De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Riscul pierderii finanțării PNRR pentru A1 Margina–Holdea și tronsoanele A7 Adjud Nord–Roman Nord

Stimate domnule Ministru,

Proiectele rutiere finanțate prin PNRR au termen de finalizare la 31 august 2026. După această dată, lucrările nefinalizate nu mai pot fi decontate din PNRR, iar costul rămâne în sarcina statului român sau trebuie mutat pe alte surse de finanțare. Lucrările pe lotul A1 Margina–Holdea și tronsoanele A7 Adjud Nord–Roman Nord, însumând 96,32 km, suferă întârzieri acumulate care pot pune în pericol finanțarea europeană.

Vă rog să precizați:

1. Care este stadiul fizic și financiar actual al lotului A1 Margina–Holdea și al tronsoanelor A7 Adjud Nord–Roman Nord, cu indicarea lucrărilor executate, lucrărilor rămase, termenelor contractuale, graficului actualizat până la 31 august 2026 și măsurilor cerute antreprenorilor pentru recuperarea întârzierilor?
2. Care este suma maximă expusă în cazul nefinalizării lucrărilor până la termenul PNRR, separat pentru A1 Margina–Holdea și pentru fiecare tronson A7 Adjud Nord–Roman Nord, și din ce sursă va fi acoperită diferența: buget de stat, Programul Transport, împrumuturi, realocări sau alte mecanisme financiare?
3. Ce răspundere administrativă, contractuală și managerială va fi stabilită dacă finanțarea PNRR se pierde parțial sau total pentru aceste proiecte, inclusiv față de antreprenori, consultanți, CNAIR, CNIR și structurile din minister care au urmărit contractele, avizele, graficele și cererile de plată?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea graficelor actualizate de execuție, a situației financiare pe fiecare proiect, a măsurilor dispuse pentru recuperarea întârzierilor și a scenariilor de finanțare în cazul depășirii termenului PNRR.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Riscul pierderii finanțării PNRR pentru A1 Margina–Holdea și tronsoanele A7 Adjud Nord–Roman Nord appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Datele fiscale privind întârzierile la plata facturilor către IMM-uri, practicate de întreprinderi mari, companii de stat și instituții publice

Stimate domnule Ministru,

Legea nr. 72/2013 stabilește cadrul pentru combaterea întârzierii la plata obligațiilor bănești rezultate din contracte încheiate între profesioniști și între profesioniști și autorități contractante. În raporturile dintre profesioniști, termenul de plată este limitat, în principiu, la 60 de zile calendaristice, cu posibilitatea unui termen contractual mai lung dacă nu este abuziv față de creditor.

În fapt, furnizorul mic ajunge să își apere drepturile împotriva unui client de care depinde comercial. Dobânda penalizatoare și acțiunea în instanță există juridic, dar costul pierderii clientului, durata procesului și dezechilibrul economic dintre părți reduc eficiența mecanismului. Întârzierile la plată funcționează ca finanțare fără cost pentru debitorii mari și ca presiune de lichiditate pentru IMM-uri.

Ministerul Finanțelor și ANAF administrează RO e-Factura, Declarația informativă D406/SAF-T, bilanțurile contabile, raportările fiscale și evidența marilor contribuabili, sisteme care pot controla fenomenul.

Spre fundamentarea unei eventuale modificări legislative, trebuie stabilit dacă statul poate măsura durata plăților, facturile restante și comportamentul marilor debitori față de IMM-uri și vă rog să precizați:

