Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Solicitarea rapoartelor și actelor de control întocmite de Curtea de Conturi a României cu privire la modul de privatizare a Societății Comerciale PETROM S.A., cu accent asupra perioadei 2004–2008.

Stimată doamnă președinte,

Privatizarea Societății Comerciale PETROM S.A., una dintre cele mai importante și mai disputate operațiuni de privatizare din istoria post-decembristă a României, prin care pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de grupul austriac OMV, a generat de-a lungul timpului numeroase semne de întrebare cu privire la respectarea clauzelor contractuale, la îndeplinirea obligațiilor asumate de cumpărător și la modul în care au fost protejate interesele patrimoniale ale statului român.

În spațiul public au fost prezentate, în repetate rânduri, informații referitoare la existența unor constatări ale Curții de Conturi a României privind derularea procesului de privatizare și executarea contractului de privatizare, printre care neefectuarea majorărilor de capital social corespunzătoare valorii terenurilor transferate companiei de către statul român și pentru care au fost eliberate certificate de atestare a dreptului de proprietate, aspecte de natură a fi prejudiciat statul român.

Prezenta întrebare este formulată în exercitarea atribuțiilor constituționale de control parlamentar, în temeiul art. 111 alin. (1) și al art. 112 din Constituția României, care consacră obligația autorităților și instituțiilor publice de a furniza informațiile și documentele necesare exercitării controlului parlamentar. Documentele oficiale întocmite de instituția pe care o conduceți sunt necesare în scopul informării corecte și complete a opiniei publice și al fundamentării unor eventuale demersuri legislative ori de altă natură.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Care sunt toate rapoartele de control, rapoartele de audit, procesele-verbale de constatare, notele de control, deciziile, măsurile dispuse, documentele de follow-up și rapoartele privind implementarea măsurilor, încheiate de Curtea de Conturi a României cu privire la privatizarea și executarea contractului de privatizare a S.C. PETROM S.A., de la data privatizării și până în prezent, cu precizarea denumirii, a numărului de înregistrare și a datei fiecăruia dintre acestea și cu indicarea distinctă a documentelor întocmite în perioada 2004–2008?
2. Vă rog să îmi puneți la dispoziție, în copie, conținutul integral al rapoartelor de control și audit menționate, inclusiv anexele acestora, precum și ale proceselor-verbale, notelor de control, deciziilor și celorlalte acte rezultate în urma acțiunilor de control.
3. Care au fost principalele constatări, concluzii și recomandări formulate prin aceste rapoarte și acte de control, precum și măsurile dispuse în sarcina entităților verificate.
4. Ce constatări a formulat Curtea de Conturi cu privire la terenurile pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate în favoarea PETROM și la obligațiile privind majorarea capitalului social corespunzătoare valorii acestora?
5. A constatat Curtea de Conturi existența unor obligații neexecutate sau executate necorespunzător de către PETROM/OMV PETROM privind majorarea capitalului social aferentă terenurilor pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate? Dacă da, care este valoarea acestora și care au fost măsurile dispuse?
6. Care este valoarea prejudiciilor, a pierderilor, a diminuărilor participației statului ori a altor efecte patrimoniale negative constatate sau estimate de Curtea de Conturi în legătură cu privatizarea PETROM și cu executarea obligațiilor contractuale asumate de investitor?
7. Au existat litigii, contestații, acțiuni în instanță sau alte demersuri administrative generate de constatările Curții de Conturi privind privatizarea PETROM ori executarea obligațiilor contractuale asumate de investitor? Dacă da, vă rog să indicați obiectul acestora și stadiul ori soluția cunoscută de instituția dumneavoastră.
8. Care a fost modul de ducere la îndeplinire a măsurilor și recomandărilor formulate de Curtea de Conturi și dacă acestea au fost realizate integral, parțial sau deloc, cu indicarea stadiului actual.
9. Dacă, în urma controalelor efectuate, Curtea de Conturi a sesizat alte autorități competente, inclusiv organe de urmărire penală sau instituții de specialitate, vă rog să indicați numărul și data sesizărilor formulate, instituția destinatară și informațiile deținute de Curtea de Conturi cu privire la stadiul ori finalitatea acestora.

Solicit formularea răspunsului în scris, în temeiul art. 111 alin. (1) și al art. 112 din Constituția României, al prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților referitoare la întrebări și al Statutului deputaților și al senatorilor, precum și al dispozițiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitarea rapoartelor și actelor de control întocmite de Curtea de Conturi a României cu privire la modul de privatizare a Societății Comerciale PETROM S.A., cu accent asupra perioadei 2004–2008 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul solicitării: Necomunicarea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 (constatările nr. 5.17 – NEW RPC S.R.L. și nr. 5.22 – FORZA GAZ S.R.L.); contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt privind transferul firmelor grupului NEW RPC; conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi; și solicitarea de reevaluare a modului de valorificare a acestor constatări.

Stimată Doamnă Președinte,

În exercitarea mandatului constituțional de deputat și a atribuțiilor prevăzute de art. 64 și art. 69 alin. (2) din Constituția României, de art. 8 alin. (1) și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, precum și de art. 202–203 și 212–213 din Regulamentul Camerei Deputaților, revin cu prezenta interpelare adresată Curții de Conturi a României, ca urmare a modului în care au fost valorificate constatările proprii ale instituției în cazurile NEW RPC S.R.L. și FORZA GAZ S.R.L. și a modului în care măsurile dispuse au fost ulterior raportate ca „implementate” prin Raportul de follow-up.

Precizez că, anterior, am adresat o întrebare parlamentară Agenției Naționale de Administrare Fiscală (nr. 2792A/2025), la care am primit răspunsul nr. 4776/05.12.2025, semnat de Președintele A.N.A.F. – răspuns care, astfel cum arăt la Secțiunea IV, confirmă indirect caracterul nelegal al transferului domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L.

Prezenta urmărește, totodată, obținerea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia Curții de Conturi privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 – documente care nu au fost prezentate odată cu Raportul de follow-up. Necomunicarea acestor probe împiedică exercitarea efectivă a controlului parlamentar și transformă obiectul prezentei interpelări dintr-o chestiune de opinie într-una de obligație a unei instituții constituționale de a-și documenta și justifica propriile concluzii.

I. NEW RPC S.R.L. – rambursări de TVA în condiții de TVA de plată (constatarea 5.17)

Din datele consemnate în Documentul de lucru nr. 17 și în Procesul-verbal nr. 236/10.12.2020 (ANEXA NR. 20) rezultă că societatea avea, în realitate, TVA de plată, iar nu sold negativ de rambursat:

• pe fluxurile cu cele 37 de firme afiliate (peste 80% din livrări), TVA colectată – 18.576.616 lei la livrări de 97.113.799 lei, cota 19% – depășește cu 17.681.283 lei TVA deductibilă aferentă achizițiilor de la aceiași afiliați (895.333 lei la achiziții de 4.476.664 lei);
• potrivit Procesului-verbal nr. 236/10.12.2020 (pag. 6/9), în perioada 2015–2020 veniturile din vânzarea mărfurilor (cont 707) au fost de 68.648.638 lei, iar cheltuielile privind mărfurile (cont 607) de 59.070.722 lei, rezultând o marjă brută de doar 9.577.916 lei – nivel care nu justifică o poziție de TVA de rambursat;
• la momentul dizolvării, controlul inopinat a stabilit o ajustare de TVA de plată de 2.532.226 lei.

Confirmarea directă vine chiar de la inspecție: în lunile verificate prin sondaj de A.J.F.P. Prahova (aprilie 2015, martie 2017, iulie 2017), societatea declarase TVA „de rambursat” de 281.888 lei, însă inspecția a constatat că, în realitate, avea TVA de plată de 48.108 lei.

Cu toate acestea, societatea a obținut rambursări de TVA de 1.559.927 lei. Rambursarea a fost posibilă întrucât Fișa de risc fiscal nr. 229512/25.11.2020 a fost completată cu date care nu corespund situației fiscale constatate – la „Tranzacții cu afiliații” și la „Marje de profit” s-a înscris valoarea „ZERO”, deși tranzacțiile intra-grup se ridicau la zeci de milioane de lei. La aceasta se adaugă scoaterea nejustificată din baza de date specială (Referat nr. 12.387/03.10.2017, anulat prin P.V. nr. 7426/06.10.2017, la doar trei zile) și prescrierea perioadei 2012–2014. Scoaterea din baza specială și rambursarea (octombrie 2017) s-au derulat în primul mandat de Președinte al A.N.A.F. al doamnei Mirela Călugăreanu (18.07.2017 – 27.03.2018).

II. Sechestrul de 2.532.226 lei, instituit și apoi ridicat nejustificat

Pentru TVA de plată de 2.532.226 lei stabilit la dizolvare, Inspecția Fiscală a dispus măsuri asigurătorii (Decizia nr. 113/11.12.2020 și Decizia nr. 25641/17.12.2020 asupra a 8 terenuri de 20.988 mp). Ulterior, prin Decizia nr. 115/16.12.2020, sechestrul a fost mutat de pe bunuri urmăribile pe soldul contului „Clienți”, iar prin Decizia nr. 26900/23.12.2020 sechestrul de pe terenuri a fost ridicat după achitarea unui debit derizoriu de 204.215 lei, deși creanța estimată de 2.532.226 lei rămânea neachitată. Aceste acte au fost aprobate de fostul șef administrație adjunct – colectare (în prezent director executiv colectare), cu privire la care există suspiciuni de conflict de interese și relații de afaceri cu societatea.

III. Transferul firmelor grupului NEW RPC

La 15.01.2021, în plină desfășurare a inspecției fiscale, NEW RPC S.R.L. și-a mutat domiciliul fiscal la A.J.F.P. Prahova, iar ulterior, la 26.04.2022, un grup de 19 societăți afiliate (alături de alte 18 transferate anterior) au plecat la S.F.O. Bușteni (A.J.F.P. Prahova). Transferul către o unitate fiscală specială presupune aprobare la nivel central A.N.A.F., iar ambele momente se situează în al doilea mandat de Președinte al A.N.A.F. al doamnei Mirela Călugăreanu (03.06.2019 – 03.05.2022).

IV. Contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt

Cel mai relevant element îl constituie chiar răspunsul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. La întrebarea mea nr. 2792A/2025, Președintele A.N.A.F. a răspuns prin adresa nr. 4776/05.12.2025, invocând expres art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală:

„în situația în care la un contribuabil se află în curs de derulare o procedură de administrare, cu excepția procedurii de executare silită, competența pentru finalizarea acesteia revine organului fiscal central care a început procedura respectivă”.

Aplicând interpretarea oficială a art. 36 alin. (3) exprimată de A.N.A.F. la situația de fapt, rezultă un silogism juridic clar: norma prevede că finalizarea unei proceduri aflate în derulare revine organului care a început-o; inspecția fiscală a NEW RPC S.R.L. era în curs la 15.01.2021, data transferului; prin urmare, finalizarea revenea A.J.F.P. Timiș, iar nu A.J.F.P. Prahova.

Caracterul nelegal al transferului nu rezultă, așadar, dintr-o apreciere subiectivă a subsemnatului, ci din coroborarea situației de fapt cu interpretarea oficială a art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală exprimată chiar de A.N.A.F. prin răspunsul nr. 4776/05.12.2025. În raport cu acest răspuns oficial și cu faptul că inspecția fiscală era deja în curs la data transferului, nu rezultă existența niciunui temei legal care să fi permis producerea efectelor urmărite prin mutarea domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L. către A.J.F.P. Prahova.

Răspunsul A.N.A.F. nu a indicat persoana care a aprobat transferul. Întrucât aprobarea se face la nivel central, iar momentul (15.01.2021) se situează în al doilea mandat al doamnei Mirela Călugăreanu la conducerea A.N.A.F., aceasta s-a realizat sub conducerea și răspunderea sa – aspect cu atât mai relevant cu cât, în prezent, aceeași persoană exercită atribuțiile de Președinte al Curții de Conturi a României, instituția chemată să verifice tocmai legalitatea acestor operațiuni.

V. Conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi

Valorificarea constatărilor – dezbaterea în Plen, revizuirea recomandărilor prin HP nr. 573/25.06.2024 și închiderea măsurilor ca „implementate” – ridică o problemă de imparțialitate, întrucât la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi se regăsesc patru foști conducători ai A.N.A.F., instituția ale cărei deficiențe fac obiectul controlului:

• Mirela Călugăreanu – Președinte al A.N.A.F. în două mandate (18.07.2017 – 27.03.2018 și 03.06.2019 – 03.05.2022), care acoperă atât scoaterea NEW RPC din baza de date specială și rambursarea TVA (2017), cât și transferurile fiscale (2021–2022); consilier de conturi din 10.05.2022, iar din 14.07.2025 exercită atribuțiile de Președinte al Curții de Conturi;
• Bogdan Stan – Președinte A.N.A.F. (ianuarie – iulie 2017) și ulterior vicepreședinte cu coordonarea inspecției fiscale, consilier de conturi din 7 noiembrie 2017 – cu atribuții de conducere la A.N.A.F. în cursul anului 2017, anul scoaterii NEW RPC din baza specială și al rambursării;
• Florin Tunaru – vicepreședinte A.N.A.F. (2012–2017), cu coordonarea inspecției fiscale la nivel național, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi (Autoritatea de Audit) – interval care acoperă perioada din care provine soldul de TVA rambursat NEW RPC (2012–2017) și perioada în care FORZA GAZ nu a fost inspectată;
• Lucian Ovidiu Heiuș – Președinte A.N.A.F. (2022–2023), fost șef al Finanțelor Publice Timișoara, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi – perioadă care acoperă anul auditat (2022) și chiar structura teritorială controlată.

Această situație ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de independență, imparțialitate și evitare a conflictelor de interese care guvernează activitatea Curții de Conturi. Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, instituția își exercită atribuțiile în mod independent; principiul imparțialității și obligația de evitare a conflictului de interese impun abținerea persoanelor aflate în situații de incompatibilitate de la deliberarea și valorificarea constatărilor care privesc propria activitate anterioară. Aceleași cerințe rezultă din standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (INTOSAI) – Declarația de la Mexico privind independența (ISSAI-P 10) și Codul de etică INTOSAI (ISSAI 130) –, care consacră independența și obiectivitatea drept fundament al auditului public. Participarea unor foști conducători ai A.N.A.F. la valorificarea unor constatări care vizează chiar perioada propriei lor conduceri ar afecta aceste principii și ar ridica problema dintr-un plan de oportunitate într-unul de legalitate instituțională.

VI. FORZA GAZ S.R.L. – prejudiciu de 72.792.076 lei (constatarea 5.22)

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a pierdut dreptul de a recupera o creanță de 72.792.076 lei, prin depunerea tardivă (11.12.2020, față de termenul 23.11.2020) a cererii de admitere a creanței în insolvența FORZA GAZ S.R.L. Prin Raportul de follow-up, măsura 1.20 a fost raportată ca „implementată”, deși din creanță s-au recuperat efectiv doar cca. 87.253 lei (~0,12%), debitorul a fost radiat (Sentința nr. 164/JS/05.12.2024), iar procedura operațională (PO 07.04) nu era aprobată. Verificarea-cheie privind realitatea tranzacțiilor pe lanțul FORZA GAZ / DUNAV TIM → FARTUD S.R.L. (firmă de transport rutier, fără nevoia și capacitatea de a stoca volumele de combustibil „achiziționate”) a fost închisă, conform raportului, „potrivit răspunsului AJFP” – adică pe baza afirmației entității auditate, fără probe documentare proprii.

VII. Lipsa de transparență și temeinicia procesului de follow-up

În condițiile în care documentele care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nu au fost prezentate, iar verificările au fost închise pe baza unor informații furnizate de entitatea auditată („potrivit răspunsului AJFP”), există motive obiective pentru a pune sub semnul întrebării temeinicia concluziilor procesului de follow-up și conformitatea acestuia cu principiile trasabilității și verificabilității auditului public extern. Se ridică, totodată, întrebarea fundamentală: ce anume a determinat schimbarea poziției instituționale a Curții de Conturi – de la constatarea unor deficiențe grave și dispunerea de măsuri, la concluzia, neprobată, că aceste măsuri sunt „implementate”? Față de gravitatea aspectelor (rambursări de TVA în condiții de TVA de plată, completarea fișei de risc cu date care nu corespund situației fiscale constatate, ridicarea nejustificată a unui sechestru de 2.532.226 lei, pierderea creanței de 72.792.076 lei), apreciez că există indicii care justifică examinarea acestor aspecte de către organele competente de urmărire penală.

VIII. Întrebări adresate Curții de Conturi a României

1. Curtea de Conturi va comunica documentele și probele care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20? În cazul în care apreciază că nu le poate comunica, care este temeiul legal expres care justifică acest refuz față de un deputat în exercitarea mandatului parlamentar?
2. Solicit să indicați, prin număr, dată, emitent și descriere succintă, documentele de audit, notele de lucru, fișele de verificare și celelalte probe care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20, în acord cu principiile trasabilității și verificabilității auditului public extern.
3. Cum se justifică acceptarea, ca „implementată”, a verificării la FARTUD S.R.L. pe baza formulei „potrivit răspunsului AJFP”, fără examinarea actului de inspecție, a capacității de stocare, a licențelor ANRE și a balanței cantitative a motorinei?
4. A analizat Curtea de Conturi faptul că NEW RPC S.R.L. avea, în realitate, TVA de plată – confirmat de surplusul de 17.681.283 lei pe fluxurile cu afiliații și de inversarea poziției în lunile verificate prin sondaj (TVA de plată 48.108 lei, deși se declarase „de rambursat” 281.888 lei) – dar a obținut rambursări de 1.559.927 lei, pe baza unei fișe de risc completate cu date care nu corespund situației fiscale constatate?
5. A fost verificată și sesizată completarea Fișei de risc fiscal nr. 229512/25.11.2020 cu date care nu corespund situației fiscale constatate (tranzacții cu afiliații și marje de profit înscrise „ZERO”) și a fost angajată răspunderea persoanelor care au întocmit/aprobat aceste documente?
6. A analizat Camera de Conturi modul în care sechestrul asigurător de 2.532.226 lei (Decizia nr. 113/11.12.2020) a fost mutat pe soldul contului „Clienți” (Decizia nr. 115/16.12.2020) și apoi ridicat de pe cele 8 terenuri (Decizia nr. 26900/23.12.2020) după o plată de doar 204.215 lei? Cine a aprobat aceste acte?
7. Având în vedere că A.N.A.F., prin răspunsul nr. 4776/05.12.2025, a confirmat – prin invocarea art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală – că finalizarea inspecției revenea A.J.F.P. Timiș, ce verificări a efectuat Curtea de Conturi cu privire la legalitatea transferului domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L. și al celor 19 societăți afiliate și cu privire la persoanele care l-au aprobat la nivel central A.N.A.F.?
8. Cum a asigurat Curtea de Conturi imparțialitatea valorificării acestor constatări – în acord cu Legea nr. 94/1992 și cu standardele INTOSAI privind independența și obiectivitatea –, în condițiile în care la nivelul conducerii și Plenului se află patru foști conducători ai A.N.A.F. (Mirela Călugăreanu, Bogdan Stan, Florin Tunaru, Lucian Heiuș)?
9. S-au abținut doamna Mirela Călugăreanu și domnii Bogdan Stan și Florin Tunaru de la dezbaterea și votul privind constatările nr. 5.17 și nr. 5.22 și revizuirea recomandărilor prin HP nr. 573/25.06.2024? Dacă nu, pentru ce motiv?
10. Cine a semnat concret documentele prin care Camera de Conturi Timiș a propus închiderea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 și cine a aprobat concluzia finală privind implementarea acestora?
11. Solicit transmiterea următoarelor documente: raportul integral de follow-up; notele de constatare aferente măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20; documentele care probează implementarea acestora; extrasele din procesul-verbal al Plenului privind dezbaterea constatărilor nr. 5.17 și nr. 5.22 și adoptarea HP nr. 573/25.06.2024, inclusiv evidențierea voturilor exprimate și a eventualelor abțineri sau incompatibilități invocate; precum și eventualele declarații de abținere.
12. Intenționează Curtea de Conturi a României să dispună reluarea/redeschiderea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 și efectuarea unei verificări independente a realității tranzacțiilor, a rambursărilor de TVA și a episodului sechestrului?

