respondenți (77%) au afirmat că sunt mai interesați de soluții pentru reducerea costurilor energiei decât erau în urmă cu un an, în timp ce 76% acordă mai multă atenție utilizării și consumului.
Aproape jumătate (48%) sunt mai interesați de producerea propriei energii electrice la domiciliu. În pofida acestei implicări crescute, mulți consumatori consideră că au epuizat soluțiile pe care le aveau la dispoziție. Aproape patru
din cinci respondenți (79%) au spus că nu mai pot face nimic în plus pentru ași gestiona sau reduce costurile cu energia, ceea ce evidențiază o discrepanță tot mai mare dintre motivația consumatorilor și nivelul de sprijin pe care îl
primesc din partea furnizorilor.
În România, accesibilitatea prețului energiei rămâne o preocupare majoră pentru gospodării, pe fondul volatilității recente a prețurilor. Această situație evidențiază necesitatea trecerii la măsuri pe termen scurt de reducere a costurilor pentru reconstruirea încrederii și pentru consolidarea implicării în ceea ce privește evoluția sistemului energetic. Volatilitatea facturilor, costurile
neașteptate, dimensiunea gospodăriei și nivelul de încredere privind costurile viitoare influențează accesibilitatea prețului energiei. 82% dintre consumatori au afirmat că au fost surprinși de o factură mare în ultimul an, acesta fiind un factor major care contribuie la stres și nemulțumire. In aceeași măsură un preț
mare la energie afectează competitivitatea companiilor românești în competiția
europeană și crează șomaj. Nu este posibil ca un stat cu resurse foarte mari
precum România să aibă cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană la
energie! Există risipa banului public și multă incompetență!
Aruncați prosopul. Lăsați urgent alt Guvern să găsească soluții pentru
România!
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: la ce dată
prețul energiei din România va fi la nivelul mediei europene?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce faceți pentru susținerea românilor la plata prețului exorbitant al energiei? appeared first on AUR.

Domnule Ministru Interimar,

Un Guvern interimar are atribuții strict limitate la administrarea treburilor publice curente, fiind un administrator de criză până la învestirea unui nou cabinet sau până la alegeri anticipate.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a emis un proiect de Ordin CNAS aflat în transparență decizională care riscă să limiteze accesul real al pacienților la tratament, motiv pentru care solicit retragerea lui . România are nevoie de utilizarea
integrată și eficientă a tuturor capacităților medicale existente, publice și private, în beneficiul pacientului. Pacientul nu trebuie să fie captiv într-un sistem care îi spune unde are voie să se trateze, în timp ce accesul efectiv la servicii medicale rămâne limitat.
Proiectul de Ordin CNAS, publicat în transparență decizională, introduce un mecanism prin care accesul pacienților la servicii medicale furnizate în sistem privat și decontate din fonduri publice devine condiționat de gradul teoretic de ocupare sau
de capacitatea raportată de unitățile sanitare publice. În practică, această abordare transformă dreptul pacientului la tratament într-un algoritm administrativ care ignoră realitatea din teren: timpii de așteptare, imposibilitatea multor spitale
publice de a prelua pacienții în timp util, continuitatea tratamentului, deficitul de personal medical, întârzierile în diagnostic, impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii.
În sănătate, adevărata eficiență a utilizării fondurilor publice se măsoară prin accesul rapid al pacientului la diagnostic și tratament, nu prin restrângerea opțiunilor acestuia. Un pacient care așteaptă luni întregi pentru investigații sau tratament nu reprezintă o economie pentru sistem, ci un risc medical și social major.
Pacientul trebuie să aibă acces egal și direct atât la sistemul public cât și la sistemul privat pentru că CNAS este principalul reprezentant al asiguratului, nu al furnizorului public, nu al furnizorului privat. Astăzi există acest acces pentru
Ambulatoriul de specialitate și nimeni nu se plânge, nu a murit nici sistemul public pentru că pacienții se diagnostichează sau se tratează la privat.
Pacienții trebuie să poată avea acces la îngrijire prin programele naționale de sănătate atât în sectorul public, cât și în cel privat, fără blocaje administrative care nu reflectă situația din teren. Este importantă definirea unor criterii obiective de evaluare a capacității reale de tratament. Sănătatea pacienților nu poate depinde de formule teoretice și de statistici administrative care nu reflectă realitatea din spitalele și din centrele medicale. Trebuie să ne concentrăm pe nevoile pacientului și la accesul rapid la tratament, nu de la limitarea artificială a opțiunilor disponibile.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți retrage proiectul de Ordin CNAS și veți perimte accesul real al pacienților la tratament?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată pacienții vor avea un acces real și nediscriminatoriu la tratament ? appeared first on AUR.