1. ANAF poate determina, pe baza sistemelor existente, durata de plată a facturilor emise de IMM-uri către întreprinderi mari, companii de stat și instituții publice? Vă rog să indicați dacă RO e-Factura, D406/SAF-T, bilanțurile și celelalte raportări fiscale permit identificarea datei facturii, datei scadenței, datei plății, valorii facturii, categoriei furnizorului și categoriei debitorului. Dacă aceste informații nu pot fi corelate în prezent, vă rog să precizați ce modificări tehnice și legislative sunt necesare.
2. Ce date deține Ministerul Finanțelor pentru perioada 2023–2025 privind întârzierile la plata facturilor către IMM-uri? Vă rog să transmiteți, în măsura în care informațiile există sau pot fi generate, termenul mediu și median de plată, procentul facturilor achitate în 30 de zile, 31–60 de zile, 61–90 de zile, peste 90 de zile și peste 120 de zile, valoarea facturilor restante, împărțirea pe sectoare CAEN, pe categorii de debitori și separat pentru relațiile dintre IMM-uri și întreprinderi mari.
3. Care este situația plăților efectuate de instituțiile publice, companiile de stat și întreprinderile la care statul este acționar majoritar către furnizorii IMM? Vă rog să comunicați termenul mediu de plată, valoarea facturilor neachitate la scadență, numărul facturilor plătite după 60 și 90 de zile, dobânzile penalizatoare achitate, litigiile generate de întârzieri și instituțiile sau companiile cu cele mai mari întârzieri la plată.
4. Ministerul Finanțelor susține introducerea unei obligații de raportare publică anuală a practicilor de plată pentru întreprinderile mari, companiile de stat și instituțiile publice? Raportarea ar putea cuprinde termenul mediu de plată, procentul facturilor plătite peste termenul contractual, procentul facturilor achitate după 60, 90 și 120 de zile, valoarea facturilor restante, existența unor politici interne de plată către IMM-uri și persoana responsabilă de raportare.
5. Ce formă de raportare consideră Ministerul Finanțelor fezabilă fără expunerea secretelor comerciale și a datelor personale? Vă rog să precizați dacă raportarea ar trebui făcută către ANAF, ONRC sau Ministerul Finanțelor, dacă indicatorii ar trebui publicați într-un registru consultabil, ce sancțiuni ar trebui aplicate pentru neraportare ori raportare falsă și dacă accesul la scheme de ajutor de stat, garanții, granturi sau contracte cu statul poate fi condiționat de un comportament corect de plată față de furnizori.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea analizelor existente, a limitelor tehnice ale sistemelor fiscale, a indicatorilor disponibili și a propunerilor Ministerului Finanțelor pentru creșterea disciplinei la plată în relațiile comerciale cu IMM-urile.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Datele fiscale privind întârzierile la plata facturilor către IMM-uri, practicate de întreprinderi mari, companii de stat și instituții publice appeared first on AUR.

                Domnului Radu-Dinel Miruță, Viceprim-Ministru Interimar, Ministrul interimar al Apărării Naționale, Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii

    Domnului Marian-Cătălin Predoiu, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Ministrul interimar al Justiției

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar, Ministrul interimar al Agriculturii și

    Dezvoltării Rurale

                   Doamnei Oana-Silvia Țoiu, MINISTRUL INTERIMAR AL Afacerilor Externe

                   Domnului Alexandru Nazare, Ministrul interimar al Finanțelor

                   Domnului Ambrozie-Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării,Antreprenoriatului și Turismului               

                    Domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, Ministrul interimar al Investițiilor

    și Proiectelor Europene, Ministrul interimar al Muncii, Familiei,Tineretului și Solidarității Sociale

    Doamnei Diana-Anda Buzoianu, Ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

    Domnului Mihai Dimian, Ministrul interimar al educației și cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI?

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimați Domni Viceprim-miniștrii interimari,

Stimate Doamne și Stimați Domni Miniștrii interimari,

În noiembrie 2023, Parlamentul European a adoptat o poziție în favoarea declanșării modificării tratatelor UE, pentru eliminarea votului cu unanimitate în Consiliul UE. În timp ce unii membri ai Parlamentului European aparținând grupurilor politice Renew Europe, PPE și chiar membri ai unor partide conservatoare consideră că acest vot este un prim pas către reforma de care UE are nevoie, alte grupări politice, precum ECR și ID, consideră că acest vot duce la suprimarea suveranității statelor membre UE și transformarea acesteia în federație.