IX. Scopul interpelării

Având în vedere gravitatea aspectelor constatate, valoarea creanțelor implicate și impactul asupra intereselor financiare ale statului, solicit Curții de Conturi a României reevaluarea modului de valorificare a constatărilor nr. 5.17 și nr. 5.22 și comunicarea tuturor documentelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor dispuse.

Solicit răspuns în scris, în termenul legal.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Necomunicarea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 (constatările nr. 5.17 – NEW RPC S.R.L. și nr. 5.22 – FORZA GAZ S.R.L.); contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt privind transferul firmelor grupului NEW RPC; conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi; și solicitarea de reevaluare a modului de valorificare a acestor constatări appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul solicitării: Modul și temeiul legal de valorificare a aspectelor care au făcut obiectul propunerii de sesizare a organelor de urmărire penală, formulată pe baza unui raport de control al Curții de Conturi privind soluționarea de către A.N.A.F. – D.G.S.C. a contestației în materia redevențelor miniere, precum și comunicarea documentelor aferente.

Stimată Doamnă Președinte,

În exercitarea mandatului constituțional de deputat și a dreptului de control parlamentar prevăzut de art. 64 și art. 69 alin. (2) din Constituția României, raportat la art. 111 și art. 140 din Constituție, de art. 34 lit. d) și lit. i) și art. 35 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, precum și de art. 202–203 și art. 212–213 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare scrisă, cu solicitare de informații și documente.

Potrivit informațiilor deținute, un raport de control încheiat de Departamentul II al Curții de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală a reținut deficiențe în modul de soluționare, de către Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, a contestației formulate de Societatea Națională a Sării S.A. împotriva deciziei de impunere privind redevențele miniere, cu un posibil prejudiciu adus bugetului de stat. Aspectele reținute ar fi făcut obiectul unei propuneri de sesizare a organelor de urmărire penală. În măsura în care această informație nu corespunde realității, vă rog să precizați expres dacă a existat sau nu o propunere de sesizare și care a fost soluția dispusă cu privire la aceasta.

Pentru identificarea exactă a aspectelor vizate, precizez că, potrivit datelor și informațiilor de care dispun, deficiențele se regăsesc consemnate la pct. 4.8.1 din Raportul de control nr. II/58097/07.12.2021 (înregistrat la entitate sub nr. 5381/MC/25.11.2021), iar soluția administrativă în discuție o reprezintă Decizia Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor nr. 164/17.07.2020, prin care a fost admisă contestația și anulată decizia de impunere nr. F-MC 2317/26.11.2015, cu un impact asupra bugetului de stat de ordinul a 50,1 milioane lei. Tot potrivit acelorași informații, în procedura de valorificare a constatărilor ar fi fost solicitat și exprimat un punct de vedere al Departamentului Juridic al Curții de Conturi.

Reamintesc că, potrivit art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, în situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării. Sesizarea constituie, așadar, o obligație legală declanșată de existența indiciilor, iar nu o apreciere asupra fondului răspunderii penale, care revine exclusiv organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, Curtea de Conturi fiind un organ de control financiar extern, fără atribuții jurisdicționale.

Menționez, cu tot respectul cuvenit și fără a formula vreo imputare cu caracter personal, că soluția administrativă vizată a fost adoptată în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală într-o perioadă în care conducerea acestei agenții a fost asigurată de persoane care, ulterior, au dobândit atribuții la nivelul Curții de Conturi. Tocmai pentru a se asigura transparența procedurii și încrederea publică în modul de valorificare a constatărilor, consider necesar să precizați dacă, la adoptarea soluției de sesizare ori de nesesizare a organelor de urmărire penală, au fost incidente și respectate regulile privind abținerea și evitarea conflictului de interese sau a incompatibilităților.

Precizez că, potrivit art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, deputatul are dreptul de a obține orice informații sau documente, conforme cu originalul, utile desfășurării activității sale. În măsura în care Curtea apreciază că anumite documente nu pot fi comunicate, solicit indicarea expresă a temeiului legal, a caracterului eventual clasificat al informațiilor și a autorității care a dispus restrângerea accesului la acestea.

Solicit comunicarea tuturor documentelor și actelor administrative care au stat la baza deciziei de sesizare sau, după caz, de nesesizare a organelor de urmărire penală, indiferent de denumirea acestora (raport, notă, rezoluție, punct de vedere juridic, memorandum, aprobare ori alt înscris intern), inclusiv a documentelor care consemnează aprobarea, infirmarea, modificarea ori nevalorificarea propunerii de sesizare și a celor care atestă traseul decizional al acesteia în cadrul instituției.

Pentru exercitarea controlului parlamentar asupra modului în care sunt protejate veniturile statului, vă rog să îmi comunicați:

1. modul concret de valorificare a aspectelor care au făcut obiectul propunerii de sesizare a organelor de urmărire penală, cu indicarea capitolului, punctului și paginii din raportul de control în care acestea sunt consemnate;
2. raportul de control prin care au fost reținute aceste aspecte, în copie conformă cu originalul;
3. dacă, în procedura de valorificare, a fost solicitat punctul de vedere al Departamentului juridic și, în caz afirmativ, conținutul acestuia, precum și orice puncte de vedere juridice ulterioare formulate în legătură cu aceeași propunere, inclusiv dacă, ulterior unui punct de vedere juridic exprimat în legătură cu această propunere, a fost emis un alt punct de vedere care a recomandat neînaintarea sesizării ori o altă modalitate de valorificare a constatărilor, cu comunicarea acestuia;
4. documentul prin care a fost formulată propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală, indiferent de denumirea utilizată în circuitul intern al instituției, în copie conformă cu originalul;
5. dacă aspectele în cauză au fost înaintate organelor de urmărire penală, iar în caz afirmativ, numărul și data de înregistrare ale sesizării, precum și organul căruia i-a fost adresată;
6. în situația în care s-a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru transmiterea sesizării prevăzute de art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, temeiul legal concret și argumentele de fapt și de drept care au fundamentat această apreciere, cu indicarea normei juridice exprese avute în vedere;
7. în situația în care a existat o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală, traseul decizional ulterior al acesteia, respectiv structura competentă, persoana sau organul colegial care a aprobat, modificat, infirmat ori a dispus nevalorificarea propunerii, precum și actele prin care s-a consemnat această soluție, cu indicarea numărului și a datei acestora;
8. stadiul recuperării la bugetul de stat a sumelor restituite contribuabilului ca urmare a soluției de admitere a contestației, precum și demersurile fiscale ori în contencios întreprinse în acest scop după anul 2020, în măsura în care aceste informații au rezultat din activitatea de audit, control ori monitorizare desfășurată de Curtea de Conturi;
9. dacă există o evidență centralizată sau alte date disponibile la nivelul instituției, numărul cazurilor în care, în perioada 2018–2025, un punct de vedere favorabil al Departamentului Juridic privind sesizarea organelor de urmărire penală nu a fost urmat de transmiterea efectivă a sesizării, precum și criteriile ori procedurile interne aplicabile în asemenea situații;
10. dacă, în procedura de valorificare a aspectelor în cauză, au fost aplicate regulile privind abținerea ori evitarea conflictului de interese și a incompatibilităților, precum și copiile declarațiilor, notelor de abținere, actelor de redistribuire a lucrării ori ale altor documente care atestă aplicarea acestor reguli.
11. dacă, în procedura de valorificare a Raportului de control, Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat obiecțiuni ori a contestat constatările, măsurile sau actele Curții de Conturi — pe cale administrativă, inclusiv în cadrul procedurii de conciliere, ori în contencios administrativ — precum și modul în care acestea au fost soluționate, cu indicarea actelor și a soluțiilor pronunțate, inclusiv a celor rămase definitive, precum și a efectelor produse asupra constatărilor și măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.

Având în vedere obligația de cooperare a autorităților publice în cadrul controlului parlamentar, solicit un răspuns complet, în scris, însoțit de copii conforme cu originalul ale documentelor menționate, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților. În funcție de conținutul răspunsului și de documentele comunicate, îmi rezerv dreptul de a utiliza instrumentele parlamentare și legale prevăzute pentru exercitarea controlului parlamentar.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul și temeiul legal de valorificare a aspectelor care au făcut obiectul propunerii de sesizare a organelor de urmărire penală, formulată pe baza unui raport de control al Curții de Conturi privind soluționarea de către A.N.A.F. – D.G.S.C. a contestației în materia redevențelor miniere, precum și comunicarea documentelor aferente appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Solicitare de comunicare a situației funcțiilor de conducere de specialitate (director, director adjunct, șef serviciu, șef oficiu regional și șef birou) din cadrul structurilor Curții de Conturi a României care sunt sau au fost exercitate cu delegație/cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs – cu indicarea structurilor, a perioadelor și a duratei totale cumulate a exercitării prin delegație, a succesiunii numirilor temporare, a actelor administrative prin care acestea au fost dispuse, a stadiului organizării concursurilor, precum și a datelor de identificare și a vechimii profesionale a persoanelor în cauză – în condiții de respectare a regimului datelor cu caracter personal (GDPR).

Stimată doamnă președinte,

I. Temeiul juridic al solicitării
Subsemnatul Florin-Cornel POPOVICI, deputat ales în Circumscripția Electorală nr. 37 Timiș, membru al Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, formulez prezenta întrebare scrisă, în exercitarea dreptului la informare aferent mandatului parlamentar, în temeiul:
– art. 140 din Constituția României, republicată, care reglementează raportul instituțional direct dintre Curtea de Conturi a României și Parlament, în temeiul căruia Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în relație nemijlocită cu autoritatea legislativă și raportează acesteia;
– art. 17 și art. 18 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, referitoare la dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului;
– art. 1 alin. (1), art. 2 și dispozițiile privitoare la organizarea internă din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora structura organizatorică, statul de funcții și numărul posturilor de conducere și de execuție ale Curții de Conturi se stabilesc de plenul Curții de Conturi, iar camerele de conturi județene și a municipiului București sunt conduse de un director și un director adjunct;
– dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Anexa nr. VIII, Capitolul II – reglementări specifice personalului de specialitate din cadrul Curții de Conturi), potrivit cărora funcțiile de conducere de specialitate (director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional, șef birou) se ocupă, ca regulă, prin concurs, numirea temporară a auditorilor publici externi într-o funcție de conducere vacantă fiind admisă numai până la ocuparea acesteia prin concurs, respectiv pe perioada în care titularul lipsește;
– art. 1, art. 5 și art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora informațiile privind organizarea și funcționarea autorităților publice, precum și datele referitoare la persoanele care ocupă funcții în cadrul acestora, în legătură directă cu exercitarea respectivelor funcții, constituie informații de interes public;
– Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD/GDPR), precum și Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a acestuia, în ceea ce privește regimul prelucrării și comunicării datelor cu caracter personal aferente persoanelor menționate în prezenta solicitare.
Precizez că prezentul demers are natura unei solicitări de informații formulate în exercitarea mandatului parlamentar, adresată unei autorități publice autonome aflate în raport constituțional direct cu Parlamentul, potrivit art. 140 din Constituție, iar nu a unei interpelări în sensul art. 112 din Constituție, specifică raporturilor dintre Parlament și Guvern.
Verificarea, pe cale parlamentară, a modului de exercitare a atribuțiilor unei autorități publice aflate în raport constituțional direct cu Parlamentul, inclusiv sub aspectul respectării regulii ocupării prin concurs a funcțiilor de conducere, se înscrie în principiul cooperării loiale între autoritățile publice și al bunei administrări. Exercitarea efectivă a mandatului parlamentar presupune accesul deputatului la informațiile relevante privind structura de conducere a instituției supreme de audit public extern.
Această abordare este în concordanță cu standardele internaționale INTOSAI privind independența, integritatea și transparența instituțiilor supreme de audit (Supreme Audit Institutions – SAI), în special cu ISSAI 20 – „Principles of Transparency and Accountability”.

II. Cadrul legal aplicabil ocupării funcțiilor de conducere în cadrul Curții de Conturi a României
Potrivit Legii nr. 94/1992 și Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a plenului, Curtea de Conturi a României își desfășoară activitatea prin departamente, prin camerele de conturi județene și a municipiului București, precum și prin Autoritatea de Audit și structurile sale regionale. La nivelul acestor structuri, conducerea se exercită, după caz, prin
directori și directori adjuncți, respectiv prin șefi de serviciu/șefi de oficiu regional și șefi de birou.
În acord cu Legea-cadru nr. 153/2017 (Anexa nr. VIII, Cap. II) și cu reglementările specifice aprobate prin hotărâre a plenului Curții de Conturi, ocuparea funcțiilor de conducere de specialitate se realizează, ca regulă, prin concurs. Numirea temporară (cu delegație) a unui auditor public extern într-o funcție de conducere are caracter de excepție și este admisă strict pentru a asigura continuitatea conducerii unei structuri, fie pe perioada în care titularul funcției lipsește, fie până la ocuparea funcției vacante prin concurs.
Din această configurație legală rezultă că exercitarea cu delegație a funcțiilor de conducere are, prin natura sa, un caracter temporar și subsidiar. Prelungirea pe durate semnificative a numirilor cu delegație, precum și înlocuirea unei persoane numite cu delegație tot printr-o numire cu delegație, iar nu prin organizarea concursului, sunt de natură să eludeze regula ocupării prin concurs și principiile aferente – meritul, transparența, stabilitatea și predictibilitatea în ocuparea funcțiilor publice de conducere – cu eventual impact asupra independenței și funcționării instituției.
Având în vedere că statul de funcții și numărul posturilor de conducere se stabilesc de plenul Curții de Conturi, iar cheltuielile de personal aferente se reflectă în bugetul instituției, situația ocupării prin concurs sau cu delegație a funcțiilor de conducere prezintă relevanță directă pentru atribuțiile Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în materia evaluării organizării și a utilizării resurselor publice.

III. Considerente de fapt și motivarea nevoii de informare
Prezenta solicitare are ca finalitate verificarea măsurii în care, la nivelul structurilor Curții de Conturi a României, este respectată regula ocupării prin concurs a funcțiilor de conducere, respectiv a măsurii în care recurgerea la numirea cu delegație păstrează caracterul temporar și de excepție prevăzut de lege.
Interesul public și justificarea instituțională a demersului rezidă, cumulativ, în: calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, cu competență în evaluarea organizării instituțiilor publice și a utilizării resurselor publice; raportul instituțional direct dintre Curtea de Conturi și Parlament, consacrat de art. 140 din Constituție; precum și interesul ca instituția supremă de audit public extern să asigure transparența informațiilor privind modalitatea de ocupare a funcțiilor sale de conducere.
Informațiile solicitate sunt necesare pentru exercitarea atribuțiilor aferente mandatului parlamentar și pentru activitatea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

IV. Solicitare
Față de cele prezentate, solicit comunicarea următoarelor informații, cu referire la toate structurile Curții de Conturi a României (departamente, camere de conturi județene și a municipiului București, Autoritatea de Audit și structurile sale regionale, direcții și alte structuri organizatorice cu funcții de conducere):

1. Care sunt structurile Curții de Conturi ale căror funcții de conducere de specialitate – director, director adjunct, șef serviciu, șef oficiu regional și șef birou – sunt, la data prezentei, exercitate cu delegație/cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs;
2. De la ce dată este exercitată cu delegație fiecare astfel de funcție, precum și care este durata totală cumulată în care funcția respectivă a fost exercitată prin delegație, indiferent de persoanele succesiv desemnate;
3. Care sunt structurile Curții de Conturi a României care au avut sau au funcții de conducere de specialitate exercitate cu delegație ori cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs, cu indicarea perioadelor aferente fiecărei delegări și a continuității sau succesiunii acestora, de la data primei ocupări temporare a funcției și până în prezent;
4. În situația în care funcțiile menționate au fost ocupate succesiv prin delegație de două sau mai multe persoane, fără organizarea unui concurs între aceste numiri temporare, cu comunicarea succesiunii integrale a persoanelor desemnate, a perioadelor aferente fiecărei delegări și a actelor administrative prin care acestea au fost dispuse;
5. Numele și prenumele persoanelor care exercită ori au exercitat cu delegație funcțiile menționate, în corelație cu structura, funcția și data numirii temporare, în condițiile de comunicare precizate la secțiunile V și VI ale prezentei;
6. Pentru fiecare dintre aceste persoane, vechimea în funcția de auditor public extern la data numirii cu delegație, vechimea totală în cadrul Curții de Conturi a României la aceeași dată, gradul profesional deținut la data numirii, structura în cadrul căreia își desfășura activitatea la momentul numirii, precum și funcția ocupată anterior desemnării cu delegație;
7. Pentru funcțiile exercitate în prezent cu delegație, dacă au fost organizate concursuri pentru ocuparea acestora (cu indicarea datei organizării și a rezultatului) și/sau dacă a fost inițiată procedura de ocupare prin concurs, cu precizarea stadiului în care aceasta se află;
8. Pentru fiecare funcție de conducere exercitată în prezent cu delegație, motivele de faptși de drept pentru care aceasta nu este ocupată prin concurs la data prezentei;
9. Care sunt criteriile și procedura internă aplicabile pentru desemnarea temporară (cu delegație) a auditorilor publici externi în funcții de conducere, precum și actele normative ori administrative interne care reglementează aceste criterii și proceduri, potrivit reglementărilor aprobate de plenul Curții de Conturi. Pentru facilitarea valorificării răspunsului, solicit prezentarea informațiilor într-o situație centralizatoare care să cuprindă, pe fiecare structură: denumirea structurii; funcția de conducere
   vizată (director/director adjunct/șef serviciu/șef oficiu regional/șef birou); numele și prenumele persoanei care o exercită cu delegație; data de la care funcția este exercitată cu delegație; durata totală cumulată a exercitării prin delegație; vechimea în funcția de auditor public extern și vechimea totală în instituție la data numirii, precum și gradul profesional la aceeași dată; numărul și data actului administrativ de delegare; mențiunea dacă persoana respectivă a înlocuit o altă persoană care, la rândul său, exercitase funcția tot cu delegație; precum și stadiul organizării concursului pentru ocuparea funcției.
10. 
    V. Regimul datelor cu caracter personal și cadrul juridic al accesului la informații
    (GDPR)
    Întrucât o parte dintre informațiile solicitate – în special numele și prenumele persoanelor careexercită cu delegație funcțiile de conducere – au natura unor date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 1 din Regulamentul (UE) 2016/679, sub aspectul protecției datelor cu caracter personal sunt relevante următoarele considerente:
    Datele solicitate privesc persoane în calitatea lor profesională și publică, respectiv în exercitarea unor funcții de conducere în cadrul unei autorități publice finanțate din fonduri publice. Potrivit art. 14 din Legea nr. 544/2001, informațiile privind datele de identificare ale persoanelor care ocupă funcții în cadrul autorităților publice, în legătură directă cu exercitarea
    acestor funcții, nu sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, constituind informații de interes public. În mod corelativ, persoanele care exercită funcții de conducere publică au, în raport cu activitatea lor profesională exercitată în această calitate, o așteptare de confidențialitate redusă. Datele privind vechimea profesională, gradul profesional și funcția
    exercitată au legătură directă cu îndeplinirea condițiilor profesionale pentru exercitarea funcției publice și constituie informații aferente activității profesionale desfășurate în cadrul unei autorități publice.
    Prelucrarea și comunicarea acestor date către subsemnatul sunt licite în temeiul art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) 2016/679 – îndeplinirea unei obligații legale care îi revine operatorului (obligația de cooperare instituțională și de furnizare a informațiilor necesare exercitării mandatului parlamentar, decurgând din art. 140 din Constituție, din Legea nr. 94/1992 și din art. 17-18 din Legea nr. 96/2006), precum și în temeiul art. 6 alin. (1) lit. e) – îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public ori care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, respectiv exercitarea mandatului parlamentar. Solicitarea respectă, totodată, principiul reducerii la minimum a datelor prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. c) din Regulament, vizând exclusiv date aferente exercitării funcției – numele și prenumele, funcția, structura, datele și actele numirii, vechimea profesională și gradul profesional la data numirii – fără a privi alte categorii de date personale (cod numeric personal, adresă de domiciliu, date de contact private ori alte date nerelevante pentru scopul declarat).
    Solicitarea de comunicare a răspunsului în scris, în format letric (fizic), are tocmai rolul de a asigura respectarea principiilor integrității și confidențialității prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. f) din Regulament, printr-o prelucrare controlată și securizată a datelor cu caracter personal, evitând diseminarea electronică necontrolată a acestora.
    Temeiul juridic și condițiile de liceitate a prelucrării sunt pe deplin întrunite pentru comunicarea integrală a informațiilor solicitate. Orice limitare sau refuz de comunicare, cu privire la o anumită informație, va fi motivat expres și punctual, cu indicarea temeiului legal aplicabil și a considerentelor de fapt care justifică măsura, neputând fi întemeiat exclusiv pe regimul datelor cu caracter personal, în condițiile în care datele vizate privesc exercitarea unor funcții publice de conducere.
11. 
    VI. Modalitatea de transmitere a răspunsului
    Întrucât informațiile solicitate cuprind date cu caracter personal, răspunsul urmează a fi comunicat în scris, în format letric (fizic), la sediul Camerei Deputaților, Palatul Parlamentului,
    Str. Izvor nr. 2–4, sector 5, București, în atenția subsemnatului, în condiții care să asigure protecția adecvată a datelor cu caracter personal pe parcursul transmiterii. Pentru eventualele comunicări de ordin procedural care nu conțin date cu caracter personal,acestea îmi pot fi transmise și în format electronic, la adresa de e-mail: florin.popovici@cdep.ro.
    Se solicită comunicarea răspunsului cu celeritate și, orientativ, într-un termen de 15 zile de la data înregistrării prezentei, în considerarea principiului cooperării loiale între autoritățile
    publice și a raportului constituțional direct dintre Curtea de Conturi și Parlament, consacrat de art. 140 din Constituția României.
    În măsura în care, dat fiind volumul informațiilor solicitate, anumite categorii nu pot fi comunicate integral în acest interval, solicit transmiterea etapizată a acestora, prima comunicare urmând să cuprindă răspunsul la toate punctele care nu impun documentare suplimentară, însoțit de indicarea expresă a categoriilor aflate în curs de pregătire și a termenului estimat pentru completarea răspunsului.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitare de comunicare a situației funcțiilor de conducere de specialitate (director, director adjunct, șef serviciu, șef oficiu regional și șef birou) din cadrul structurilor Curții de Conturi a României care sunt sau au fost exercitate cu delegație/cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs cu indicarea structurilor, a perioadelor și a duratei totale cumulate a exercitării prin delegație, a succesiunii numirilor temporare, a actelor administrative prin care acestea au fost dispuse, a stadiului organizării concursurilor, precum și a datelor de identificare si a vechimii profesionale a persoanelor în cauză în condiții de respectare a regimului datelor cu caracter personal (GDPR) appeared first on AUR.