Practic, principalele modificări propuse de Parlamentul European sunt: eliminarea votului în unanimitate (justificată de o potențială acțiune mai rapidă și eficientă), competențe UE în educație și sănătate, dreptul Parlamentului European de a propune legi, forță militară a UE pentru răspuns rapid și simplificarea procedurii prin care pot fi sancționate statele care nu respectă principiile UE.

Venind în zilele noastre, la începutul lui aprilie 2026, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că „ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim capabili de a acționa internațional”, susținând astfel cu fervoare principiul majorității calificate.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (15 din 27) și aceste state trebuie să reprezinte 65% din populația totală a UE.

Unanimitatea care deranjează atât de mult neomarxismul bruxelez se aplică în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea UE, finanțele UE, armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Tot în aprilie, doamna Ursula von der Leyen a declarat tranșant că „trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice care au existat”.

Cunoaștem cu toții situația în care România a fost adusă de guvernele succesive PSD, PNL, UDMR, USR în diferite combinații începând cu 1990. Fundul prăpastiei este înfricoșător de aproape. În același timp, știm cât de mult este afectată țara noastră și de războiul din Ucraina, ca și de cel din Golf.

Cunoaștem rezultatele proastelor negocieri ale guvernelor României cu privire la decarbonizare, agricultură, educație, înarmare și industrie de apărare și în orice alt domeniu, rezultate care au afectat grav economia țării și au dus la o scădere fără precedent a nivelului de trai al românilor.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția pe care o susțineți referitor la propunerea de abolire a principiului unanimității și înlocuirii lui cu principiul majorității calificate?
2. Vă rog să argumentați poziția dumneavoastră având în vedere obligațiile pe care vi le-ați asumat și jurământul pe care l-ați depus de a lucra pentru binele poporului român.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA SUVERANĂ SAU GUBERNIA BRUXELLES-ULUI? appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Efectele OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la carburanți

Stimate domnule Ministru,

Petrom a majorat cu 5 bani/litru prețul benzinei și al motorinei, deși petrolul se ieftinea, iar evoluția cursului leu/dolar nu explica o scumpire la pompă. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat această evoluție prin efectul OUG nr. 19/2026, completată prin OUG nr. 24/2026, acte normative prin care Guvernul a instituit stare de criză pe piața carburanților și a plafonat adaosul comercial la media anului 2025.

Potrivit OUG nr. 19/2026, în perioada 1 aprilie 2026–30 iunie 2026, valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină și motorină, pe segmentele rafinare, vânzare angro și vânzare cu amănuntul, este limitată la cel mult valoarea medie anuală a adaosului comercial practicat în anul 2025 de fiecare operator economic.

În loc să urmărească doar depășirea plafonului, Ministerul Energiei trebuie să verifice dacă scăderea costurilor se vede în prețul final plătit de consumator. Altfel, ordonanța poate limita creșterile în perioade de scumpire, dar poate încetini ieftinirile în perioade de scădere a cotațiilor internaționale.

Ca atare, vă rog să precizați:

1. Ministerul Energiei a analizat efectul OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la pompă, în special riscul ca plafonarea adaosului comercial la media anului 2025 să fi devenit reper de aliniere pentru operatori? Vă rog să transmiteți, pentru perioada 1 aprilie 2026–data răspunsului, evoluția zilnică a prețurilor medii la benzină și motorină, cotația Brent, cursul leu/dolar, ponderea accizelor și TVA în prețul final, costurile de achiziție sau producție, adaosurile comerciale pe segmentele rafinare, angro și amănunt, precum și analiza ministerului privind transferarea scăderilor de cost către consumatori.
2. Ce măsuri va propune Ministerul Energiei dacă analiza arată că plafonarea adaosului comercial a menținut prețurile peste nivelul justificat de costuri? Vă rog să precizați dacă aveți în vedere modificarea OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026, introducerea unei formule care să lege prețul final de evoluția costurilor, raportarea periodică a marjelor de către operatori, controale asupra companiilor cu pondere mare în piață și transmiterea datelor către Consiliul Concurenței în cazul unor evoluții paralele de preț nejustificate prin costuri.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea analizelor, seriilor de date și documentelor folosite de Ministerul Energiei pentru monitorizarea efectelor OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Efectele OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la carburanți appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Participarea industriei românești la contractele finanțate prin programul SAFE

Stimate domnule Ministru,

România are acces la finanțare prin programul european SAFE, destinată apărării, industriei de profil și infrastructurii strategice. Primul pachet de contracte aprobat pentru înzestrare militară are o valoare de 8,33 miliarde euro, iar cea mai mare parte merge către furnizori externi.