Cu informarea: Domnului Consilier de Conturi Sorin Lazăr, coordonator Departamentul VI – Buget Local și coordonator al Camerelor de Conturi Județene

Cu informarea: Conducerii Camerei de Conturi Timiș

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Modul în care Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Timiș, instrumentează și urmează a valorifica constatările auditului de conformitate privind activitatea ADID Timiș și executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Județul Timiș de către operatorul RETIM Ecologic Service SA, vizând: (i) investițiile nerealizate de 10.932.156 lei reținute pentru Zona 1 Timișoara și investițiile fără documente justificative de 7.235.620 lei reținute pentru Zona 0 Ghizela; (ii) calificarea acestor abateri drept simple „deficiențe de monitorizare”, iar nu drept prejudicii certe și determinabile; (iii) nerespectarea obligațiilor contractuale privind polițele de asigurare prevăzute la art. 22 din contractul de delegare; (iv) includerea în tarifele suportate de populație a costurilor aferente unor investiții inexistente și legalitatea structurii tarifare aprobate prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ADID Timiș nr. 3/16.04.2024; (v) modul de exercitare de către ADID Timiș a atribuțiilor de monitorizare și control prevăzute de contract; (vi) măsurile pe care Curtea de Conturi urmează să le dispună pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului, recalcularea tarifelor și sesizarea autorităților competente; (vii) comunicarea notei prin care proiectul raportului de audit de conformitate și proiectul scrisorii către management au fost supuse spre aprobare Plenului Curții de Conturi; (viii) obținerea, în temeiul art. 5 și al art. 42 din Legea nr. 94/1992, a verificărilor și opiniilor de specialitate ale ANRSC și, după caz, ale ANAF, necesare fundamentării constatărilor și a opiniei de audit.

Stimată doamnă Președinte,

În temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (1)–(3) din Constituția României, republicată, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și al art. 201–202 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare scrisă cu privire la modul în care Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Timiș, instrumentează și urmează a valorifica constatările auditului de conformitate desfășurat asupra activității Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID Timiș) și a executării contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Județul Timiș.

Precizez că, deși instrumentul de față rămâne în regimul juridic al întrebării scrise, ca formă de control parlamentar adaptată specificului raporturilor cu Curtea de Conturi a României — autoritate publică aflată, în temeiul art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție, sub controlul Parlamentului —, demersul are ca obiect un subiect de interes public major din circumscripția electorală pe care o reprezint, Județul Timiș: fonduri publice locale, patrimoniu public și tarife suportate direct de cetățeni. Adresez prezenta întrebare în considerarea prezumției de cooperare loială a instituției și a obligației acesteia de a răspunde pe fond, complet și documentat.

I. CONTEXTUL ȘI MIZA ÎNTREBĂRII SCRISE

I.1. Cadrul contractual

La data de 08.12.2017 a fost semnat Contractul de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deșeurilor municipale din cele 5 zone ale Județului Timiș — Lotul 2 — Zona 1 Timișoara, încheiat între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Deșeuri Timiș (ADID Timiș), CIF 26171624, în calitate de delegatar, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, și societatea Retim Ecologic Service SA, cu sediul în Timișoara, str. Oituz nr. 3/A, în calitate de delegat. Durata contractului este de 10 ani de la Data de Începere (art. 3). Contracte de delegare a gestiunii aceluiași serviciu au fost încheiate și pentru celelalte zone ale județului, între care Zona 0 Ghizela.

Contractul de delegare instituie în sarcina operatorului obligații exprese, esențiale pentru obiectul prezentei întrebări: obligația de a efectua investițiile asumate prin Programul de Investiții (art. 9) și obligația de a încheia și menține polițele de asigurare (art. 22); iar în sarcina ADID Timiș — obligația de monitorizare a executării contractului (art. 13), precum și instrumentele de aplicare a penalităților (art. 28) și de reziliere (art. 37). Conținutul concret al acestor clauze este redat la pct. II.

I.2. Auditul de conformitate al Camerei de Conturi Timiș

Camera de Conturi Timiș a desfășurat o misiune de audit de conformitate privind activitatea ADID Timiș și executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. Potrivit informațiilor și documentelor aflate la dispoziția subsemnatului, proiectul raportului de audit a reținut o serie de abateri de o gravitate semnificativă, între care: investiții asumate prin contract și neexecutate de operator, investiții raportate fără documente justificative, nerespectarea obligațiilor privind polițele de asigurare și deficiențe în monitorizarea contractelor de către ADID Timiș.

Din analiza informațiilor și a documentelor aflate la dispoziția subsemnatului rezultă că modul în care aceste abateri ar fi fost calificate prin proiectul raportului de audit ridică serioase semne de întrebare. Apreciez că o calificare reductivă a acestor abateri nu ar reflecta natura lor juridică reală și că se impune cuantificarea integrală a prejudiciului produs bugetelor locale și cetățenilor.

Potrivit Regulamentului privind activitatea de audit public extern, după finalizarea etapei de conciliere cu entitatea auditată, proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management se supun spre aprobare Plenului Curții de Conturi, printr-o notă întocmită de structura de specialitate. Cunoașterea conținutului acestei note este esențială pentru a stabili stadiul valorificării constatărilor și natura propunerilor înaintate Plenului în cazul ADID Timiș.

I.3. Miza întrebării scrise

Miza prezentului demers este următoarea: din informațiile disponibile rezultă că abaterile reținute de echipa de audit ar fi fost formulate preponderent sub forma unor „deficiențe de monitorizare” — formulare care, în opinia subsemnatului, nu reflectă nici natura juridică reală a faptelor, nici impactul financiar produs asupra bugetelor locale și asupra cetățenilor. O abatere constând în decontarea, prin tarif, a unor investiții care nu există în teren nu este o simplă deficiență administrativă de monitorizare, ci sursa unui prejudiciu cert, suportat de populație. Solicit, în consecință, clarificarea modului în care Curtea de Conturi urmează să trateze aceste constatări în raportul final și a măsurilor pe care le va dispune.

II. CADRUL NORMATIV ȘI CONTRACTUAL INCIDENT

La aprecierea modului de instrumentare și de valorificare a constatărilor de audit, precum și la calificarea juridică a aspectelor expuse prin prezenta întrebare scrisă, sunt incidente, în principal, următoarele acte normative, standarde profesionale și clauze contractuale:

Constituția României, republicată — art. 1 alin. (4) privind statul de drept și principiul cooperării loiale între autoritățile publice; art. 140, privind controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice, obligația de raportare anuală către Parlament și controlul efectuat la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;

Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, republicată — competența de audit de conformitate, regimul valorificării constatărilor de audit, atribuțiile prevăzute de art. 5 alin. (6) și de art. 42 privind solicitarea de verificări și opinii de specialitate de la alte instituții ale statului, precum și obligația sesizării organelor de urmărire penală atunci când se constată fapte care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni;

Regulamentul privind activitatea de audit public extern (RAAPE), aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 629/2022 — privind etapele acțiunii de audit, faza de conciliere cu entitatea auditată și supunerea spre aprobare a Plenului Curții de Conturi a proiectului raportului de audit și a proiectului scrisorii către management;

Standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI / INTOSAI) — în special standardele privind auditul de conformitate (ISSAI 400 și ISSAI 4000), referitoare la determinarea și raportarea abaterilor de la cadrul de referință aplicabil;

Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, și Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată — care reglementează organizarea, gestionarea și controlul serviciului de salubrizare și stabilesc competențele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) privind licențierea operatorilor și metodologia de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor, aprobată în prezent prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 640/2022 (anterior, Ordinul nr. 109/2007);

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor — privind trasabilitatea, evidența cantitativă și tratarea deșeurilor;

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului — privind identificarea beneficiarilor reali (UBO) ai persoanelor juridice.

Sub aspect contractual, sunt direct relevante următoarele clauze ale Contractului de delegare a gestiunii prin concesiune — Zona 1 Timișoara:

Articolul 9 – Obligațiile de investiții ale Delegatului. Operatorul „se obligă să efectueze investiții conform Programului de Investiții” (alin. 1) și „va pune la dispoziția deținătorilor de Deșeuri containerele și recipientele […] necesare realizării activității de precolectare separată”, contractul prevăzând expres că „Costurile de achiziționare a acestora sunt incluse în tariful ofertat de Delegat” (alin. 2). Rezultă fără echivoc că dotarea cu recipiente a fost achitată de populație prin tarif.

Articolul 13 – Monitorizarea contractului. ADID Timiș are obligația de a monitoriza respectarea de către operator a indicatorilor de performanță și a tuturor obligațiilor contractuale, de a inspecta înregistrările, facilitățile, echipamentele și vehiculele și de a întocmi periodic Rapoarte de monitorizare cu măsuri de conformare.

Articolul 22 – Asigurări. Operatorul „va obține și va menține pe întreaga durată a Contractului polițele de asigurare” pentru bunuri, parc auto, salariați și răspundere civilă generală și „va furniza Delegatarului/ADID Timiș copii ale polițelor de asigurări”. În cazul neîncheierii asigurărilor, ADID Timiș are dreptul de a acorda un preaviz de maximum 15 zile, înainte de a rezilia contractul conform art. 37.

Articolele 28 și 37 – Penalități și reziliere. Contractul reglementează penalitățile contractuale în sarcina operatorului pentru nerespectarea obligațiilor și a indicatorilor de performanță (art. 28), respectiv cauzele și procedura de reziliere a contractului (art. 37).

Toate aceste norme și clauze instituie obligații de rezultat și de control a căror neexecutare nu poate fi calificată drept o simplă neregularitate administrativă atunci când a generat un transfer nejustificat de resurse din fonduri publice și din sumele achitate de cetățeni.

III. CONSTATĂRILE DE FOND CARE IMPUN CLARIFICĂRI

Precizez că aspectele de fapt prezentate la prezentul punct sunt expuse astfel cum rezultă din proiectul raportului de audit și din informațiile și documentele aflate la dispoziția subsemnatului, iar verificarea, confirmarea și calificarea lor definitivă reprezintă tocmai atribuția Curții de Conturi, pe care prezenta întrebare urmărește să o clarifice.

III.1. Investiții nerealizate de 10.932.156 lei — Zona 1 Timișoara

Potrivit proiectului raportului de audit, în cazul contractului pentru Zona 1 Timișoara au fost reținute investiții nerealizate în valoare de 10.932.156 lei. Întrucât art. 9 alin. (2) din contract prevede că aceste costuri „sunt incluse în tariful ofertat de Delegat”, neexecutarea investițiilor înseamnă că populația a achitat, prin tarif, contravaloarea unor recipiente care nu i-au fost puse la dispoziție. Discrepanța dintre dotarea asumată prin caietul de sarcini și realitatea din teren rezultă din următoarele date, reținute în documentele de audit:

Rezultă că, din 137.485 de recipiente asumate prin oferta tehnică, ar fi fost identificate efectiv în teren doar circa 18.554, respectiv că peste 86% din dotarea asumată nu ar exista, deși costul aferent ar fi fost recuperat de la populație prin tarif, sub forma amortizării. O asemenea discrepanță nu poate fi calificată drept o simplă abatere de monitorizare.

III.2. Investiții fără documente justificative de 7.235.620 lei — Zona 0 Ghizela

Pentru contractul aferent Zonei 0 Ghizela, proiectul raportului de audit ar fi reținut investiții lipsite de documente justificative în valoare de 7.235.620 lei. Lipsa documentelor justificative împiedică verificarea realizării efective a investițiilor asumate și a corespondenței dintre costurile recunoscute în tarif și contraprestația reală. O situație similară ar fi fost reținută și cu privire la investițiile prevăzute prin actele adiționale aferente Zonei 1 Timișoara și Zonei 0 Ghizela, ceea ce indică un caracter repetitiv al lipsei de verificare.

III.3. Nerespectarea obligațiilor privind polițele de asigurare (art. 22)

Art. 22 din contract obligă operatorul să obțină și să mențină, pe întreaga durată a contractului, polițe de asigurare pentru bunuri, parcul auto, salariați și răspundere civilă generală și să furnizeze ADID Timiș copii ale acestora. Potrivit constatărilor de audit, operatorul nu ar fi prezentat dovezi complete privind existența acestor polițe, iar ADID Timiș nu ar fi verificat îndeplinirea acestei obligații.

Acest aspect constituie o abatere de conformitate de sine stătătoare — încălcarea de către operator a unei obligații contractuale esențiale și neexercitarea de către ADID Timiș a controlului prevăzut de contract — și o expunere la risc a patrimoniului public, în special a bunurilor de retur asigurabile potrivit art. 22 lit. a). Precizez însă, pentru rigoarea constatării, că prima de asigurare neachitată nu reprezintă, prin ea însăși, un prejudiciu adus bugetelor publice: ea ar fi fost datorată unui asigurator privat, iar neplata ei nu constituie o cheltuială nelegală din fonduri publice, ci o încălcare a contractului și un transfer nelegal de risc.

Aspectul devine însă cuantificabil în măsura în care fundamentarea tarifului a inclus o componentă de cost aferentă asigurărilor: dacă tariful a fost construit recunoscând un cost cu polițele de asigurare, iar operatorul a încasat acest cost prin tarif fără a încheia efectiv asigurările, suma corespunzătoare reprezintă un câștig necuvenit al operatorului și o sumă suportată nejustificat de plătitorii tarifului. Verificarea acestui aspect — iar nu a valorii primelor ca atare — este cea care se impune.

III.4. Activitatea de spălare a recipientelor — nemonitorizată și nedocumentată

Proiectul raportului de audit ar fi reținut că activitatea de spălare a recipientelor, în cadrul contractelor aferente Zonelor 0 și 1, nu a fost monitorizată corespunzător și nu a fost documentată complet, neexistând o evidență suficientă care să permită verificarea reală a serviciului prestat și facturat. În lipsa unei documentații verificabile, nu poate fi confirmată prestarea integrală a serviciilor și nu poate fi exclusă decontarea unor activități insuficient executate sau neexecutate.

III.5. Diferențe de tonaj și neîntocmirea documentației de atribuire pentru sortare și tratare mecano-biologică

Documentele de audit ar fi reținut neîntocmirea documentației de atribuire pentru activitățile de sortare a deșeurilor reciclabile și de tratare mecano-biologică a deșeurilor reziduale, precum și o diferență de aproximativ 3.361 de tone între cantitățile înregistrate la centrul Torac și cele raportate la depozitul Ghizela. Aceste aspecte, alături de semnalările privind amestecarea deșeurilor provenite de la unitățile administrativ-teritoriale cu cele provenite de la persoane juridice, ridică semne de întrebare privind trasabilitatea fluxului de deșeuri și legalitatea decontărilor efectuate.

III.6. Capacitatea tehnică prezentată la procedura de atribuire

Din informațiile și documentele aflate la dispoziția subsemnatului rezultă că dotarea tehnică a operatorului ar fi fost susținută, la procedura de atribuire, printr-un antecontract încheiat cu societatea RRR Remmert Recycling România GmbH — entitate din același grup —, antecontract care prevedea încheierea contractului final în termen de 10 zile de la desemnarea câștigătorului, dar care nu ar fi fost niciodată finalizat. Dacă aceste aspecte se confirmă, ele ridică problema realității capacității tehnice declarate în oferta pe baza căreia a fost atribuit contractul și impun o verificare expresă din partea Curții de Conturi.

IV. DE CE ABATERILE NU POT FI CALIFICATE DREPT SIMPLE „DEFICIENȚE DE MONITORIZARE”

IV.1. Mecanismul economic

Calificarea abaterilor exclusiv ca „deficiențe de monitorizare” deplasează centrul de greutate al constatării dinspre operatorul care a beneficiat de fonduri publice către autoritatea care nu a verificat, fără a numi prejudiciul în sine. Or, mecanismul economic este următorul: tarifele de salubrizare au fost fundamentate inclusiv pe amortizarea investițiilor asumate și pe recuperarea costurilor de capital. 

În măsura în care investițiile nu au fost efectuate, cheltuieli de capital neefectuate au fost recuperate de la populație prin tarif și s-au convertit în beneficiu al operatorului. Prejudiciul nu este eventual, ci cert și continuu, pe toată perioada în care tariful a inclus aceste costuri. 