Cea mai mare alocare vizează Rheinmetall, cu aproximativ 5,69 miliarde euro pentru programe care includ vehicule de luptă, sisteme antiaeriene, nave, muniție și alte echipamente militare. Ministerul Economiei are responsabilitate asupra politicilor industriale și asupra unor capacități din industria națională de apărare, inclusiv prin companii aflate sub autoritatea statului român.

România are uzine și capacități care pot primi comenzi, licențe, mentenanță și producție: Cugir, Sadu, Moreni, IAR Brașov, Automecanica Mediaș, Șantierul Naval Mangalia și alte structuri industriale relevante. Fără clauze clare de localizare și transfer tehnologic, programul SAFE riscă să fie o achiziție militară scumpă, cu efect industrial redus pentru economia românească.

Vă rog să precizați următoarele:

1. Ce procent minim din valoarea contractelor SAFE susține Ministerul Economiei să rămână în economia românească, prin producție locală, mentenanță, licențe, furnizori români, locuri de muncă industriale și transfer tehnologic? Vă rog să indicați și valoarea estimată în euro, nu doar procentul.
2. Ce capacități industriale românești intră în lanțul de producție aferent contractelor SAFE, cu indicarea companiilor vizate, comenzilor estimate, tipului de activitate alocat fiecăreia, investițiilor necesare și termenelor la care pot începe producția, mentenanța sau integrarea tehnică.
3. Ce mecanism va folosi Ministerul Economiei pentru a verifica îndeplinirea obligațiilor de localizare industrială și transfer tehnologic asumate de furnizorii externi, inclusiv clauzele contractuale, raportările către stat, sancțiunile pentru neîndeplinire și recuperarea avantajelor acordate dacă producția promisă în România nu se realizează?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea documentelor disponibile privind participarea industriei românești la programele SAFE, consultările cu Ministerul Apărării Naționale și lista capacităților industriale avute în vedere.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Participarea industriei românești la contractele finanțate prin programul SAFE appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul și finanțarea unor obiective medicale derulate prin Compania Națională de Investiții în județul Botoșani

Stimate domnule Ministru,

În lista obiectivelor de investiții aflate în execuție prin Compania Națională de Investiții pentru care ritmul lucrărilor a fost diminuat în anul 2025 se regăsesc patru proiecte din domeniul medical situate în județul Botoșani: un dispensar medical în localitatea Albești, un centru de permanență în comuna Bălușeni, un centru medical în orașul Flămânzi și unul în orașul Ștefănești.

Potrivit situației comunicate de Compania Națională de Investiții în luna septembrie 2025, ritmul de execuție a fost redus cu 90% pentru fiecare dintre cele patru proiecte. Diminuarea într-o asemenea proporție împiedică respectarea graficelor contractuale, amenință finanțarea și decalează termenele la care clădirile vor putea fi predate autorităților locale și utilizate pentru furnizarea serviciilor medicale.

Pentru obiectivul din Ștefănești, Planul de acțiuni al județului Botoșani pentru anul 2026 menționează o valoare de 8.738.000 de lei, un stadiu fizic de 25% și o perioadă de execuție cuprinsă între iunie 2024 și iunie 2026. Termenul indicat pentru finalizare a fost astfel atins în condițiile în care, la data întocmirii documentului, trei sferturi din investiție figurau încă neexecutate. Situația celor patru proiecte necesită clarificări privind progresul înregistrat între timp, sumele alocate și calendarul asumat pentru finalizarea fiecăruia.

Având în vedere caracterul medical al investițiilor și necesitatea punerii lor în funcțiune, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația actuală a fiecăruia dintre cele patru obiective, cu precizarea valorii contractului, a constructorului, a datei ordinului de începere, a stadiului fizic și financiar, a sumelor achitate și a valorii rămase de finanțat?
2. Care au fost cauzele pentru care ritmul lucrărilor a fost diminuat cu 90% și în ce perioade au fost lucrările reduse, suspendate sau conservate la fiecare obiectiv?
3. Ce credite bugetare au fost alocate în anul 2026 pentru dispensarul din Albești și centrele de permanență din Bălușeni, Flămânzi și Ștefănești și ce sume suplimentare sunt necesare pentru finalizarea lor?
4. Care sunt termenele actualizate pentru finalizarea, recepția și predarea către autoritățile locale a fiecărei unități medicale și ce măsuri au fost adoptate pentru recuperarea întârzierilor?
5. În cazul centrului de permanență din Ștefănești, mai poate fi respectat termenul de finalizare stabilit pentru luna iunie 2026? În caz contrar, care este noul termen asumat și care sunt motivele depășirii duratei de execuție?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Stadiul și finanțarea unor obiective medicale derulate prin Compania Națională de Investiții în județul Botoșani appeared first on AUR.

                Domnului Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor

                Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar Ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului șu Turismului

                Domnului Radu Dinel Miruță, Ministrul Interimar al Apărării Naționale

                 Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate domn Viceprim-ministru interimar,

Stimați Domni Miniștrii interimari,

În perioada 18-19 iunie va avea loc la Bruxelles Summitul European, unde se vor lansa negocierile dintre cele 27 de state membre UE asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului, pentru a se evita un potențial blocaj instituțional în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe state europene, inclusiv alegeri prezidențiale în Franța.

Președinția semestrială a Consiliului UE este deținută în prezent de Cipru. Acesta a pregătit o nouă versiune a bugetului multianual 2028-2034, care menține reducerile propuse de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune, dar, în același timp, reduce alocările pentru noul fond de competitivitate, pentru fondul de securitate și apărare și fondul de acțiune externă (Europa Globală).

Propunerea de buget revizuită diminuează cu încă 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Precizez că acestea fuseseră deja reduse cu 10%.

Președinția cipriotă propune și reducerea cu 4% pentru pilonul de competitivitate economică, precum și pentru cel dedicat acțiunii externe. De asemenea, se reduce cu 5 miliarde de euro și alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu.

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală a bugetului multianual 2028-2034 cu 2%.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi poziția susținută de România la Summitul European cu privire la propunerile de reducere a bugetului multianual 2028-2034, atât cele prevăzute de Comisia Europeană, cât și cele ale președinției cipriote?
2. Ținând seama de situația agriculturii românești (lipsa irigațiilor, subvenții mult mai mici decât cele ale fermierilor din Europa Occidentală etc.), veți solicita cu fermitate, utilizând toate mijloacele diplomatice, fonduri majorate pentru fermierii români?
3. Vor fi solicitate, așa cum România are nevoie, fonduri majorate față de bugetul multianual anterior pentru politica de securitate și apărare? Vă reamintim că România se află în primul rând al flancului estic al Uniunii Europene.
4. Vor fi solicitate fonduri suplimentare pentru politica de coeziune?

Vă reamintesc că PNRR a fost negociat de domnul Cristian Ghinea, pe persoană fizică, fără consultarea întregului cabinet, a asociaților patronale, profesionale și a sindicatelor.

V-am adresat aceste întrebări în speranța că negocierile ce urmează vor ține seama de nevoile și voința românilor și de toată transparența obligatorie într-o democrație.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Modificarea regimului sancționator aplicat autorităților locale pentru țintele de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale

Stimată doamnă Ministru,

Primăria Comunei Răchiți din județul Botoșani mi-a semnalat aplicarea unei amenzi contravenționale de 20.000 lei pentru neatingerea țintei de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale prevăzute de art. 17 alin. (5) din OUG nr. 92/2021.