La acestea se adaugă un element ce ține de orizontul de timp al contractului: potrivit art. 17.1.3 coroborat cu art. 36 alin. (4) lit. a) din contract, la expirarea duratei contractuale toate Bunurile de Retur — categorie care include expres pubelele și containerele — revin Delegatarului în mod gratuit și libere de orice sarcini, tocmai pentru că au fost achitate de populație prin amortizarea inclusă în tarif, plata unei valori neamortizate fiind prevăzută numai pentru încetarea contractului înainte de termen. În măsura în care aceste recipiente nu există în teren, la expirarea contractului autoritatea publică va prelua un patrimoniu în mare parte inexistent, deși cetățenii l-au plătit integral — moment în care prejudiciul nu mai este doar cert și continuu, ci devine definitiv, iar pârghiile contractuale de remediere (penalitățile prevăzute la art. 28 și rezilierea prevăzută la art. 37) rămân lipsite de obiect.

IV.2. Determinarea prejudiciului și distincția dintre investiții și asigurări

Cu privire la investițiile nerealizate, afirmația potrivit căreia „valoarea abaterii nu se poate determina” nu poate fi reținută: valoarea acestora rezultă din diferența dintre dotarea asumată și cea identificată în teren și este o mărime determinabilă prin expertiză. Determinarea prejudiciului trebuie să includă și componentele accesorii — actualizarea cu indicele de inflație, dobânzile și penalitățile aferente perioadei 2017–2025 —, în lipsa cărora recuperarea exclusivă a valorii nominale ar echivala cu o creditare gratuită, din fonduri publice, a unui operator privat.

Distinct de aceasta, în cazul polițelor de asigurare prejudiciul bugetar nu constă în valoarea primelor neachitate — sume datorate unui asigurator privat —, ci, eventual, în componenta de cost cu asigurările recunoscută în fundamentarea tarifului și neutilizată de operator. Această distincție este esențială pentru temeinicia raportului final: tratarea nediferențiată a celor două situații ar expune constatarea unui risc de respingere și ar slăbi tocmai partea solidă a dosarului — investițiile nerealizate.

IV.3. Viciu de legalitate a structurii tarifare

Dacă tariful a fost fundamentat pe amortizarea unor investiții inexistente, atunci amortizarea percepută prin tarif și profitul aferent acesteia sunt nejustificate, iar structura tarifară aprobată — inclusiv prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ADID Timiș nr. 3/16.04.2024, în baza căreia s-au aplicat tarife majorate începând cu 1 mai 2024 — este viciată și impune recalculare în funcție de infrastructura efectiv existentă.

IV.4. Inacțiunea ADID Timiș

ADID Timiș avea, potrivit art. 13 din contract, obligația de a monitoriza respectarea tuturor obligațiilor contractuale, iar potrivit art. 22 alin. (6), art. 28 și art. 37, instrumentele de a aplica penalități și, în ultimă instanță, de a rezilia contractul. Cu toate acestea, în aprilie 2025 ADID Timiș a comunicat oficial că monitorizează corespunzător contractele și că nu au fost constatate încălcări care să impună sancțiuni — poziție aflată în contradicție vădită cu constatările de audit privind investiții nerealizate de peste 10 milioane lei. Această contradicție impune, ea însăși, o clarificare din partea Curții de Conturi.

IV.5. Necesitatea obținerii opiniilor instituțiilor specializate

Constatările privind legalitatea fundamentării tarifelor și conformitatea structurii tarifare cu cadrul de reglementare aplicabil presupun o analiză de specialitate care depășește strict sfera verificării financiar-contabile. Pentru fundamentarea corectă a constatărilor, a concluziilor și, în final, a opiniei de audit, apreciez că se impune obținerea punctului de vedere al instituțiilor specializate ale statului.

Curtea de Conturi dispune, în acest sens, de instrumente legale exprese. Potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 94/1992, autoritățile publice cu atribuții de control financiar, fiscal, precum și de control ori supraveghere în alte domenii au obligația de a efectua cu prioritate verificările specifice, la solicitarea Curții de Conturi. Totodată, art. 42 alin. (1) din aceeași lege prevede că, în îndeplinirea atribuțiilor sale, Curtea de Conturi poate solicita organelor de control financiar și fiscal verificarea, cu prioritate, a unor obiective [lit. b)], poate cere și utiliza rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control [lit. c)] și poate cere unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări [lit. d)].

În cazul de față, două instituții sunt direct relevante. ANRSC, în calitate de autoritate națională de reglementare competentă pentru serviciul de salubrizare, care licențiază operatorii și aprobă metodologia de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor, este instituția în măsură să efectueze o verificare de specialitate asupra conformității fundamentării tarifelor practicate de RETIM și aprobate de ADID Timiș cu metodologia legală — inclusiv asupra modului în care au fost recunoscute în tarif costurile cu investițiile și cu asigurările. ANAF, în calitate de organ cu competențe de verificare fiscal-financiară asupra persoanelor juridice private, poate efectua, la solicitarea Curții de Conturi, verificările specifice privind situația fiscal-financiară a operatorului RETIM Ecologic Service SA, în măsura în care clarificarea constatărilor o impune.

Solicitarea acestor opinii și verificări nu reprezintă o formalitate, ci o garanție a temeiniciei raportului final: o concluzie de audit privind legalitatea tarifelor, formulată fără punctul de vedere al autorității de reglementare competente, ar fi insuficient fundamentată.

V. ÎNTREBĂRI ADRESATE CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați un răspuns pe fond, individual și motivat, la următoarele 22 de întrebări:

Capitolul A. Stadiul și valorificarea auditului de conformitate

A.1. Care este stadiul actual al misiunii de audit de conformitate desfășurate de Camera de Conturi Timiș cu privire la activitatea ADID Timiș și la executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare? A fost emis raportul final de audit? În caz afirmativ, vă solicit comunicarea acestuia.

A.2. Întrucât, potrivit Regulamentului privind activitatea de audit public extern, după parcurgerea etapei de conciliere proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management se supun spre aprobare Plenului Curții de Conturi, vă solicit să îmi comunicați nota prin care aceste proiecte, întocmite în urma acțiunii de audit de conformitate la ADID Timiș, au fost supuse spre aprobare Plenului, dacă s-a solicitat aprobarea în această formă, conform art. 30 alin. (1) din RAAPE – „După parcurgerea etapei de concilere, proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management sunt supuse aprobării Plenului Curții de Conturi” -, cu modificările și completările ulterioare, cu indicarea datei acesteia, a propunerilor formulate de structura de audit și a documentației anexate.

A.3. Confirmă Curtea de Conturi că proiectul raportului de audit a reținut investiții nerealizate în valoare de 10.932.156 lei (Zona 1 Timișoara) și investiții fără documente justificative în valoare de 7.235.620 lei (Zona 0 Ghizela)? Care este valoarea totală a abaterilor reținute prin proiectul de raport?

A.4. Pe ce considerente abaterile au fost calificate, în proiectul de raport, drept „deficiențe de monitorizare”, iar nu drept prejudicii certe? Intenționează Curtea de Conturi să reconsidere această calificare în raportul final, având în vedere că, potrivit art. 9 din contract, tariful include costul investițiilor?

A.5. Vor fi aspectele de fapt semnalate prin prezenta întrebare scrisă — în special discrepanța dintre dotarea cu recipiente asumată prin caietul de sarcini și cea identificată efectiv în teren — analizate și tratate punctual, pe fiecare aspect, de echipa de audit în raportul final de audit?

Capitolul B. Investițiile nerealizate și determinarea prejudiciului

B.1. În condițiile în care, din 137.485 de recipiente asumate, ar fi fost identificate în teren doar circa 18.554, intenționează Curtea de Conturi să cuantifice integral prejudiciul rezultat din includerea în tarif a costului recipientelor neachiziționate?

B.2. Respinge Curtea de Conturi afirmația, reținută în proiectul de raport, potrivit căreia „valoarea abaterii nu se poate determina”? Va dispune Curtea de Conturi efectuarea unei expertize a valorii investițiilor nerealizate și a amortizărilor încasate prin tarif în perioada 2017–2025?

B.3. Va include Curtea de Conturi, în cuantumul prejudiciului, și componentele accesorii — actualizarea cu indicele de inflație, dobânzile și penalitățile aferente — pentru întreaga perioadă 2017–2025?

B.4. Cu privire la Zona 0 Ghizela, ce verificări concrete a efectuat echipa de audit asupra investițiilor de 7.235.620 lei lipsite de documente justificative, precum și asupra investițiilor prevăzute prin actele adiționale?

Capitolul C. Polițele de asigurare și obligațiile privind personalul

C.1. A constatat auditul existența integrală, pentru perioada 2017–2025, a polițelor de asigurare prevăzute la art. 22 din contract (bunuri, parc auto, salariați, răspundere civilă generală) și depunerea la ADID Timiș a copiilor acestora?

C.2. A inclus fundamentarea tarifului o componentă de cost aferentă polițelor de asigurare prevăzute la art. 22? În caz afirmativ, va dispune Curtea de Conturi cuantificarea sumei încasate prin tarif cu acest titlu și neutilizate pentru încheierea efectivă a asigurărilor, ca sumă suportată nejustificat de plătitorii tarifului?

C.3. A verificat auditul eventualele discrepanțe între efectivul de personal prevăzut în organigrama anexată contractului de delegare și efectivul raportat ulterior, precum și impactul acestor discrepanțe asupra fundamentării tarifului?

Capitolul D. Tariful și impactul asupra cetățenilor

D.1. Va dispune Curtea de Conturi verificarea legalității structurii tarifare aprobate prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ADID Timiș nr. 3/16.04.2024 și a tarifelor majorate aplicate începând cu 1 mai 2024, prin raportare la infrastructura efectiv existentă?

D.2. Va dispune Curtea de Conturi recalcularea tarifelor în funcție de investițiile realmente efectuate și recuperarea de la operator a sumelor încasate de la populație pentru bunuri inexistente, având în vedere că aceste bunuri, în calitate de Bunuri de Retur, ar fi trebuit să revină gratuit autorității publice la încetarea contractului, ca efect al achitării lor prin tarif?

D.3. A fost verificată activitatea de spălare a recipientelor (Zonele 0 și 1), reținută ca nemonitorizată și nedocumentată complet, pentru a stabili dacă au fost decontate servicii neprestate sau parțial prestate?

Capitolul E. Răspunderea ADID Timiș și măsurile dispuse

E.1. Cum se conciliază poziția oficială comunicată de ADID Timiș în aprilie 2025 — potrivit căreia contractele sunt monitorizate corespunzător și nu au fost constatate încălcări — cu constatările auditului privind investiții nerealizate de peste 10 milioane lei? Va verifica Curtea de Conturi exactitatea informațiilor astfel comunicate?

E.2. Va stabili Curtea de Conturi răspunderea persoanelor din cadrul ADID Timiș care aveau obligația contractuală de monitorizare și control (art. 13 și art. 22 din contract) și care nu au aplicat penalitățile prevăzute la art. 28 ori măsurile de reziliere prevăzute la art. 37?

E.3. Având în vedere indiciile rezultate din decontarea, prin tarif, a unor investiții și servicii neexecutate, precum și din prezentarea, la procedura de atribuire, a unui antecontract cu o entitate afiliată niciodată finalizat, intenționează Curtea de Conturi să sesizeze organele de urmărire penală competente, în condițiile Legii nr. 94/1992?

E.4. Va transmite Curtea de Conturi constatările sale către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și către Consiliul Concurenței, pentru aplicarea sancțiunilor specifice în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice?

E.5. Pentru fundamentarea corectă a constatărilor privind legalitatea tarifelor, intenționează Curtea de Conturi să solicite ANRSC, în temeiul art. 42 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 94/1992, o verificare de specialitate privind conformitatea fundamentării tarifelor practicate de RETIM și aprobate de ADID Timiș cu metodologia legală de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor?

E.6. Având în vedere că ANAF are competențe de verificare fiscal-financiară asupra persoanelor juridice private, intenționează Curtea de Conturi să solicite, în temeiul art. 5 alin. (6) și al art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 94/1992, verificări specifice privind situația fiscal-financiară a operatorului RETIM Ecologic Service SA, în măsura în care clarificarea constatărilor o impune?

E.7. Va dispune Curtea de Conturi, ca măsură, efectuarea unui audit extern independent privind realitatea investițiilor și fluxurile financiare dintre ADID Timiș și operatorul RETIM Ecologic Service SA pentru perioada 2017–2025?

VI. OBLIGAȚIA DE COOPERARE LOIALĂ ȘI CONSECINȚELE UNUI RĂSPUNS EVAZIV

Vă atrag atenția că prezenta întrebare scrisă vizează fonduri publice locale, patrimoniu public și tarife suportate direct de cetățenii din Județul Timiș, circumscripția electorală pe care o reprezint. Curtea de Conturi a României este, în temeiul art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție, o autoritate aflată sub controlul Parlamentului, iar independența sa funcțională garantează imunitatea actelor sale de audit față de ingerințe în conținutul lor, dar nu echivalează cu sustragerea de la obligația de a răspunde Parlamentului asupra modului concret de instrumentare și de valorificare a constatărilor.

Subliniez, totodată, că din experiența raporturilor anterioare cu această instituție rezultă o practică de a comunica răspunsuri tardive, incomplete, formulate în termeni generici ori care eludează solicitările punctuale. În considerarea acestui istoric, precizez expres că un eventual răspuns evaziv, formal sau care invocă independența constituțională pentru a se sustrage de la aspecte care țin de legalitate și de valorificarea constatărilor va atrage următoarele consecințe:

(a) formularea unei reveniri documentate, în regimul juridic al întrebării scrise, cu indicarea expresă a aspectelor rămase neclarificate;

(b) sesizarea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, cu solicitarea de audiere a conducerii Curții de Conturi pe marginea modului de instrumentare a acestui dosar;

(c) ridicarea chestiunii în plenul Camerei Deputaților, inclusiv în cadrul dezbaterii raportului public anual al Curții de Conturi a României;

(d) în măsura în care din răspuns ori din raportul final ar rezulta indicii privind netemeinicia calificărilor sau neurmărirea recuperării prejudiciului, sesizarea organelor și autorităților competente, în condițiile legii.

VII. TERMEN DE RĂSPUNS

Solicit comunicarea răspunsului în scris, pe fond, fără evitări procedurale și fără invocări extensive ale independenței constituționale, în termenul regulamentar prevăzut pentru întrebările scrise de Regulamentul Camerei Deputaților. Răspunsul trebuie să acopere fiecare întrebare în parte (de la A.1 la E.7, în total 22 de întrebări), motivat individual. Răspunsurile agregate sau generice, care nu tratează punctual solicitările, vor fi considerate neîndeplinire a obligației de cooperare loială cu Parlamentul.

Vă mulțumesc anticipat pentru cooperare și pentru clarificările furnizate.

Cu deosebită considerație,

Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală nr. 37 Timiș

Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor

ANEXĂ. CRONOLOGIA FAPTELOR ȘI A ACTELOR RELEVANTE

Prezenta cronologie sintetizează succesiunea faptelor, actelor și etapelor procedurale relevante pentru obiectul întrebării scrise.

Cronologia evidențiază că abaterile vizate au caracter sistemic și de durată (2017–2025), că tarifele majorate aplicate din 1 mai 2024 au fost aprobate în condițiile în care dotarea asumată nu exista integral în teren și că poziția oficială a ADID Timiș din aprilie 2025 contrazice constatările ulterioare ale auditului de conformitate.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul în care Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Timis, instrumen tează si urmează a valorifica constatările auditului de conformitate privind activitatea ADID Timis si executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Judetul Timis appeared first on AUR.

În atenția: Doamnei Președinte Mirela CĂLUGĂREANU, Curtea de Conturi a României

În atenția: Domnului Consilier de Conturi Sorin LAZĂR, coordonator Departamentul VI – Buget Local

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Intrebare complementară și analiză juridică a refuzului Curții de Conturi a României de a răspunde pe fond la Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025 privind modul de finalizare a auditului financiar la UATC Bethausen, județul Timiș

Referință: Adresa CCR nr. 89005/23.03.2026, semnată de p. Președintele Mirela Călugăreanu

      Stimată Doamnă Președinte, Stimate Domnule Consilier de Conturi,

În aplicarea art. 64 și art. 112 din Constituția României, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, a art. 202, art. 203, art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere răspunsul transmis de Curtea de Conturi a României prin adresa nr. 89005/23.03.2026, vă adresez prezenta întrebare complementară, însoțită de analiza juridică a refuzului opus de Curtea de Conturi la Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025.

Prezenta întrebare nu vizează aspecte care țin de autonomia funcțională sau de independența constituțională a Curții de Conturi, ci doar elemente de fapt, verificabile și aflate în posesia instituției, care nu pot fi sustrase controlului parlamentar pe temeiul invocat de CCR în răspunsul anterior.

I. Contextul interpelării complementare

Prin Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025, subsemnatul am semnalat Curții de Conturi a României aspecte deosebit de grave constatate în legătură cu modul de finalizare a misiunii de audit financiar la UATC Bethausen, județul Timiș, de către Camera de Conturi Arad (Raportul de audit financiar nr. 4871/17.01.2024), după ce misiunea inițială a Camerei de Conturi Timiș a fost suspendată ca urmare a unui incident extrem de grav de ultraj asupra echipei de audit (tentativă de sechestrare din data de 21.03.2023).

Prin adresa nr. 89005/23.03.2026, Curtea de Conturi a transmis un răspuns care refuză, în totalitate, să abordeze fondul întrebărilor formulate, invocând art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, art. 140 din Constituție, standardele INTOSAI și, în special, ghidul GUID 1900 – Peer Review Guidelines. Răspunsul CCR ridică însă probleme juridice serioase, pe care prezenta întrebare complementară urmărește să le lămurească, și conține totodată o tăcere deplină cu privire la fapte de natură penală semnalate prin probe aflate la dispoziția Camerei de Conturi Arad.

II. Analiza juridică a refuzului CCR nr. 89005/23.03.2026

II.1. Confuzia procedurală – întrebare versus întrebare scrisă

Prin adresa nr. 89005/23.03.2026, Curtea de Conturi își fundamentează refuzul pe art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, care reglementează regimul întrebărilor parlamentare. Actul inițial al subsemnatului a fost însă formulat și înregistrat ca ÎNTREBARE (nr. 3634A/22.12.2025), instrument parlamentar distinct, reglementat de art. 202 și următoarele din același Regulament și de art. 112 din Constituția României. Tratarea unei interpelări ca pe o simplă întrebare scrisă și invocarea unor limite procedurale specifice art. 198 constituie o eroare de încadrare procedurală.

II.2. Limita reală a independenței constituționale a Curții de Conturi

Art. 140 din Constituția României consacră independența Curții de Conturi în exercitarea atribuțiilor sale de audit (metodologie, program, concluzii tehnice). Aceasta nu echivalează însă cu o imunitate generală față de controlul parlamentar democratic. Dimpotrivă, art. 140 alin. (2) din Constituție prevede în mod expres că:

„Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate.”

Mai mult decât atât, art. 140 alin. (3) din Constituția României consacră în mod explicit dreptul Camerei Deputaților și al Senatului de a dispune, prin intermediul Curții de Conturi, controlul asupra modului de gestionare a resurselor publice, prevăzând că:

„La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.”

Aceste două dispoziții constituționale – art. 140 alin. (2) și art. 140 alin. (3) – consacră împreună o relație instituțională de răspundere directă a Curții de Conturi în fața Parlamentului, nu un simplu schimb de informații voluntar. Dacă, potrivit alin. (3), fiecare dintre cele două Camere poate dispune efectuarea unui control propriu-zis de către CCR, cu atât mai mult un deputat, în exercitarea mandatului său și în aplicarea art. 112 din Constituție, poate solicita informații și lămuriri privind modul de finalizare a unei misiuni de audit deja efectuate. A fortiori, dacă Parlamentul poate cere CCR să controleze, deputatul poate cere CCR să clarifice. Prin urmare, reducerea oricărei forme de control parlamentar doar la peer review-ul internațional INTOSAI este o interpretare restrictivă care nu are temei constituțional și contravine literei și spiritului art. 140 alin. (2) și (3) din Constituție.

II.3. Invocarea eronată a GUID 1900 ca mecanism unic de control

Răspunsul CCR afirmă că „evaluarea modului de desfășurare a activității Curții nu se realizează prin întrebări parlamentare, ci exclusiv prin mecanismele consacrate, respectiv peer review-ul, în strictă relație cu liniile directoare ale INTOSAI, pe baza ghidurilor emise de aceasta, respectiv GUID 1900”. Această afirmație este juridic inexactă și contrară naturii reale a GUID 1900, din următoarele motive:

a) GUID 1900 – Peer Review Guidelines reprezintă GUIDANCE (ghiduri), nu standarde obligatorii (ISSAI). În arhitectura INTOSAI Framework of Professional Pronouncements (IFPP), ghidurile (GUIDs) au rang inferior standardelor (ISSAIs) și principiilor (INTOSAI-P) și NU sunt obligatorii pentru instituțiile supreme de audit.

b) Peer review-ul reglementat prin GUID 1900 este, prin definiție, VOLUNTAR. Documentele oficiale ale INTOSAI Capacity Building Committee – Sub-Committee on Peer Reviews precizează că peer review-ul este un instrument la care instituțiile supreme de audit recurg voluntar „for various reasons and objectives, including improving their work processes and audit outcomes”.

c) GUID 1900 nu conține nicio prevedere care să excludă sau să limiteze controlul parlamentar asupra unei instituții supreme de audit. Dimpotrivă, ISSAI 12 (The Value and Benefits of Supreme Audit Institutions) și INTOSAI-P 20 (Principles of Transparency and Accountability) impun SAI-urilor obligația de a fi transparente și responsabile, inclusiv în fața parlamentelor naționale.

d) În INTOSAI Peer Review Report asupra Curții de Conturi a României (2020), realizat conform GUID 1900, echipa de peer review a desfășurat interviuri inclusiv cu membri ai Parlamentului României („members of Romanian Parliament”), ceea ce demonstrează că dialogul dintre CCR și Parlament este parte integrantă a mecanismelor INTOSAI, nu opusul lor.

În consecință, invocarea GUID 1900 pentru a bloca o întrebare parlamentară reprezintă o interpretare forțată, care nu are suport în textul însuși al ghidului.

II.4. Refuzul de a confirma existența sesizării penale – poziție insustenabilă

CCR invocă „confidențialitatea” și „competența exclusivă a organelor de urmărire penală” pentru a refuza să comunice chiar și faptul dacă a formulat sau nu o sesizare penală în legătură cu ultrajul din 21.03.2023. Această poziție este insustenabilă juridic: existența unei sesizări penale formulate de CCR este un ACT PROPRIU al Curții de Conturi, nu un act al organului de urmărire penală. Confidențialitatea urmăririi penale reglementată de art. 285 Cod Procedură Penală privește activitatea procurorului și a organelor de cercetare, nu actele proprii ale plângătorului. Nu se cere conținutul dosarului, stadiul cercetărilor, mijloacele de probă sau măsurile dispuse de procuror, ci doar DACĂ CCR a formulat sesizare penală, numărul și data adresei proprii. Refuzul de a confirma aceste elemente ridică suspiciunea rezonabilă că sesizarea nu a fost formulată sau a fost formulată tardiv.

II.5. Absența oricărei referiri la faptele de natură penală semnalate

Răspunsul CCR este total silențios cu privire la faptele de natură penală semnalate în întrebarea inițială, respectiv: (i) falsul în documente oficiale reprezentat de eliberarea de către Primarul Comunei Bethausen a unor adeverințe cu date false („construcție ridicată înainte de anul 2000”) pentru imobile edificate, conform printscreen-urilor Google Earth, după anul 2016, în beneficiul fratelui și nepoților săi, depuse la OCPI Timișoara pentru intabulare fără autorizație de construire; (ii) consumul nejustificat a peste 13.000 litri de motorină (echivalent cu aproximativ 10,6 tone, cu posibilă extindere peste 50 tone dacă sunt luate în considerare și celelalte utilaje documentate) pe tractorul ZETOR TM 280, rezultat din diferența dintre orele de funcționare decontate (4.370 ore) și cele reale înregistrate pe odometru (3.266 ore la 30.03.2023); (iii) exploatarea ilegală de agregate minerale din albia râului Bega, cu prejudiciu estimat de 14.686.650 lei, confirmată prin răspunsul Gărzii de Mediu și sesizarea Poliției Oraș Făget. CCR nu contestă realitatea acestor fapte, nu contestă documentele transmise pe stick de memorie de Camera de Conturi Timiș către Camera de Conturi Arad (Adresa nr. 70948/24.10.2023), și nu contestă calculul prejudiciului. Pur și simplu refuză să spună ce a făcut cu ele.

II.6. Observație din perspectiva experienței profesionale a subsemnatului

Țin să precizez, din perspectiva celor peste 20 de ani de experiență profesională a subsemnatului în cadrul Curții de Conturi a României – inițial ca inspector fiscal la DGFP Timiș, ulterior ca auditor public extern, director adjunct și director al Camerei de Conturi Timiș în perioada 2003–2024, vechime dobândită exclusiv prin concurs și care, cu respect fie spus, excede vechimea efectivă în auditul public extern a oricărui membru al actualului Plen al Curții de Conturi –, că sunt pe deplin familiarizat cu modalitățile concrete în care o instituție de audit poate, atunci când dorește, să răspundă pe fond unei solicitări parlamentare și, respectiv, cu modalitățile în care poate alege să nu o facă.

Din această experiență profesională, constat că trimiterile generice la norme legale – invocarea formală a art. 140 din Constituție, a art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaților, a Legii nr. 94/1992, a standardelor INTOSAI și a GUID 1900 –, fără o aplicare punctuală la întrebările efectiv formulate și fără comunicarea vreunui element de fond propriu instituției, reprezintă, în practica auditului public extern și în practica administrativă în general, tertipuri caracteristice celor care au de ascuns fapte de natură penală sau abateri instituționale grave. Astfel de răspunsuri urmăresc, prin însăși tehnica lor, să distragă atenția solicitantului de la fondul problemei și să îl direcționeze către o dezbatere abstractă despre cadrul normativ, în speranța ca – prin efectul factorului timp, al uzurii psihologice și al eventualei superficialități a analizei de către destinatar – acesta să renunțe la urmărirea răspunsului. Ceea ce, țin să precizez în mod expres, nu este și nu va fi cazul în situația subsemnatului.

Fac această mențiune pentru a fi clar, din capul locului, că prezenta întrebare complementară nu reprezintă o insistență formală, ci o cerere fermă, argumentată profesional și susținută de o cunoaștere directă a modului în care trebuie, în mod corect, să funcționeze mecanismele Curții de Conturi a României. Orice nou răspuns care va relua aceleași trimiteri generice, fără a aborda punctual aspectele de fapt solicitate la Secțiunea III, va fi interpretat de subsemnatul ca o confirmare suplimentară a existenței unor chestiuni pe care conducerea CCR dorește să le mențină neclarificate și va determina, pe cale de consecință, activarea instrumentelor parlamentare și judiciare suplimentare menționate la Secțiunea IV.

III. Întrebări complementare de fapt

Având în vedere cadrul constituțional și legal al controlului parlamentar, precum și limitele real aplicabile ale independenței CCR, vă cer un răspuns la întrebările de mai jos, formulate astfel încât să se încadreze întocmai în perimetrul pe care însăși CCR, prin răspunsul anterior, îl recunoaște ca admisibil – respectiv confirmarea sau infirmarea unor împrejurări de fapt și comunicarea unor informații exacte privind acte proprii ale CCR:

A. Privind sesizarea penală pentru ultrajul din 21.03.2023 (proba cu înscrisuri)

1. Confirmați, cu răspuns DA sau NU, dacă Curtea de Conturi a României sau Camera de Conturi Timiș a formulat sesizare penală cu privire la incidentul din 21.03.2023 de la UATC Bethausen (tentativă de sechestrare și agresare fizică și verbală a echipei de audit).

2. În cazul unui răspuns afirmativ, solicit comunicarea următoarelor elemente care constituie acte proprii ale CCR și nu acte ale organului de urmărire penală: (a) numărul și data adresei prin care sesizarea a fost transmisă organelor judiciare; (b) denumirea parchetului destinatar (Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, DIICOT sau DNA); (c) numărul de înregistrare confirmat de parchetul destinatar.

3. Solicit anexarea, în copie, a actului propriu al CCR prin care a fost formulată sesizarea penală (extras, cu eventuale anonimizări necesare din perspectiva protecției datelor cu caracter personal).

4. În cazul unui răspuns negativ la întrebarea 1, solicit justificarea motivelor pentru care CCR nu a formulat sesizare penală într-un caz în care auditorii publici externi au fost victime ale unor posibile infracțiuni de ultraj, amenințare, lipsire de libertate în mod ilegal și obstrucționare a justiției.

B. Privind GUID 1900 – identificarea concretă a prevederilor invocate

5. Solicit indicarea și citarea TEXTUALĂ a prevederii specifice din INTOSAI GUID 1900 – Peer Review Guidelines (cu precizarea paginii, secțiunii și numerotării) pe care CCR își fundamentează afirmația că „evaluarea modului de desfășurare a activității Curții nu se realizează prin întrebări parlamentare, ci exclusiv prin mecanismele consacrate, respectiv peer review-ul”.

6. Solicit precizarea modului în care CCR consideră că ISSAI 12 (The Value and Benefits of Supreme Audit Institutions) și INTOSAI-P 20 (Principles of Transparency and Accountability) sunt compatibile cu refuzul de a răspunde la o întrebare parlamentară privind o misiune de audit concretă și un prejudiciu documentat de peste 14,6 milioane lei.

7. Solicit precizarea modului în care, în opinia CCR, dialogul cu membrii Parlamentului României consemnat în „INTOSAI Peer Review Report on the Romanian Court of Accounts” (2020) – care include interviuri cu membri ai Parlamentului României – este compatibil cu poziția actuală, conform căreia întrebările parlamentare scrise ar fi incompatibile cu GUID 1900.

C. Privind falsul intelectual și uzul de fals la intabularea construcțiilor ilegale

Documentația transmisă Camerei de Conturi Arad include dovezi cu privire la faptul că Primarul Comunei Bethausen, în calitate de ordonator principal de credite, a emis adeverințe cu date false (cu mențiunea „construit înainte de anul 2000”) pentru patru imobile edificate ilegal în extravilanul localității Leucușești, în beneficiul fratelui și nepoților săi. Aceste adeverințe au fost ulterior depuse la OCPI Timișoara pentru intabulare fără autorizație de construire, iar printscreen-urile Google Earth demonstrează că edificarea construcțiilor a început în anul 2016.

8. Confirmați dacă auditorii Camerei de Conturi Arad, în cadrul misiunii finalizate prin Raportul nr. 4871/17.01.2024, au analizat adeverințele în cauză și au verificat conformitatea datelor înscrise cu realitatea faptică.

9. Confirmați dacă în Raportul nr. 4871/17.01.2024 sau în acte subsecvente există o constatare cu privire la această situație (fals în înscrisuri oficiale, uz de fals, abuz în serviciu, conflict de interese). În caz afirmativ, solicit indicarea paginii și paragrafului exact.

10. În cazul unui răspuns negativ la întrebările 8 și 9, solicit precizarea motivelor pentru care această documentație, aflată la dispoziția Camerei de Conturi Arad, nu a făcut obiectul vreunei verificări, în condițiile în care presupune indicii de săvârșire a unor infracțiuni prevăzute de art. 321 Cod Penal (fals intelectual), art. 323 Cod Penal (uz de fals) și art. 297 Cod Penal (abuz în serviciu).

11. Confirmați dacă CCR, prin oricare dintre structurile sale, a formulat vreo sesizare penală sau a transmis vreo adresă către Parchetul competent, OCPI Timișoara sau Primăria Comunei Bethausen cu privire la intabulările dispuse pe baza unor acte cu date false.

D. Privind consumul nejustificat de motorină (tractorul ZETOR TM 280)

Documentația disponibilă atestă o diferență de 1.104 ore funcționare între consumul decontat de UATC Bethausen (4.370 ore funcționare corespunzătoare celor 52.440 litri motorină decontați în perioada 2018 – martie 2023) și orele efectiv înregistrate pe odometrul tractorului la data de 30.03.2023 (3.266 ore). Această diferență corespunde unui consum de aproximativ 13.248 litri motorină (la 12 litri/oră), echivalent cu aproximativ 10,6 tone. Dacă se iau în calcul și consumurile conexe pentru alte utilaje și mijloace de transport documentate pe stick-ul transmis de Camera de Conturi Timiș, volumul cumulat al motorinei decontate fără bază reală poate depăși 50 tone.

12. Confirmați dacă acest aspect a fost analizat de Camera de Conturi Arad în cadrul misiunii de audit finalizate prin Raportul nr. 4871/17.01.2024.

13. În cazul unui răspuns afirmativ, solicit indicarea paginii și paragrafului din raport unde se regăsește constatarea, precum și suma prejudiciului reținut și recomandările formulate.

14. În cazul unui răspuns negativ, solicit precizarea motivelor pentru care documentația privind consumul fictiv de carburant nu a făcut obiectul verificării, deși se află fizic pe stick-ul de memorie transmis de Camera de Conturi Timiș prin Adresa nr. 70948/24.10.2023.

15. Confirmați dacă CCR a sesizat ANAF pentru recuperarea diferențelor de TVA și impozit pe profit aferente operațiunilor fictive, precum și organele de urmărire penală pentru infracțiuni de delapidare (art. 295 Cod Penal), abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal) sau înșelăciune în convenții (art. 244 Cod Penal).

E. Privind documentația transmisă pe stick de memorie

16. Confirmați dacă documentația electronică transmisă prin Adresa Camerei de Conturi Timiș nr. 70948/24.10.2023 a fost integral consultată de echipa de audit a Camerei de Conturi Arad. Solicit, în acest sens, comunicarea eventualelor note de lucru, registre de documente sau evidențe interne care atestă consultarea.

17. Confirmați dacă, ulterior consultării, Camera de Conturi Arad a solicitat clarificări suplimentare Camerei de Conturi Timiș. În caz afirmativ, solicit comunicarea numerelor de înregistrare ale adreselor de solicitare și răspunsurilor primite.

IV. Motivarea interpelării complementare

Prezenta întrebare complementară este motivată de necesitatea asigurării controlului parlamentar asupra modului în care Curtea de Conturi a României își exercită misiunea constituțională de protejare a patrimoniului public și a resurselor financiare ale statului. Răspunsul CCR nr. 89005/23.03.2026 nu respectă cadrul procedural aplicabil interpelărilor parlamentare, invocă în mod eronat natura juridică a GUID 1900 INTOSAI, refuză să confirme chiar și împrejurări minimale care țin exclusiv de actele proprii ale CCR și tace complet cu privire la fapte de natură penală dovedite cu înscrisuri – fals intelectual, uz de fals, consum fictiv de carburant, exploatare ilegală de agregate minerale – cu un prejudiciu estimat de peste 14,6 milioane lei.

Subliniez că întrebările formulate în prezenta întrebare complementară sunt concepute limitat la perimetrul pe care însăși CCR, prin răspunsul anterior, îl recunoaște ca admisibil. Nu se cere refacerea sau evaluarea unei misiuni de audit, nu se cere dispunerea unor măsuri administrative, ci doar confirmarea sau infirmarea unor împrejurări și comunicarea unor informații exacte privind acte proprii ale CCR și constatări din Raportul nr. 4871/17.01.2024.

Într-o țară cu un deficit bugetar ce depășește 6% din PIB și cu o criză fiscală structurală, protejarea patrimoniului public prin auditul financiar realizat de Curtea de Conturi nu este opțională, ci o condiție esențială a statului de drept. Inacțiunea în fața unui prejudiciu documentat de 14.686.650 lei, combinată cu tăcerea instituțională în fața unui act de ultraj asupra propriilor auditori, compromite credibilitatea Curții de Conturi ca instituție supremă de audit și încurajează obstrucționarea viitoare a misiunilor sale. 

Mai mult decât atât, subliniez că tocmai aceste modalități de răspuns – invocarea formală a independenței pentru a refuza comunicarea unor elemente de fond – reprezintă, în fapt, o știrbire a independenței însăși a instituției. Este vorba, în realitate, de o autoștirbire, iar conducerea Curții de Conturi ne-a obișnuit cu acest tipar în ultimii nouă ani, inclusiv prin autoamputarea deliberată a propriilor competențe de audit și control, prin restrângerea progresivă a ariei de verificare, prin abandonarea unor misiuni de audit în fața presiunilor externe și prin refuzul de a valorifica integral constatările auditorilor publici externi. 

O instituție cu adevărat independentă răspunde pe fond, își apără auditorii agresați în teren, își urmărește constatările până la recuperarea prejudiciilor și nu se ascunde în spatele unor formule procedurale atunci când este întrebată despre modul în care și-a îndeplinit misiunea constituțională. Subliniez, în acest context, că neîndeplinirea de către Curtea de Conturi a obligației legale de sesizare a organelor de urmărire penală cu privire la faptele Primarului Comunei Bethausen – fals intelectual și uz de fals în legătură cu adeverințele emise pentru intabularea construcțiilor ilegale ale fratelui și nepoților săi, consum fictiv de carburant, însușirea valorii agregatelor minerale exploatate ilegal – deși aceste fapte erau cunoscute auditorilor și documentate prin probe aflate pe stick-ul de memorie transmis Camerei de Conturi Arad, este susceptibilă să reprezinte, la rândul ei, o faptă prevăzută și pedepsită de legea penală, respectiv abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal) săvârșit de funcționarii responsabili ai CCR care, cu știință, nu au sesizat organele judiciare competente, în condițiile în care o astfel de sesizare le era impusă ca obligație de serviciu prin art. 291 din Codul de Procedură Penală. Pe cale de consecință, tăcerea instituțională prelungită a Curții de Conturi în fața faptelor Primarului Comunei Bethausen reprezintă, în esență, o formă de complicitate de fapt, realizată prin omisiune, la consolidarea efectelor acestor fapte și la ocrotirea autorilor lor de răspunderea penală.

În ipoteza în care CCR va considera că nici aceste întrebări punctuale nu pot fi satisfăcute, solicit motivarea refuzului pentru FIECARE întrebare în parte, cu indicarea temeiului juridic exact (articol, alineat, literă), și nu prin trimitere generică la „independența instituțională” sau la GUID 1900. Totodată, subsemnatul își rezervă dreptul de a solicita audierea conducerii Curții de Conturi în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, instrument parlamentar distinct care nu intră sub incidența art. 198 invocat de CCR, precum și de a sesiza în mod direct organele de urmărire penală competente cu privire la faptele menționate, în temeiul art. 291 din Codul de Procedură Penală, care instituie obligația legală a oricărei persoane cu funcție de conducere dintr-o autoritate publică, precum și a persoanelor însărcinate cu controlul respectării legii, de a sesiza de îndată organul de urmărire penală atunci când, în exercitarea atribuțiilor, ia cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare- Întrebare complementară și analiză juridică a refuzului Curții de Conturi a României de a răspunde pe fond la Întrebarea nr. 3634A/22.12.2025 privind modul de finalizare a auditului financiar la UATC Bethausen, județul Timiș appeared first on AUR.