Potrivit situației prezentate de administrația locală, controlul Gărzii de Mediu a reținut neîndeplinirea procentului de reciclare, fără constatarea altor abateri privind salubrizarea comunei, colectarea separată ori întreținerea spațiilor publice.

Primăria Răchiți a invocat studiul de determinare a compoziției deșeurilor realizat de AVENSA la nivelul județului Botoșani. Din masa deșeurilor analizate, aproximativ 18% reprezintă fracție reciclabilă, iar după scăderea impurităților rămâne aproximativ 12% cantitate reciclabilă din totalul deșeurilor municipale. Procentele descriu compoziția fluxului de deșeuri și potențialul materialului recuperabil. Rata oficială a cantității care ajunge efectiv la reciclare trebuie stabilită din datele validate de instituțiile aflate în coordonarea Ministerului Mediului.

Comuna Răchiți a obținut finanțare pentru înființarea unui centru de colectare prin aport voluntar. Primăria arată că furnizarea componentei aflate în sarcina Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu fusese finalizată la data sancționării. Capacitatea de colectare separată finanțată prin programul ministerului rămâne astfel incompletă, iar autoritatea locală suportă deja amenda pentru neatingerea rezultatului procentual.

Cazul prezentat arată efectele modului în care sunt redactate art. 17 alin. (5) și art. 62 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 92/2021.

Art. 17 alin. (5) reunește obligații administrative aflate în competența autorităților locale și ținte procentuale de pregătire pentru reutilizare și reciclare. Prima categorie privește organizarea colectării separate, contractarea serviciilor, introducerea indicatorilor de performanță, stabilirea tarifelor și aplicarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”. A doua categorie privește cantitatea care ajunge efectiv să fie pregătită pentru reutilizare sau reciclată.

Art. 19 stabilește că în cantitatea reciclată intră deșeurile care, după verificare, sortare și eliminarea materialelor nevalorificabile, ajung în operațiunea în care sunt reprocesate în produse, materiale sau substanțe. Rezultatul depinde de activitatea operatorului de salubrizare, gradul de impurificare, funcționarea stațiilor de sortare și tratare, contractele cu reciclatorii, capacitatea infrastructurii județene, trasabilitatea deșeurilor și activitatea organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului.

Art. 62 alin. (1) lit. d) supune aceluiași regim sancționator atât neîndeplinirea unei obligații administrative concrete, cât și neatingerea procentului final. Controlul contravențional ajunge astfel să atribuie unei singure autorități locale răspunderea pentru rezultatul produs de mai multe instituții și societăți comerciale.

Aplicarea amenzii exclusiv pentru procentul final, inclusiv în situația în care UAT și-a îndeplinit obligațiile proprii ori așteaptă finalizarea unei investiții gestionate de Ministerul Mediului, impune revizuirea criteriilor de stabilire a răspunderii.

Pentru fundamentarea unei propuneri legislative privind modificarea art. 17 și art. 62 din OUG nr. 92/2021, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este ținta aplicabilă autorităților locale pentru anul 2025 după activarea procedurii de amânare prevăzute de art. 18 din OUG nr. 92/2021, respectiv 50% sau 55%, și care sunt data notificării, răspunsul Comisiei Europene, forma planului de implementare acceptat și instrucțiunile transmise Gărzii Naționale de Mediu, Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate și Administrației Fondului pentru Mediu privind controlul și sancționarea UAT-urilor?
2. Care sunt cantitățile de deșeuri municipale generate, colectate separat, introduse în instalațiile de sortare, respinse ca impurități, trimise către reciclare, reciclate conform regulilor de calcul prevăzute la art. 19 și eliminate prin depozitare în anii 2022–2025, prezentate la nivel național, pe județe și separat pentru județul Botoșani? Vă rog să indicați rata de pregătire pentru reutilizare și reciclare calculată pentru fiecare an, sursa datelor, gradul de validare și diferențele dintre cantitățile raportate de UAT-uri, operatori, instalațiile de tratare și reciclatorii finali.
3. Câte sancțiuni au fost aplicate în perioada 1 ianuarie 2023–data răspunsului, în temeiul art. 62 alin. (1) lit. d), pentru neatingerea țintelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. b)-e), cu indicarea UAT-ului sau asociației de dezvoltare intercomunitară sancționate, anului de referință, procentului constatat, cuantumului amenzii, faptelor reținute, existenței altor abateri administrative, criteriilor de individualizare și stadiului eventualelor contestații în instanță? Vă rog să transmiteți metodologia, instrucțiunile, circularele și tematicile de control utilizate de Garda Națională de Mediu.
4. Ce soluție legislativă susține Ministerul Mediului pentru separarea obligațiilor administrative aflate în competența UAT-urilor de ținta finală de reciclare, astfel încât sancțiunea să fie stabilită în raport cu fapta concretă, atribuțiile legale, infrastructura disponibilă și contribuția fiecărui participant la fluxul deșeurilor?

Consider oportună sancționarea distinctă a neorganizării colectării separate, neintroducerii indicatorilor de performanță, neaplicării tarifelor diferențiate și neîndeplinirii celorlalte obligații administrative și înlăturarea amenzii aplicate exclusiv pentru neatingerea procentului final în situația în care autoritatea locală dovedește îndeplinirea obligațiilor aflate în competența sa.

Vă rog să precizați dacă Ministerul pregătește o modificare a OUG nr. 92/2021 în acest sens și să transmiteți propunerile tehnice ale ministerului, observațiile asupra soluțiilor enumerate și eventualul proiect de act normativ aflat în lucru.

Solicit răspuns scris și detaliat, însoțit de bazele de date, rapoartele, instrucțiunile de control, planul de implementare transmis Comisiei Europene și documentele utilizate la stabilirea politicii sancționatorii.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Modificarea regimului sancționator aplicat autorităților locale pentru țintele de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale appeared first on AUR.

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru Interimar, Ministru Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate Domnule Viceprim-ministru interimar,

Stimate Domnule Ministru interimar,

Rachetele antigrindină reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte din agricultura românească.

Sistemul a fost gândit ca o protecție pentru culturi, livezi și podgorii, dar a ajuns să fie contestat de unii fermieri, care acuză că acesta influențează regimul ploilor. Adevărul este că grindina poate distruge în câteva minute o vie, o livadă sau o cultură de câmp, dar seceta poate distruge producția pe un an întreg.

Ministerul Agriculturii a suspendat în anul 2024 activitatea de lansare a rachetelor antigrindină în zona județului Prahova, ca apoi, în 2025, să suspende temporar lansările pe întreg teritoriul țării. Astfel, astăzi, România se află în situația paradoxală în care are infrastructură antigrindină, dar nu o folosește.

Pentru fermierii care au cerut repornirea sistemului, grindina înseamnă pierderi directe, contracte neonorate, credite care nu pot fi rambursate și investiții pierdute.

Este evident că, după oprirea sistemului, era obligatorie o analiză serioasă, realizată de specialiști în domeniu, dar și cu sprijinul celor din meteorologie. Cum România nu are o strategie națională de dezvoltare a agriculturii, nu se cunoaște nici impactul real al utilizării sau neutilizării rachetelor antigrindină.

Controversa ține însă și de legalitate, costuri și responsabilitate. După cum a și precizat fostul ministru Florin Barbu, timp de peste 15 ani nu s-a reușit omologarea acestor rachete. Legea cerea un studiu de mediu care nu s-a efectuat. Nu s-a realizat un studiu de impact complet și nici o evaluare a problemelor privind omologarea punctelor de lansare. Firmele implicate ar fi primit contracte consistente fără licitație, iar diferențele de costuri sunt foarte mari.

În prezent, statul plătește o infrastructură care nu funcționează. Conform ministrului interimar Tánczos Barna, doar paza și securitatea punctelor de lansare costă aproximativ 87 de milioane de lei anual. Ca urmare, inacțiunea costă, dar repornirea fără clarificări poate costa mult mai mult din punct de vedere politic și agricol.