Cu informarea: Domnului Consilier de Conturi Sorin Lazăr, coordonator Departamentul VI, Buget Local, și coordonator al Camerelor de Conturi Județene

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Reluarea pe fond a aspectelor rămase neclarificate prin răspunsul Curții de Conturi a României nr. 77702/01.05.2026, transmis cu depășirea termenului regulamentar și cu eludarea obligației de cooperare loială cu Parlamentul, vizând: (i) activitatea Camerei de Conturi Călărași în perioada 2024–2025; (ii) modul de gestionare a obligației legale de abținere a directorului CCC Culea Marius Silviu, în condițiile coproprietății imobiliare cu directorul executiv ECOAQUA, atestată prin declarația de avere publică nr. 479991/20.04.2022; (iii) modul de soluționare a celor 3 cereri de recuzare formulate în septembrie 2025 (nr. 16680, 17323, 17475); (iv) motivele excluderii SC ECOAQUA SA Călărași din planul anual de audit pentru perioada 2022–2024, în pofida auditării recurente anterioare; (v) relațiile familiale între personalul Camerei de Conturi Călărași și conducerea/personalul SC ECOAQUA SA Călărași, confirmate documentar prin adresa Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025; (vi) răspunsul instituțional al CCR în raport cu Raportul DGRFP Ploiești AIF nr. 2799/17.11.2025, care a constatat o expunere financiară de 6.760.096,07 lei la ECOAQUA SA pentru perioada în care această societate a fost sustrasă auditului public extern.

Stimată doamnă Președinte,

În temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituția României, republicată, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, precum și al art. 201–202 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare scrisă, ca urmare a răspunsului evaziv și incomplet pe fond comunicat de Curtea de Conturi a României (CCR) prin adresa nr. 77702/01.05.2026 la întrebarea parlamentară inițială nr. 3006A/07.11.2025.

Atrag atenția că, deși instrumentul de față rămâne în regimul juridic al întrebării scrise, ca formă de control parlamentar adaptată specificului raporturilor cu Curtea de Conturi a României, autoritate constituțională sub control al Parlamentului în temeiul art. 140 alin. (2) din Constituție, prezenta întrebare scrisă reflectă o strategie procedurală de care trebuie să țineți seama: întrebarea inițială a fost formulată în termeni generali, în considerarea prezumției de cooperare loială a instituției și a posibilității ca CCR să răspundă pe fond, complet și loial. Răspunsul comunicat ulterior, formulat în termeni evazivi și fără adresare pe fond a solicitărilor punctuale, a confirmat ipoteza de lucru a subsemnatului, anume că din modul de formulare a răspunsului rezultă o lipsă de cooperare efectivă a CCR cu Parlamentul în chestiuni care vizează respectarea legii și a normelor deontologice de către structurile sale teritoriale. Prezenta întrebare scrisă reia, prin urmare, aceleași aspecte, de această dată cu indicarea expresă a elementelor probatorii oficiale aflate în posesia subsemnatului anterior depunerii întrebării inițiale, elemente care erau accesibile și CCR la momentul formulării răspunsului, fie prin propriile registre interne, fie prin verificări elementare la instituțiile aflate sub control parlamentar, respectiv declarații de avere publice, evidențe ale cererilor de recuzare, planuri anuale de audit. În cazul unui nou răspuns insuficient, înțeleg să sesizez Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în vederea audierii publice a conducerii CCR și a inițierii procedurilor de control parlamentar suplimentare prevăzute de Regulament, inclusiv dezbaterea publică a chestiunii în plenul Camerei.

I. ISTORICUL PROCEDURAL ȘI MIZA ÎNTREBĂRII SCRISE

I.1. Întrebarea parlamentară inițială nr. 3006A/07.11.2025

Prin întrebarea parlamentară înregistrată sub nr. A/AUR/1524 din 06.11.2025 (nr. Cameră 3006A/07.11.2025), depusă în temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 și al art. 201–202 din Regulamentul Camerei Deputaților, am solicitat CCR informații complete privind activitatea Camerei de Conturi Călărași (CCC) în perioada 2024–2025, structurate pe patru puncte: (1) lista scrisorilor de informare emise de CCC, cu indicarea entităților auditate și a persoanelor care au coordonat misiunile, au valorificat constatările și au asigurat controlul calității; (2) lista rapoartelor de control și a deciziilor emise; (3) cererile de recuzare a auditorilor publici externi înregistrate, motivele invocate și modul de soluționare; (4) situațiile în care rude ale auditorilor publici externi din cadrul CCC sunt angajate la Consiliul Județean Călărași (CJ Călărași) sau la instituțiile aflate în subordinea acestuia.

Întrebarea inițială viza informații cu caracter preponderent factual și administrativ, asupra cărora CCR avea obligația de a furniza un răspuns complet și pe fond, în temeiul obligației constituționale de cooperare loială cu Parlamentul (art. 1 alin. 4 din Constituție) și al regimului juridic al Curții de Conturi ca autoritate sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție).

I.2. Răspunsul nr. 77702/01.05.2026, răspuns parțial, formal și neconcludent pe fond

Prin adresa nr. 77702/01.05.2026, semnată de dumneavoastră în calitate de „p. Președinte” al CCR, comunicată la aproximativ 170 de zile de la înregistrarea întrebării (cu depășirea termenului regulamentar prevăzut pentru întrebările scrise), Curtea de Conturi a furnizat un răspuns lacunar, formulat în termeni generici și fără tratarea pe fond a solicitărilor punctuale. Caracterul deficitar al răspunsului rezultă din următoarele elemente:

(a) Principiul independenței constituționale a CCR (art. 140 din Constituție), invocat extensiv, asupra unor aspecte care țin de controlul de legalitate;

(b) Calificarea solicitărilor ca aspecte de management intern și coordonare instituțională, exclusiv în atribuția conducerii CCR;

(c) Trimiterea la mecanisme interne de control al calității (peer review GUID 1900 INTOSAI), care nu pot suplini controlul parlamentar legitim;

(d) Invocarea generică a Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD) ca temei al refuzului comunicării unor informații care, în formă agregată, nu constituie, în această formă, date cu caracter personal;

(e) Redirecționarea către pagina de internet a instituției pentru aspecte care, în realitate, nu sunt publicate (scrisorile de informare, datele privind coordonatorii și controlorii de calitate, rapoartele aferente anului 2025 aflate „în procedura de valorificare și aprobare”).

I.3. Caracterul evaziv și problematic al răspunsului

Răspunsul transmis ridică probleme juridice și instituționale grave:

(a) Independența CCR consacrată de art. 140 alin. (1) din Constituție nu este absolută; ea coexistă cu obligația de cooperare loială între autoritățile publice (art. 1 alin. 4 din Constituție), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu obligația specifică a Curții de Conturi de a prezenta Parlamentului raportul anual asupra modului de utilizare a resurselor financiare publice și de a controla, la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, modul de gestionare a resurselor publice (art. 140 alin. 2–3 din Constituție). Independența nu echivalează cu sustragerea de la control parlamentar; interpretarea contrară ar transforma CCR într-o autoritate aflată în afara oricărei verificări democratice;

(b) Aspectele solicitate (modul în care a fost gestionată obligația de abținere a directorului CCC, modul de soluționare a celor 3 cereri de recuzare, motivele excluderii ECOAQUA SA din planul de audit 2022–2024) NU sunt aspecte de management intern; sunt aspecte de respectare a legii și a Codului etic al auditorului public extern, deci aspecte de legalitate, care intră în mod evident sub controlul parlamentar;

(c) Tardivitatea răspunsului: comunicarea s-a făcut la aproximativ 170 de zile de la înregistrare, depășind cu mult termenul regulamentar prevăzut pentru întrebările scrise, fără ca în corpul adresei să se invoce vreun motiv obiectiv pentru această întârziere și fără ca Biroul permanent să fi acordat o eventuală prelungire procedurală;

(d) Răspunsul oferă exclusiv date agregate (27 misiuni de audit în 2024, 31 în 2025) și redirecționează către pagina www.curteadeconturi.ro, deși scrisorile de informare/misiune nu sunt publicate pe site, rapoartele aferente anului 2025 sunt în procedura de valorificare, iar rapoartele publicate nu nominalizează coordonatorii misiunii și controlorii de calitate, informații solicitate expres în întrebare.

I.4. Practica instituțională repetitivă — continuitatea sub conducerile succesive ale CCR

Răspunsul nr. 77702/01.05.2026 nu reprezintă o conduită izolată sau o eroare procedurală a unui semnatar interimar, ci se înscrie într-o practică instituțională repetitivă, devenită constantă a Curții de Conturi a României sub conducerea anterioară (mandatul domnului Mihai Busuioc) și continuată fără întrerupere sub conducerea actuală.

Această practică instituțională repetitivă se manifestă pe trei paliere distincte, recurent combinate:

(a) Refuzul de a răspunde pe fond la solicitările formulate de membrii Parlamentului României, sub invocarea generică a independenței constituționale (art. 140 din Constituție) sau a unor pretinse atribuții exclusive de management intern;

(b) Furnizarea de răspunsuri incomplete, formale sau evazive, în care date agregate se substituie informațiilor punctuale solicitate, redirecționările către site-ul instituției se substituie comunicării efective, iar expunerea cadrului normativ general se substituie răspunsului pe fapte concrete;

(c) Și, sub aspectul cel mai grav, formularea de răspunsuri care, prin omisiuni semnificative, prezentare selectivă a informațiilor sau invocarea unor temeiuri juridice neaplicabile (precum invocarea extensivă a RGPD pentru date care, în formă agregată, nu constituie date cu caracter personal), pot crea Parlamentului o reprezentare incompletă sau inexactă cu privire la situația reală a aspectelor verificate.

Continuitatea acestei practici de la o conducere la alta, în condițiile în care doamna Mirela Călugăreanu a făcut parte din echipa de conducere a CCR și pe perioada mandatului anterior, exclude apărările bazate pe necunoaștere, schimbare de orientare instituțională sau caracter izolat al răspunsului actual. Răspunsul nr. 77702/01.05.2026 reprezintă, în opinia subsemnatului, expresia unei abordări instituționale stabile, prin care CCR atenuează sau eludează cooperarea efectivă cu Parlamentul în chestiuni care țin de respectarea legii și a normelor deontologice de către structurile sale teritoriale, în pofida obligației constituționale de cooperare loială (art. 1 alin. 4 din Constituție) și a regimului specific al Curții de Conturi ca autoritate aflată sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție).

Această practică repetitivă agravează caracterul juridic al deficiențelor răspunsului actual, întrucât transformă o eventuală neîndeplinire izolată a obligației de cooperare instituțională într-o conduită cu caracter de continuitate, fapt care va fi reținut ca atare în sesizările instituționale aflate în pregătire, ale căror elemente probatorii se află în dosarul subsemnatului și vor fi prezentate organelor competente în cadrul procedural adecvat.

II. CADRUL NORMATIV INCIDENT

La aprecierea conformității răspunsului CCR nr. 77702/01.05.2026 cu obligațiile instituționale ale Curții de Conturi a României, precum și la calificarea juridică a aspectelor expuse prin prezenta întrebare scrisă, sunt incidente, în principal, următoarele acte normative și standarde profesionale:

• Legea nr. 94/1992 republicată, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, în special competența de audit (art. 22–23), atribuțiile Plenului (art. 17), independența și obligația de abținere a auditorilor publici externi;
• Codul etic al auditorului public extern, aprobat de Plenul CCR, în special obligația de abținere/recuzare în situații de conflict de interese sau de relații patrimoniale ori familiale cu entitățile auditabile;
• Standardele ISSAI (INTOSAI) privind independența și obiectivitatea auditorilor publici externi, în special INTOSAI-P 10 (Declarația de la Mexic privind independența) și ISSAI 130 (Codul de etică);
• Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice CCR, aprobat prin hotărâre a Plenului, în special procedurile de planificare bazate pe risc, recuzare și soluționare a contestațiilor;
• Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021–2025, la care CCR a aderat ca instituție de model;
• Legea nr. 161/2003, art. 70–79, privind incompatibilitățile și conflictul de interese în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice.

Toate aceste acte normative și standarde instituie, în sarcina conducerii Curții de Conturi a României și a Camerei de Conturi Călărași, obligații pozitive de prevenire, identificare și soluționare a situațiilor de conflict de interese sau de relații patrimoniale ori familiale între auditorii publici externi și entitățile auditabile, precum și obligația de cooperare cu autoritățile de control extern, inclusiv Parlamentul, în clarificarea acestor aspecte.

III. ELEMENTE PROBATORII OFICIALE AFLATE ÎN DOSARUL SUBSEMNATULUI ÎN PARALEL CU FORMULAREA ÎNTREBĂRII INIȚIALE

Subliniez în mod expres că aspectele expuse la prezentul punct III nu constituie „elemente noi” intervenite ulterior depunerii întrebării inițiale, ci probe oficiale, înscrisuri și documente publice aflate în posesia subsemnatului anterior sau în paralel cu formularea întrebării din 06.11.2025. O parte dintre aceste documente au fost obținute prin interpelări parlamentare distincte, transmise concomitent altor autorități publice, în primul rând Consiliului Județean Călărași, tocmai pentru a verifica modul în care Curtea de Conturi a României își îndeplinește obligația de cooperare loială cu Parlamentul atunci când i se solicită informații pe aspecte sensibile, dar verificabile pe cale paralelă.

Prezentarea acestor probe nu constituie, așadar, o suplinire ulterioară a unei întrebări inițiale insuficient documentate, ci dezvăluirea unei verificări încrucișate prin care se demonstrează că răspunsul CCR nr. 77702/01.05.2026 a fost formulat nu din necunoaștere a faptelor, ci în condițiile în care realitatea documentată oficial era deja confirmată prin alte canale instituționale. Răspunsul CCR a fost, în consecință, evaziv și incomplet nu pentru lipsa informației, ci pentru opțiunea instituțională de a nu o comunica Parlamentului, fapt care întărește calificarea de neîndeplinire a obligației de cooperare loială.

III.1. Confirmarea oficială a rețelei de relații familiale CCC, SC ECOAQUA SA Călărași (ECOAQUA)

Răspunsul oficial al Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025, semnat de Președintele CJ ec. Vasile Iliuță și Secretarul General Anca-Mirela Ștefănescu, confirmă pe cale oficială și administrativă existența unei rețele de relații familiale între personalul Camerei de Conturi Călărași și conducerea/personalul ECOAQUA SA, entitate aflată sub jurisdicția exclusivă de audit a CCC:

• Director CCC Culea Marius Silviu, afin cu Grama Eduard, director executiv ECOAQUA SA (28.03.2022 – 06.11.2024), societate „niciodată verificată de Curtea de Conturi în această perioadă, în ciuda semnalărilor publice privind cheltuieli nejustificate de aproximativ 2,7 milioane lei” (citat din adresa CJ Călărași);
• Director adjunct CCC Vasilescu Elena, soră cu Dumitrescu Mariana, membru CA ECOAQUA SA;
• Auditor CCC Tudureanu Marioara, mamă a lui Tudureanu Alexandru, fost șef Oficiu Juridic ECOAQUA SA până la data de 27.01.2024.

III.2. Constatările Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Ploiești, Activitatea de Inspecție Fiscală (AIF) nr. 2799/17.11.2025

DGRFP Ploiești, instituție distinctă, cu atribuții specifice de control fiscal, a efectuat o inspecție fiscală la SC ECOAQUA SA Călărași pentru perioada 2022–2024 și a constatat o expunere financiară totală de 6.760.096,07 lei (aproximativ 1,35 milioane EUR), defalcată pe următoarele scheme distincte:

Această sumă, descoperită de o instituție distinctă de control fiscal, ar fi trebuit constatată de Camera de Conturi Călărași în cadrul unei misiuni de audit obligatorii, care însă nu a fost efectuată. Existența acestor constatări demonstrează factual că lacuna de control de la CCC nu a fost o simplă scăpare administrativă, ci a permis ca o expunere financiară majoră să se acumuleze nedetectată în întreaga perioadă a mandatului directorului executiv care era afin și coproprietar imobiliar cu directorul CCC.

III.3. Coproprietatea imobiliară documentată

Declarația de avere a domnului Grama O. Eduard nr. 479991/20.04.2022, secțiunea I.2 (Clădiri), pagina 2, conține înscrierea oficială a unei coproprietăți imobiliare între doamna Grama Mihaiela (soția directorului executiv ECOAQUA) și CULEA MARIUS SILVIU (directorul CCC), casă de locuit Călărași, 175 m², cota 1/2, dobândită în anul 2019 prin contract de vânzare-cumpărare.

Această coproprietate, declarată într-un act public sub răspunderea art. 292 Cod penal (declarație nesinceră), dublează relația de afinitate prin căsătorie (declarată oficial de CJ Călărași) cu o relație patrimonială directă, atestată documentar, situație care exclude orice apărare bazată pe necunoaștere sau pe caracterul colateral al raportului familial.

IV. DEMONTAREA JURIDICĂ A TEMEIURILOR REFUZULUI

IV.1. Asupra obligației constituționale de cooperare loială a CCR cu Parlamentul

Curtea de Conturi a României nu este o autoritate aflată în afara mecanismului de control parlamentar. Dimpotrivă, art. 140 alin. (2) din Constituția României prevede expres că instituția „prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național”, ceea ce instituie o obligație constitutivă de raportare și de comunicare cu forul legislativ. Această obligație nu se reduce la transmiterea unui raport anual standardizat, ci este de natură să fundamenteze un raport instituțional de cooperare continuă, în special atunci când membrii Parlamentului solicită lămuriri pe aspecte concrete ale activității CCR.

La aceasta se adaugă obligația generală de cooperare loială între autoritățile publice, derivată din principiul statului de drept (art. 1 alin. 4 din Constituție) și, prin analogie cu exigențele art. 111 din Constituție privind obligația autorităților publice de a pune la dispoziția Parlamentului informațiile și documentele solicitate, extinsă și la Curtea de Conturi în temeiul regimului său specific de autoritate sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție). Aceste obligații nu sunt anulate de independența funcțională a CCR; independența garantează imunitatea actelor sale jurisdicționale și de audit față de ingerințe externe în deliberare, dar nu și sustragerea conducerii instituției de la datoria de a răspunde Parlamentului asupra modului concret de organizare și funcționare a structurilor sale teritoriale.

Aspectele solicitate prin întrebarea inițială, respectiv modul de gestionare a obligației legale de abținere, soluționarea cererilor de recuzare, criteriile de planificare a misiunilor de audit, nu privesc fondul actelor de audit (asupra cărora CCR are independență deliberativă), ci respectarea legii și a normelor deontologice de către conducerea CCC. Acestea sunt aspecte de legalitate, care intră în sfera controlului parlamentar conform art. 140 alin. 2–3 din Constituție și nu pot fi sustrase răspunsului prin invocarea independenței.

IV.2. Asupra invocării extensive a independenței constituționale (art. 140)

Curtea de Conturi a invocat art. 140 alin. (1) din Constituție pentru a se sustrage de la răspuns. Această invocare ignoră faptul că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale, independența unei autorități nu echivalează cu lipsa controlului asupra activității sale.

Independența CCR garantează imunitatea actelor sale jurisdicționale și de audit față de ingerințe externe, dar nu și sustragerea conducerii instituției de la obligația constituțională de cooperare cu Parlamentul, în temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție. Aspectele solicitate, respectiv modul de gestionare a obligației legale de abținere, soluționarea cererilor de recuzare, criteriile de planificare a misiunilor de audit, nu privesc fondul actelor de audit (asupra cărora CCR are independență), ci respectarea legii și a normelor deontologice de către conducerea CCC, ceea ce intră în sfera controlului parlamentar.

IV.3. Asupra invocării RGPD ca temei al refuzului

Răspunsul invocă, de asemenea, dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD), apreciind că „informațiile solicitate cu privire la datele personale ale unor auditori implicați în misiunile de audit […] nu pot fi comunicate”. Această invocare este neîntemeiată din următoarele considerente:

IV.3.1. Întrebarea nu privește date personale ale auditorilor

Întrebarea formulată nu solicita identitatea nominală a rudelor și nici alte date cu caracter personal. Solicitarea privea (a) confirmarea existenței situațiilor de potențial conflict de interese și (b) măsurile instituționale de prevenire a acestora. Răspunsul putea fi furnizat în formă agregată/anonimizată; nicio prevedere a RGPD nu împiedică o asemenea comunicare statistică.

IV.3.2. RGPD permite expres prelucrarea datelor pentru îndeplinirea unei sarcini de interes public

Potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, prelucrarea este legală atunci când „este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul”. Controlul parlamentar exercitat de către un deputat membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci asupra activității instituției supreme de audit constituie, fără îndoială, o asemenea sarcină de interes public. De asemenea, art. 6 alin. (1) lit. c) RGPD permite prelucrarea „necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului”, obligație care, în speță, decurge din art. 1 alin. (4) și art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție și din art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor.

IV.3.3. Datele privind rudele auditorilor sunt deja publice prin regimul declarațiilor de avere și interese

Auditorii publici externi sunt asimilați funcționarilor publici cu statut special și au obligația, potrivit Legii nr. 176/2010, de a depune anual declarații de avere și de interese. Aceste declarații sunt publice și conțin, conform anexei la lege, mențiuni privind rudele de gradul I, soțul/soția și relațiile de afinitate. Refuzul comunicării unor informații care sunt deja publicate de Agenția Națională de Integritate este lipsit de temei substanțial.

IV.3.4. Datele agregate nu sunt, prin definiție, date cu caracter personal

Considerentul (26) al RGPD precizează expres că principiile protecției datelor „nu ar trebui să se aplice informațiilor anonime, adică informațiilor care nu sunt legate de o persoană fizică identificată sau identificabilă”. Comunicarea numărului de auditori care au declarat rude la CJ Călărași sau la ECOAQUA SA, fără identificare nominală, constituie informație agregată/anonimă, exclusă din domeniul de aplicare al RGPD.

IV.3.5. Jurisprudența CJUE privind proporționalitatea

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat în mod constant (cauzele conexate C-37/20 și C-601/20, Luxembourg Business Registers, și jurisprudența ulterioară) că restrângerea accesului la informații de interes public, sub motivul protecției datelor cu caracter personal, trebuie să respecte principiul proporționalității și să fie justificată concret. Refuzul total al comunicării, fără analiză individuală de proporționalitate pentru fiecare punct al prezentei întrebări scrise, contravine acestei jurisprudențe.

V. ÎNTREBĂRI REFORMULATE, CARE NU MAI POT FI EVITATE

Având în vedere caracterul evaziv al răspunsului inițial, demontarea juridică a temeiurilor refuzului și caracterul oficial al elementelor probatorii expuse la pct. III, vă adresez următoarele 18 întrebări reformulate, la care vă rog să-mi răspundeți pe fond, individual, în temeiul obligației constituționale de cooperare loială cu Parlamentul (art. 1 alin. 4 din Constituție) și al regimului juridic al Curții de Conturi ca autoritate sub control parlamentar (art. 140 alin. 2–3 din Constituție).

Capitolul A. Obligația de abținere a directorului CCC

A.1. Are CCR cunoștință despre coproprietatea imobiliară Culea–Grama (175 m², cota 1/2, an 2019) atestată prin declarația publică a domnului Grama O. Eduard nr. 479991/20.04.2022? Începând cu ce dată CCR a luat cunoștință de această împrejurare?

A.2. Figurează această coproprietate în declarațiile de avere ale numitului Culea Marius Silviu pentru anii fiscali 2019, 2020, 2021, 2022, 2023, 2024? Vă solicit să comunicați conținutul rubricii I.2 (Clădiri) din aceste declarații.

A.3. A formulat numitul Culea Marius Silviu, în perioada 2019–2025, vreo cerere de abținere de la coordonarea misiunilor la entitățile la care familia Grama avea funcții (Primăria Călărași, Spitalul Pneumoftiziologie, ECOAQUA SA, ROMATSA)? Solicit comunicarea acestor cereri sau confirmarea inexistenței lor.

A.4. A informat numitul Culea Marius Silviu conducerea CCR despre relația de afinitate prin căsătorie cu Grama O. Eduard? Dacă da, în ce dată și prin ce act?

Capitolul B. Excluderea ECOAQUA SA din planul de audit 2022–2024

B.1. Din ce motive concrete ECOAQUA SA NU a figurat în planul anual de audit al CCC pentru anii 2022, 2023 și 2024?

B.2. Cine, la nivel de CCC sau de CCR central, a decis excluderea ECOAQUA SA din plan? Solicit comunicarea actelor administrative interne (procese-verbale ale ședințelor de planificare, decizii ale Plenului, propuneri ale directorului CCC).

B.3. Întrucât ECOAQUA SA fusese auditată recurent (rapoarte 521/30.01.2020 și 33406/01.04.2022), care a fost analiza de risc care a justificat excluderea ei din plan timp de 33 luni consecutive (perioada 28.03.2022 – 06.11.2024)?

B.4. Ați luat cunoștință despre Raportul DGRFP Ploiești AIF nr. 2799/17.11.2025 la ECOAQUA SA? Ce măsuri a dispus CCR, începând din 17.11.2025, pentru valorificarea constatărilor și recuperarea expunerii financiare de 6,76 milioane lei?

Capitolul C. Soluționarea cererilor de recuzare

C.1. Solicit comunicarea actelor de soluționare a celor 3 cereri de recuzare formulate în septembrie 2025 (nr. 16680/09.09.2025, nr. 17323/18.09.2025, nr. 17475/22.09.2025), inclusiv motivările soluțiilor.

C.2. De ce, în soluționarea cererii extinse nr. 17475/22.09.2025, care viza simultan auditorul Tudureanu, directorul adjunct Vasilescu Elena și directorul Culea Marius Silviu, doar Tudureanu a fost efectiv înlocuită? Pe ce fundament juridic au rămas Culea și Vasilescu pe poziții, deși erau vizați de aceeași cerere?

C.3. Cine a soluționat aceste cereri, directorul CCC vizat de cerere, sau o autoritate ierarhic superioară din cadrul CCR?

Capitolul D. Configurația relațiilor familiale între CCC și ECOAQUA

D.1. Are CCR cunoștință despre relațiile familiale confirmate de CJ Călărași prin adresa nr. 20831/18.11.2025 (Vasilescu Elena, soră Dumitrescu Mariana, membru CA ECOAQUA; Tudureanu Marioara, mamă a lui Tudureanu Alexandru, fost șef Oficiu Juridic ECOAQUA)?

D.2. Au figurat aceste relații în declarațiile de interese ale numitelor Vasilescu Elena și Tudureanu Marioara? În caz afirmativ, ce măsuri preventive a luat CCC pentru a evita includerea acestora în misiuni la ECOAQUA SA?

D.3. CCR are o politică instituțională privind verificarea relațiilor familiale între personalul camerelor teritoriale și conducerea/personalul entităților auditabile? Dacă da, vă solicit comunicarea acestei politici. Dacă nu, motivele lipsei.

Capitolul E. Răspunsul instituțional

E.1. Având în vedere Raportul DGRFP Ploiești AIF 2799 (constatări de 6,76 mil. lei) și configurația familială confirmată, CCR INTENȚIONEAZĂ să dispună un audit extraordinar la ECOAQUA SA pentru perioada 2022–2024, efectuat de o ALTĂ cameră teritorială (NU CCC)? Dacă DA, în ce termen? Dacă NU, pe ce fundament juridic motivat?

E.2. CCR INTENȚIONEAZĂ să declanșeze un audit intern al activității CCC pentru perioada 2017–2025 (mandatul Culea Marius Silviu)? Dacă DA, în ce termen?

E.3. Are CCR în vedere măsuri preventive (suspendare/retragere) cu privire la directorul CCC Culea Marius Silviu și directorul adjunct Vasilescu Elena pe perioada cercetărilor instituționale? Dacă NU, pe ce fundament motivat?

E.4. Care este poziția CCR în raport cu angajamentele asumate prin Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 (HG 1269/2021), în condițiile în care fenomenul de capturare instituțională expus se manifestă prin protejare la nivel central?

VI. AVERTIZARE PRIVIND CONSECINȚELE INSTITUȚIONALE ALE UNUI NOU REFUZ

Vă atrag în mod expres atenția asupra următoarelor consecințe în cazul unui nou răspuns parțial sau formal la prezenta întrebare scrisă:

(a) Un nou răspuns insuficient va fi considerat element suplimentar al practicii instituționale repetitive expuse la pct. I.4, întărind motivarea sesizărilor instituționale și disciplinare aflate în pregătire;

(b) Voi sesiza Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților cu solicitarea de audiere publică a dumneavoastră, pentru a explica direct comisiei parlamentare de specialitate motivele neîndeplinirii obligației de cooperare instituțională;

(c) Voi formula sesizare la organele de cercetare penală competente pentru cercetarea unei posibile infracțiuni de abuz în serviciu (art. 297 Cod penal), constând în posibila neîndeplinire a obligației de cooperare cu Parlamentul, materializată în două acte succesive (răspunsul nr. 77702/01.05.2026 și răspunsul la prezenta întrebare scrisă, dacă va fi tot insuficient), aspect cu caracter de continuitate documentat la pct. I.4;

(d) Voi sesiza Comisia Europeană (Direcția Generală Justiție și Consumatori, DG JUST) și, în măsura în care vor fi identificate fonduri europene afectate, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și/sau Parchetul European (EPPO), precum și Curtea Europeană de Conturi, privind modul de funcționare a instituției supreme de control financiar al statului român, în contextul angajamentelor asumate de România prin tratatele de aderare la Uniunea Europeană;

(e) Voi promova public, prin canalele instituționale și în spațiul public, dezbaterea privind compatibilitatea conducerii actuale a CCR cu standardele de transparență și cooperare instituțională asumate de România.

Mențiune privind elementele probatorii:

Calificările juridice avansate prin prezenta întrebare scrisă (caracterul repetitiv al neîndeplinirii obligației de cooperare, posibila incidență a art. 297 Cod penal) sunt fundamentate pe elemente probatorii oficiale aflate în dosarul subsemnatului, dintre care cele mai relevante sunt: adresa Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025 (confirmarea rețelei de relații familiale CCC, ECOAQUA), Raportul DGRFP Ploiești AIF nr. 2799/17.11.2025 (constatări de 6.760.096,07 lei la ECOAQUA SA), declarația de avere Grama O. Eduard nr. 479991/20.04.2022 (atestarea coproprietății Culea, Grama), cele 3 cereri de recuzare nr. 16680/09.09.2025, 17323/18.09.2025 și 17475/22.09.2025, precum și răspunsul nr. 77702/01.05.2026 al CCR. Aceste elemente vor fi prezentate organelor de cercetare în cadrul sesizărilor anunțate, în formă procedurală adecvată.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Reluarea pe fond a aspectelor rămase neclarificate prin răspunsul Curții de Conturi a României nr. 77702/01.05.2026 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrilor Plenului Curții de Conturi a României; Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților

De către: Florin-Cornel POPOVICI, circumscripția electorală nr. 37 Timiș, Grupul Parlamentar AUR

Obiectul solicitării: Follow-up privind caracterul evaziv și inadecvat al răspunsului nr. 78992/13.01.2026 la întrebarea parlamentară nr. 3140A/19.11.2025; gravitatea escaladării deficitului bugetar în 2025 și îndepărtarea dramatică de la angajamentele asumate față de Comisia Europeană și FMI (țintă de deficit 3% din PIB asumată până în 2030); solicitare de control aprofundat prioritar, raport special și analizarea oportunității sesizării organelor competente privind Fondul de rezervă bugetară 2023-2025; aspecte privind independența instituțională a Curții de Conturi a României.

Stimată doamnă Președinte,

Prezenta întrebare de follow-up este formulată în temeiul art. 64, 111 și 140 alin. (2) și (3) din Constituția României, al art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, al art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților și al art. 4 alin. (2) și art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată.

Ea reprezintă răspunsul meu instituțional la comunicarea Curții de Conturi nr. 78992/13.01.2026, prin care instituția pe care o conduceți a ales să răspundă unei interpelări parlamentare documentate, privind cel mai grav derapaj bugetar postaderare al României, printr-o trimitere la un link de pe propriul site. Această comunicare nu constituie un răspuns — este o eludare a controlului parlamentar, incompatibilă cu mandatul constituțional al Curții de Conturi și cu gravitatea situației documentate.

Gravitatea contextului s-a adâncit semnificativ față de momentul interpelării inițiale. Datele disponibile pentru exercițiul bugetar 2025 indică un deficit realizat de aproximativ 8,15% din PIB — o reducere de doar 0,4-0,5 puncte procentuale față de deficitul de 8,65% din PIB înregistrat la 31 decembrie 2024. Aceasta face extrem de puțin probabilă respectarea angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, care presupun o reducere anuală de circa 1,5 puncte procentuale pentru atingerea unei ținte de 3% din PIB, respectiv 2,75% din PIB, până în 2030. Cu o reducere reală de sub o treime din ritmul necesar în primul an de ajustare, România se îndreaptă spre o confruntare de amploare cu instituțiile europene și internaționale, cu consecințe directe și grave asupra finanțelor publice, accesului la fonduri europene și costurilor de finanțare suportate de stat.

Prezenta interpelare va demonstra că insuficiența răspunsului Curții de Conturi nu este un incident izolat, ci expresia unui declin instituțional sistemic, produs deliberat prin numiri politice succesive, prin demontarea standardelor de audit independent și prin prezența în funcții de conducere a unor personaje ale căror conexiuni politice și juridice sunt ireconciliabile cu exercitarea controlului extern independent. Absența unui control extern credibil și eficace a constituit un factor permisiv esențial în producerea crizei fiscale actuale.

I. SOLICITAREA INIȚIALĂ ȘI RĂSPUNSUL PRIMIT — ANATOMIA ELUDĂRII

La 19 noiembrie 2025, am adresat Curții de Conturi întrebarea parlamentară nr. 3140A, însoțită de o analiză documentată, demonstrând că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului a fost utilizat în perioada 2023-2024 într-un cuantum de aproximativ 65 de miliarde de lei (8-9% din totalul cheltuielilor bugetare), în vădită contradicție cu art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, care limitează strict utilizarea FRB la cheltuieli urgente sau neprevăzute. Am solicitat, prin patru puncte concrete:

• Declanșarea unui control complet, aprofundat și prioritar asupra legalității constituirii, repartizării și utilizării FRB în 2023-2024;
• Verificarea dacă alocările FRB au reprezentat rectificări bugetare mascate, ocolind controlul parlamentar;
• Analiza impactului asupra deficitului bugetar (9,3% ESA — cel mai ridicat din UE) și a datoriei publice (54,8-55% din PIB);
• Transmiterea unui raport complet către Parlament, conform art. 140 alin. (2) din Constituție.

Răspunsul primit la 13 ianuarie 2026 (nr. 78992, semnat p. Președinte Mirela Călugăreanu) se rezumă la trei aserțiuni: că aspectele vizate au „făcut anual obiectul analizei Curții”; că raportul pe 2023 este disponibil online; că pentru 2024 se va elabora ceva similar. Niciuna dintre cele patru solicitări concrete nu primește vreun răspuns. Niciun termen. Nicio decizie. Nicio poziție față de obligația de sesizare penală. Niciun angajament de raport special. O trimitere la un URL nu constituie exercitarea funcției de informare a Parlamentului — este eludarea sa prin formalism administrativ.

II. CE CONFIRMĂ PROPRIUL RAPORT AL CURȚII — ARGUMENTE ÎMPOTRIVA PROPRIEI PASIVITĂȚI

Am analizat integral capitolul dedicat FRB (pag. 74-89) din Raportul de audit financiar nr. 21949/19.03.2025, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 324/27.03.2025 — documentul indicat chiar de instituție ca răspuns. Constatările acestui raport sunt, din perspectiva controlului parlamentar, autoincriminante: Curtea știa, a documentat și a ales să nu acționeze conform obligațiilor legale.

A. Constatările oficiale ale Curții — ce a văzut și a ignorat

Concluzia nr. 1 (pag. 83): Suma de 31,92 miliarde lei alocată din FRB în 2023 reprezintă „cea mai mare sumă distribuită din FRB în comparație cu toate exercițiile financiare precedente” — aproximativ 5,2% din cheltuielile bugetului general consolidat, față de o medie istorică de 0,2-1,9%.

Concluzia nr. 2 (pag. 83-84): 89,4% din suma totală alocată (28,5 miliarde lei, prin 90 din 119 Hotărâri de Guvern) s-a realizat cu derogare expresă de la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. Curtea constată că „ponderea alocărilor cu derogare a fost realizată în condițiile în care a fost ignorată practic esența modului de funcționare a FRB” — adică: deturnare sistematică de la destinația legală.

Concluzia nr. 3 (pag. 84-85): Curtea constată că „nu există criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din FRB” și exemplifică alocări fără caracter urgent sau neprevăzut: cheltuieli de personal recurente, programe planificate, cofinanțări europene, proiecte de asistență externă.

Concluzia nr. 4 (pag. 85-87): Raportul confirmă explicit că „rectificarea bugetară a fost înlocuită cu utilizarea FRB”, că „în 2023 nu s-a efectuat nicio rectificare a bugetului de stat” și că OUG nr. 73/2023 și OUG nr. 90/2023 au constituit instrumentele juridice prin care s-a construit un „buget paralel” în afara controlului parlamentar — exact teza centrală din analiza mea.

B. Ce nu face raportul — prăpastia dintre constatare și acțiune

În ciuda gravității constatărilor, raportul se încheie cu două recomandări administrative adresate Ministerului Finanțelor — entitatea care a orchestrat mecanismul denunțat. Nicio sesizare penală. Niciun raport special transmis Parlamentului. Nicio urgentare pentru 2024. Nicio verificare a destinației finale la beneficiari.

Din perspectiva controlului extern independent, formularea de recomandări adresate autorului unei abateri sistemice, în absența oricărei consecințe juridice, nu reprezintă exercitarea funcției de control — reprezintă simulacrul său. O instituție de control care constată, recomandă și revine la cursul obișnuit al activității nu exercită mandatul constituțional — îl ilustrează formal.

C. Exercițiul 2024 — dimensiunea neacoperită

Dacă 2023 reprezenta, în aprecierea Curții înseși, un record absolut și o abatere majoră, 2024 este structural mai grav și a rămas complet neauditat la data transmiterii răspunsului:

• 64-65 miliarde lei alocate din FRB — de aproximativ 47 de ori mai mult decât suma prevăzută inițial în bugetul aprobat, conform Consiliului Fiscal;
• 8-9% din totalul cheltuielilor bugetare — pondere incompatibilă structural cu statutul de fond de rezervă excepțional;
• Deficit bugetar ESA de 9,3% din PIB — cel mai ridicat din Uniunea Europeană, aproape de trei ori media UE;
• Datorie publică de 54,8-55% din PIB, cu proiecție de depășire a pragului Maastricht în 2026;
• Procedura de Deficit Excesiv activată, cu cerință de ajustare de 5,6-6,3 puncte procentuale din PIB până în 2030.

Că instituția supremă de audit extern al României nu dispune, la 13 ianuarie 2026, de nicio investigație prioritară privind un exercițiu bugetar care a generat cel mai mare deficit din istoria post-aderare a țării este, în sine, o constatare de gravitate instituțională extremă.

III. CRIZA FISCALĂ DIN 2025 — DOVADA IREVERSIBILITĂȚII DERAPAJULUI ÎN ABSENȚA CONTROLULUI EXTERN EFICACE

Datele preliminare privind execuția bugetară a anului 2025 adaugă o dimensiune critică acestui dosar și demonstrează că pasivitatea instituțională a Curții de Conturi nu a fost lipsită de consecințe reale.