Dacă sistemul reduce pagubele provocate de grindină, costul poate fi justificat. Dacă însă sistemul nu are un impact demonstrat sau afectează încrederea fermierilor, atunci această cheltuială devine greu de justificat. Banii blocați într-un sistem contestat ar putea finanța irigații, asigurări agricole, stații meteo sau tehnologii alternative.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care România nu are încă o strategie națională de dezvoltare a agriculturii?
2. După oprirea sistemului antigrindină în anul 2025, ați realizat un studiu de impact? Care sunt rezultatele acestuia?
3. Cum justificați funcționarea acestui sistem fără omologare și fără studiu de mediu, așa cum prevede legislația în vigoare?
4. Cum justificați atribuirea de contracte fără licitație?
5. Ați sesizat parchetele cu privire la problemele precizate la întrebările 3 și 4?
6. Vă rog să explicați cu claritate, bazat pe studiile specialiștilor, ce poate garanta acest sistem? (De exemplu: combaterea grindinii, producerea de precipitații atunci când culturile au nevoie de acestea pentru o recoltă bună etc.)
7. Considerați necesară repornirea sistemului antigrindină? Dacă da, care este motivația, în cât timp o puteți face și cu ce costuri?
8. Ținând seama de necesitatea fundamentală de a asigura securitatea alimentară a românilor, dar și de infrastructura, siguranța și funcționarea unui mecanism care implică lansatoare, rachete și utilizarea spațiului aerian, considerați necesar să supuneți analizei CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) subiectul necesității utilizării sistemului antigrindină?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Reabilitarea Casei Garabet Ciolac din municipiul Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Casa Garabet Ciolac, monument istoric situat pe strada Marchian nr. 7 din municipiul Botoșani, se află în administrarea Direcției de Sănătate Publică din Botoșani. Imobilul a fost utilizat ca sediu al instituției până în anul 2012, iar în perioada următoare a rămas nefolosit și a ajuns într-o stare avansată de degradare, cu fisuri ale structurii și desprinderi de tencuială care au impus împrejmuirea zonei.

Direcția de Sănătate Publică Botoșani a încercat obținerea unei finanțări prin Programul Interreg VI-A NEXT România–Ucraina 2021–2027. Proiectul avea o valoare de aproximativ 1,7 milioane de euro, dintre care 1,3 milioane de euro erau destinate lucrărilor de reabilitare, iar 350.000 de euro urmau să fie asigurate drept cofinanțare de Ministerul Sănătății. Cererea a fost declarată neeligibilă în februarie 2025, iar contestația depusă ulterior a fost respinsă.

La mai mult de un an de la pierderea finanțării, nu a fost prezentată public o soluție alternativă pentru salvarea clădirii. Degradarea continuă a imobilului majorează costurile unei viitoare restaurări și poate conduce la pierderea unui monument reprezentativ pentru patrimoniul municipiului Botoșani.

Vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este starea tehnică actuală a Casei Garabet Ciolac și ce măsuri de protejare, conservare și punere în siguranță au fost efectuate de Direcția de Sănătate Publică Botoșani începând din anul 2012?
2. Ce demersuri a întreprins Ministerul Sănătății după respingerea proiectului transfrontalier și ce sursă de finanțare, sumă și calendar are în vedere pentru reabilitarea imobilului?
3. În lipsa unei finanțări asumate de Ministerul Sănătății, susțineți transmiterea clădirii către municipiul Botoșani sau către o altă autoritate locală capabilă să solicite fonduri pentru restaurare și în ce termen poate fi inițiată procedura?

Solicit răspuns scris și detaliat. Voi urmări demersurile Ministerului Sănătății și ale Direcției de Sănătate Publică din Botoșani până la stabilirea unui calendar pentru reabilitarea Casei Garabet Ciolac. Vă mulțumesc!

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Reabilitarea Casei Garabet Ciolac din municipiul Botoșani appeared first on AUR.