A. Deficitul din 2025 — reducere insuficientă față de angajamentele externe asumate

România a realizat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 8,15% din PIB — față de 8,65% din PIB înregistrat la 31 decembrie 2024. Aceasta reprezintă o reducere de doar 0,4-0,5 puncte procentuale față de exercițiul anterior. Această cifră trebuie pusă în relație directă cu angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv:

• Ținta asumată: reducerea deficitului la 3% din PIB, respectiv 2,75% din PIB, până în 2030;
• Ritmul de reducere necesar: aproximativ 1,5 puncte procentuale pe an, pentru parcurgerea unui decalaj de 5,4-5,9 puncte procentuale în 6 ani;
• Ritmul realizat efectiv în 2025: 0,4-0,5 puncte procentuale — adică sub o treime din ritmul minim necesar.

Această discrepanță nu este o abatere tehnică sau o dificultate conjuncturală. Este proba că traiectoria de ajustare asumată față de instituțiile internaționale nu este urmată. La ritmul actual de reducere a deficitului, România ar atinge ținta de 3% din PIB abia în jurul anului 2040 — adică cu 10 ani mai târziu față de termenul asumat.

B. Consecințele probabile ale nerespectării traiectoriei de ajustare

Nerespectarea traiectoriei de ajustare asumate față de Comisia Europeană și FMI antrenează un set de consecințe cu impact direct și sever asupra României:

• Suspendarea sau reducerea accesului la fonduri europene — art. 23 din Regulamentul (UE) 2021/1060 permite Comisiei să suspende angajamentele sau plățile în cazul în care un stat membru nu ia măsuri eficace pentru corectarea deficitului excesiv. România riscă pierderea sau blocarea unor miliarde de euro din fonduri structurale și de coeziune, tocmai în condițiile în care absorbția fondurilor europene rămâne principalul motor al investițiilor publice;
• Escaladarea costurilor de finanțare a datoriei publice — agențiile de rating (Moody’s, S&P, Fitch) monitorizează conformitatea cu angajamentele din Procedura de Deficit Excesiv. O abatere vizibilă față de traiectoria asumată sporește probabilitatea unei retrogradări a ratingului suveran, cu efect imediat de creștere a randamentelor la titlurile de stat. La un stoc de datorie publică de 54,8-55% din PIB și cu randamente deja de 5,5-6% anual, fiecare punct procentual suplimentar al costului de finanțare echivalează cu sute de milioane de lei în cheltuieli anuale suplimentare cu dobânzile — bani publici care nu vor mai ajunge în investiții, sănătate sau educație;
• Deteriorarea relației cu FMI și limitarea capacității de acces la finanțare de urgență — în contextul unei crize globale sau al unor șocuri externe, nerespectarea angajamentelor față de FMI reduce semnificativ capacitatea României de a negocia programe de sprijin sau linii de finanțare preventivă;
• Pierderea credibilității instituționale la nivel european și consolidarea percepției unui stat cu finanțe publice cronicizat dezechilibrate — cu consecințe pe termen lung privind cofinanțarea proiectelor de infrastructură, eligibilitatea pentru instrumente financiare europene și negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2027;
• Obligativitatea unor măsuri de austeritate bruște și disproporționate — cu cât ajustarea este amânată, cu atât corecția viitoare va trebui să fie mai severă și mai concentrată în timp: creșteri de taxe, reduceri de salarii și pensii în sectorul public, înghețarea investițiilor. Costul social al acestei ajustări va fi suportat de cetățeni, nu de cei care au generat dezechilibrul.

C. Legătura directă cu mecanismul FRB — cauză și efect

Deficitul din 2025 nu este independent de utilizarea masivă a FRB în 2023-2024. Există o relație cauzală directă, documentată și de propriul raport al Curții de Conturi:

Prin substituirea rectificărilor bugetare transparente cu alocări discreționare prin FRB, Guvernul a finanțat, în 2023-2024, cheltuieli recurente structurale — salarii, asistență socială, transferuri curente — fără a le include transparent în construcția bugetară inițială. Aceste cheltuieli nu au dispărut în 2025 — ele au creat angajamente structurale greu reversibile: o forță de muncă bugetară cu salarii majorate, sisteme de protecție socială cu niveluri ridicate de beneficii, transferuri către UAT-uri și ordonatori de credite care au ajuns să depindă structural de alocările FRB. Reducerea deficitului cu ritmul necesar ar presupune tăierea cheltuielilor care au fost finanțate tocmai prin FRB — o operațiune politic și social extrem de dificilă, cu impact direct asupra populației.

Cu alte cuvinte: mecanismul FRB denunțat în interpelarea mea inițială nu a fost doar o problemă de legalitate bugetară — a fost instrumentul prin care s-a construit imposibilitatea ajustării fiscale. Iar Curtea de Conturi, constatând faptele în 2023 și neacționând, a permis ca același mecanism să fie aplicat la scară dublă în 2024 și să genereze cheltuieli structurale cu care România va fi confruntată ani de zile.

IV. RELAȚIA CAUZALĂ DINTRE INACȚIUNEA DIN 2023 ȘI ESCALADAREA DIN 2024-2025

Există o întrebare pe care Curtea de Conturi trebuie să și-o asume public: de ce Guvernul Ciolacu nu doar că a ignorat constatările din 2023, ci a dublat suma alocată prin FRB în 2024 și nu și-a însuit niciuna dintre recomandările Curții?

Răspunsul, din perspectiva teoriei instituționale a controlului public, este direct: pentru că a putut. Un actor politic rațional, confruntat cu constatările Curții pe 2023 — ilegalități documentate, 89,4% derogări, buget paralel confirmat — a evaluat consecințele reale: zero sesizări penale, zero raport special, zero presiune parlamentară generată de Curte, două recomandări administrative adresate chiar entității responsabile. Concluzia logică a acestui calcul este că riscul utilizării FRB la scară dublă în 2024 este complet acceptabil.

Aceasta nu este speculație. Este un mecanism cunoscut în teoria controlului public sub denumirea de capturare reglementară pasivă: o instituție de control care constată fără să sancționeze nu descurajează abaterea — o legitimează implicit. Prin publicarea unui raport care confirmă ilegalitățile și prin absența oricărei consecințe juridice, Curtea de Conturi a emis, involuntar sau nu, un semnal verde pentru escaladare

Mai mult, raportul pe 2023 a fost publicat la 19 martie 2025 — la 15 luni după încheierea exercițiului bugetar și după alegerile din noiembrie-decembrie 2024. Constatările privind cel mai mare FRB din istoria României nu au fost disponibile cetățenilor și aleșilor în timp util față de procesul electoral. Temporizarea instituțională, indiferent de cauza sa, a avut efecte politice concrete și verificabile.

V. DECLINUL INSTITUȚIONAL SISTEMIC AL CURȚII DE CONTURI — CAUZE STRUCTURALE

Comportamentul descris nu poate fi înțeles fără referire la contextul structural și politic al instituției. Ceea ce se observă în dosarul FRB nu este o eroare punctuală — este expresia unui declin consolidat pe mai mult de trei decenii, produs prin mecanisme identificabile și documentabile.

A. Viciul structural originar: numirea politică a Plenului

Membrii Plenului Curții de Conturi sunt numiți de Parlament prin vot politic, pentru mandate de 9 ani, în absența unei proceduri credibile de evaluare a competenței sau independenței. Aceasta înseamnă că instituția care trebuie să controleze executivul este populată prin negocieri între partidele care formează majorități parlamentare. Controlorul este, structural, dependent de controlat sau de aliații săi politici — un paradox de arhitectură instituțională ce contravine standardelor europene ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI 10 și Declarația de la Mexic privind independența instituțiilor supreme de audit).

Pe parcursul a 32 de ani, cu precădere sub guvernările și influența Partidului Social Democrat, acest mecanism a transformat Curtea de Conturi dintr-un organ de control independent într-un instrument de gestiune politică a riscurilor de audit — o instituție care poate fi mobilizată selectiv împotriva adversarilor politici și protejată față de executivele aliniate politic. Rezultatul este o instituție cu rapoarte tot mai întârziate, sesizări penale tot mai rare și recomandări tot mai ineficace, cu reputație internațională erodată progresiv.

B. Moștenirea Busuioc — demontarea deliberată a standardelor de audit

Un moment de inflexiune negativă determinant a fost numirea lui Mihai Busuioc ca Președinte al Curții de Conturi în 2017, în contextul proiectului politic al lui Liviu Dragnea de neutralizare și subordonare a instituțiilor de verificare și echilibru. Numirea s-a produs pe fondul unei strategii deliberate de plasare a unor figuri politice loiale în fruntea instituțiilor cu rol de control extern, în paralel cu ofensiva legislativă împotriva Codurilor Penale și a independenței judiciare caracteristică acelei perioade.

Sub conducerea sa, Curtea de Conturi a consolidat un model operațional în care constatarea înlocuiește sancționarea, recomandarea înlocuiește sesizarea, și formalismul înlocuiește eficacitatea. Standardele de proactivitate, de sesizare penală și de raportare urgentă față de Parlament au coborât sistematic. Actualul comportament față de dosarul FRB este, în mare măsură, moștenirea acestei perioade de demontare deliberată a capacității de control independent.

C. Aspecte privind percepția independenței instituționale

Un element care ridică semne de întrebare din perspectiva percepției publice asupra independenței instituționale este prezența dlui Ion Mocioalcă în funcția de Vicepreședinte al Curții de Conturi, în contextul unor situații public mediatizate ce impun necesitatea clarificării situației din perspectiva normelor de integritate și a standardelor privind evitarea conflictelor de interese.

Referirile la aceste relații publice sunt formulate exclusiv în scopul evaluării existenței unui posibil conflict de interese aparent, care, chiar în absența unor constatări judiciare definitive, poate afecta percepția de imparțialitate și independență a instituției.

Se impune clarificarea modului în care Curtea de Conturi asigură, în astfel de situații, respectarea deplină a principiilor de imparțialitate, independență și evitare a conflictelor de interese, astfel încât orice suspiciune rezonabilă privind existența unui posibil conflict de interese aparent să fie înlăturată prin măsuri instituționale concrete și transparente.

VI. CALIFICAREA JURIDICĂ A OMISIUNILOR CURȚII DE CONTURI

A. Eludarea obligației de răspuns substanțial la controlul parlamentar

Art. 111 alin. (1) și art. 140 alin. (2)-(3) din Constituție obligă Curtea de Conturi să furnizeze Parlamentului informațiile solicitate și să raporteze cele constatate. Trimiterea la un document preexistent, disponibil public, nu satisface această obligație atunci când solicitarea parlamentară vizează o analiză specifică, cu patru cerințe concrete la care nu s-a răspuns. Aceasta reprezintă o eludare a controlului parlamentar prin formalism administrativ.

B. Neexercitarea obligației de analiză privind sesizarea organelor competente

Art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 prevede obligația Curții de a sesiza organele de urmărire penală atunci când constată indicii de infracțiuni.

Raportul pe 2023 confirmă că 89,4% din alocările FRB s-au efectuat cu derogare expresă de la destinația legală și că mecanismul a ocolit sistematic aprobarea parlamentară. Aceste fapte pot constitui potențiale indicii ce impun analiza oportunității sesizării organelor competente, în condițiile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, pentru a stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale unor eventuale infracțiuni prevăzute de legea penală, inclusiv sub aspectul abuzului în serviciu sau al altor fapte care ar putea aduce atingere legalității utilizării fondurilor publice.

În măsura în care aceste constatări ar întruni elementele prevăzute de lege pentru sesizarea organelor de urmărire penală, neanalizarea oportunității unei astfel de sesizări ridică o problemă de conformitate cu obligațiile instituționale prevăzute de art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992.

C. Absența raportului special față de Parlament

Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 prevede că, la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează cele constatate. Această obligație de raportare specifică nu poate fi satisfăcută prin raportul public anual de activitate — un document general care nu conține analiza specifică solicitată și nu produce efectul de informare parlamentară dedicată pe care îl presupune controlul parlamentar efectiv.

VII. SOLICITĂRI CONCRETE, TERMENE ȘI CONSECINȚE

Față de toate cele expuse mai sus, solicit în termen de maximum 30 de zile confirmarea primirii prezentei interpelări și comunicarea poziției instituționale față de fiecare dintre următoarele cerințe:

1. DECLANȘAREA IMEDIATĂ a unui control aprofundat și prioritar dedicat Fondului de rezervă bugetară pentru exercițiul bugetar 2024, separat de procedura standard de audit anual, investigând explicit: (a) volumul total al alocărilor față de prevederile inițiale aprobate; (b) respectarea sau nerespectarea art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002; (c) existența rectificărilor bugetare mascate; (d) criteriile de selectare a beneficiarilor și dimensiunea discreționară a alocărilor; (e) impactul cuantificabil asupra deficitului bugetar ESA de 9,3% din PIB și asupra traiectoriei datoriei publice.
2. EXTINDEREA CONTROLULUI la exercițiul 2023 prin verificarea destinației finale la nivelul beneficiarilor direcți (UAT-uri, ordonatori de credite), pentru a stabili dacă sumele alocate prin HG-uri au fost utilizate conform scopurilor declarate sau au servit altor destinații, cu sau fără justificare legală.
3. INIȚIEREA UNUI AUDIT SPECIFIC privind angajamentele asumate față de Comisia Europeană și FMI în cadrul PDE, cu evaluarea gradului de conformitate a execuției bugetare 2025 față de traiectoria de ajustare asumată, a riscurilor de nerespectare a termenelor și a implicațiilor privind accesul la fonduri europene și costul datoriei publice. Această analiză trebuie să includă cuantificarea impactului utilizării FRB ca instrument structural de cheltuieli recurente asupra ireversibilității angajamentelor bugetare și a dificultății ajustării fiscale.
4. ANALIZAREA OPORTUNITĂȚII FORMULĂRII UNEI SESIZĂRI PENALE. Analizarea oportunității formulării unei sesizări penale, în temeiul art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, către organele competente, în cazul în care, în urma verificărilor efectuate, se constată existența unor potențiale indicii de încălcare a legii penale privind:

(a) utilizarea FRB cu derogare sistematică de la destinația legală;

(b) construirea unui mecanism de alocare care ar putea avea impact asupra transparenței și corectitudinii execuției bugetare.

5. TRANSMITEREA CĂTRE CAMERA DEPUTAȚILOR a unui RAPORT SPECIAL DEDICAT privind FRB 2023-2024 și conexiunile sale cu criza fiscală din 2025, conform art. 140 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, cuprinzând toate constatările, abaterile, responsabilitățile și măsurile dispuse. Termen: maximum 90 de zile de la primirea prezentei interpelări.
6. COMUNICAREA PUBLICĂ a poziției Curții de Conturi față de eventualul conflict de interese aparent generat de prezența dlui Ion Mocioalcă în funcția de Vicepreședinte, în condițiile relațiilor personale documentate public cu persoane cercetate penal pentru infracțiuni economice grave, implicate în contracte publice care fac sau pot face obiectul controlului Curții. Solicit comunicarea măsurilor concrete adoptate pentru asigurarea independenței și imparțialității procedurilor de audit în cazurile cu relevanță față de aceste relații.
7. PUBLICAREA INTEGRALĂ pe site-ul Curții de Conturi a tuturor Hotărârilor de Guvern privind alocările din FRB în 2023 și 2024, cu justificările de urgență sau caracter neprevăzut invocate, pentru a permite verificarea conformității cu art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 de către Parlament, societatea civilă și instituțiile europene.

VIII. AVERTISMENT INSTITUȚIONAL

România traversează, în acest moment, criza fiscală cea mai gravă din era post-aderare. Deficitul de 8,15% realizat în 2025, la mai puțin de o treime din ritmul de ajustare asumat față de Comisia Europeană și FMI, anunță consecințe sistemice severe: risc de suspendare a fondurilor europene, escaladarea costului datoriei publice, deteriorarea ratingului suveran și necesitatea unor ajustări fiscale bruște, cu impact direct asupra nivelului de trai al populației.

Mecanismele care au generat această criză — în special utilizarea FRB ca buget paralel extins la scară fără precedent în 2023-2024 — au fost documentate oficial de chiar Curtea de Conturi. Și nu au generat nicio consecință juridică. Această absență a consecințelor este, în sine, o politică instituțională — și Curtea de Conturi poartă o parte a responsabilității pentru starea în care se află finanțele publice ale României.

Avertizez că absența unui răspuns substanțial la prezenta interpelare va fi sesizată Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, Biroului Permanent, Comisiei de la Veneția și, prin canalele instituționale disponibile, Comisiei Europene — Direcția Generală ECFIN și Curții Europene de Conturi, ca element al unui tablou mai larg al eroziunii mecanismelor de control democratic și de stat de drept în administrarea finanțelor publice din România. Voi solicita, de asemenea, în Parlament inițierea unei dezbateri privind procedura de numire politică a Plenului Curții de Conturi, incompatibilă cu standardele ISSAI și cu Declarația de la Mexic privind independența instituțiilor supreme de audit.Curtea de Conturi a României are, în acest moment, oportunitatea de a demonstra că mai poate funcționa ca instituție de control independent. Răspunsul la prezenta întrebare parlamentară va fi, în sine, un indicator concludent al acestei capacități.

The post Florin-Cornel Popovici – Întrebare – Follow-up privind caracterul evaziv și inadecvat al răspunsului nr. 78992/13.01.2026 la întrebarea parlamentară nr. 3140A/19.11.2025; gravitatea escaladării deficitului bugetar în 2025 și îndepărtarea dramatică de la angajamentele asumate față de Comisia Europeană și FMI (țintă de deficit 3% din PIB asumată până în 2030); solicitare de control aprofundat prioritar, raport special și analizarea oportunității sesizării organelor competente privind Fondul de rezervă bugetară 2023-2025; aspecte privind independența instituțională a Curții de Conturi a României. appeared first on AUR.

Domnului Mihai BUSUIOC, Președinte Curtea de Conturi a României

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Solicitare informați înființare instanțe specializate

Stimate Domnule Președinte,

În aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202 și 203 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, vă solicit respectuos următoarele:

Având în vedere că, prin Legea nr. 217 din 24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, au fost eliminate competențele jurisdicționale ale Curții de Conturi a României, în condițiile în care, potrivit art. 140 alin. (1) din Constituția României – „litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate” –, prevedere preluată ad litteram și de art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, iar conform art. 155 alin. (6): „Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare”, care au fost demersurile concrete întreprinse pentru remedierea acestei sincope – care persistă de aproape două decenii – în activitatea instituției, cu atât mai mult cu cât ați fost mandatat, în urmă cu patru ani, de către Plenul Curții de Conturi, prin Hotărârea nr. 39/11 februarie 2021, să realizați demersurile necesare, pe lângă Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea inițierii procedurilor pentru înființarea instanțelor specializate în soluționarea litigiilor rezultate din activitatea Curții de Conturi?

Solicit răspuns în scris în termenul legal.

The post Florin Popovici – Întrebare parlamentară – Solicitare informați înființare instanțe specializate appeared first on AUR.

Domnului Mihai BUSUIOC, Președinte Curtea de Conturi a României

De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 05.03.2025

Obiectul întrebării: Solicitare Rapoarte de audit ANAF și CNP

Stimate Domnule Președinte,

Având în vedere prevederile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/8 septembrie 1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată cu modificările și completările ulterioare și în aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202 lit. d) și i) din Regulamentul Camerei Deputaților (publicat în M.O. nr. 1181/27.11.2024), vă rog să ne comunicați:

1. dacă se desfășoară sau s-a desfășurat vreo misiune de audit al performanței având ca obiect resursele umane din cadrul ANAF, indicând data programată pentru începerea misiunii, data programată pentru finalizarea acesteia. În situația finalizării acestei misiuni, vă rog să ne comunicați o copie a Raportului de audit al performanței;

2. dacă se desfășoară s-au s-a desfășurat vreo misiune de audit (indiferent de forma acestuia) la nivelul Casei Naționale de Pensii, indicând data programată pentru începerea misiunii, data programată pentru finalizarea acesteia. În situația finalizării misiunii vă rog să ne comunicați o copie a Raportului de audit.

Solicit răspuns în scris.

The post Florin Popovici – Întrebare parlamentară – Solicitare Rapoarte de audit ANAF și CNP appeared first on AUR.