Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin – Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Temeiul legal invocat, competența plenului, cronologia raportată la încetarea mandatului și la numirea la Curtea Constituțională, caracterul selectiv, costurile totale, sursele de finanțare, modul de angajare a cheltuielilor și oportunitatea elaborării, aprobării și publicării lucrării „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aprobată prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026

Stimată doamnă Președinte,

I. Situația de fapt

Prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026 a fost aprobată lucrarea „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aferentă mandatului domnului președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, în conformitate cu Nota nr. 49358/22.07.2026, prevăzută în anexa care face parte integrantă din hotărâre. Nota a fost întocmită de doamna Amanda Bosovcki, consilier al președintelui Curții de Conturi a României, iar hotărârea a fost semnată „p. PREȘEDINTE”, de doamna Mirela Călugăreanu.

Ca temei juridic, hotărârea invocă dispozițiile art. 58 lit. t) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 5 pct. 5.28 lit. t) din Regulamentul propriu al Plenului Curții de Conturi a României, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 153/15.12.2010, precum și prevederile art. 59 din aceeași lege.

Din verificarea formei consolidate a Legii nr. 94/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, rezultă că art. 58 lit. t) are următorul conținut integral: „alte atribuții stabilite în condițiile legii”. Prin urmare, temeiul juridic principal invocat nu este o atribuție de sine stătătoare, ci o normă de trimitere, care nu produce efecte decât prin raportare la o dispoziție legală expresă care să stabilească atribuția respectivă. De asemenea, art. 59 din aceeași lege reglementează exclusiv cvorumul de ședință și majoritatea necesară adoptării hotărârilor, respectiv prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor și votul majorității membrilor prezenți, fără a conferi plenului vreo competență materială nouă.

Se constată totodată că enumerarea atribuțiilor plenului de la art. 58 lit. a) la lit. ș) din lege nu cuprinde nicio atribuție privind elaborarea, aprobarea sau publicarea unor lucrări cu caracter monografic, de bilanț sau comemorativ. Singura dispoziție care privește contractarea de prestații este art. 58 lit. ș), potrivit căruia plenul „aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi”, criteriul legal fiind, așadar, necesitatea pentru funcționarea instituției.

Din Nota nr. 49358/22.07.2026 rezultă că mandatul domnului Mihai Busuioc s-a încheiat în luna iulie 2025 și că, prin Hotărârea Plenului nr. 784 din 10 iulie 2025, fusese aprobat, în prealabil, cuprinsul lucrării. Nota propune ca, ulterior aprobării, să se realizeze publicarea versiunii electronice pe website-ul instituției.

Din verificarea Monitorului Oficial rezultă că, prin Hotărârea Senatului nr. 64 din 24 iunie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 24 iunie 2025, domnul Busuioc Mihai a fost numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 13 iulie 2025. Rezultă, așadar, următoarea cronologie: la 24 iunie 2025 numirea la Curtea Constituțională devine act public, la 10 iulie 2025 plenul Curții de Conturi aprobă cuprinsul lucrării prin Hotărârea nr. 784, la 13 iulie 2025 începe mandatul de judecător constituțional, iar la 23 iulie 2026, la mai bine de un an distanță, plenul aprobă conținutul integral al lucrării prin Hotărârea nr. 701.

Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 26 din 14 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 14 iulie 2025, adoptată în temeiul art. 67 și art. 140 din Constituție și al art. 8, 47 și art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 94/1992, s-a vacantat funcția de consilier de conturi și președinte al Curții de Conturi, ca urmare a demisiei domnului Mihai Busuioc, începând cu data de 13 iulie 2025, iar doamna Mirela Călugăreanu, consilier de conturi, a fost desemnată să exercite atribuțiile funcției de președinte până la numirea unui nou președinte. Data vacantării coincide, așadar, cu data de la care curge mandatul de judecător la Curtea Constituțională.

Această cronologie ridică două chestiuni distincte. Prima, aprobarea cuprinsului a intervenit în intervalul de 19 zile dintre publicarea actului de numire la Curtea Constituțională și data de la care mandatul respectiv a început să curgă, ceea ce înseamnă că, la momentul aprobării, încetarea anticipată a mandatului de președinte al Curții de Conturi era deja cunoscută public. A doua, la data de 23 iulie 2026, când se aprobă conținutul integral, persoana căreia îi este dedicată lucrarea exercită funcția de judecător la Curtea Constituțională, instituție a cărei execuție bugetară este controlată, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, în mod exclusiv de Curtea de Conturi.

Lucrarea anexată are 81 de pagini numerotate, este structurată pe 8 capitole, conține fotografii, grafice, elemente de identitate vizuală și grafică editorială elaborată, poartă pe copertă mențiunea „Iulie | 2025 | București”, iar Cuvântul înainte, precum și textul final intitulat „În loc de concluzie. Moștenirea unei viziuni și promisiunea viitorului”, sunt semnate de domnul Mihai Busuioc, în calitate de Președinte al Curții de Conturi a României, cu datarea „București, iulie 2025”.

Rezultă, prin urmare, un decalaj de aproximativ un an între data asumată a lucrării și data încetării mandatului, pe de o parte, și data aprobării de către Plen, pe de altă parte, precum și indicii că lucrarea era deja redactată, machetată și, potrivit aparenței materiale a anexei, tipărită anterior actului administrativ de aprobare. De asemenea, lucrarea este dedicată în mod expres și exclusiv mandatului unei singure persoane care, la data adoptării hotărârii, nu mai deținea calitatea de președinte al instituției.

Față de această situație, în exercitarea dreptului de control parlamentar și având în vedere că, potrivit art. 140 alin. (1) și (2) din Constituția României și art. 1 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, Curtea de Conturi este autoritatea publică autonomă care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, că, potrivit art. 6 din lege, aceasta își întocmește și aprobă bugetul propriu, transmis Guvernului în vederea includerii în proiectul bugetului de stat, iar potrivit art. 25 alin. (2) și (3) din lege controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului, vă solicit să îmi comunicați răspunsuri punctuale, numerotate corespunzător, la următoarele întrebări.

II. Temeiul legal invocat și competența materială a plenului

1. Având în vedere că art. 58 lit. t) din Legea nr. 94/1992, republicată, prevede în integralitatea sa că plenul exercită „alte atribuții stabilite în condițiile legii”, vă rog să indicați în mod expres dispoziția legală, cu precizarea actului normativ, a articolului, a alineatului și a literei, care stabilește atribuția plenului Curții de Conturi de a aproba lucrări cu caracter monografic, de bilanț sau comemorativ, dedicate mandatului unei persoane determinate.
2. În ipoteza în care o astfel de dispoziție legală expresă nu există, vă rog să precizați dacă instituția consideră că o normă de trimitere poate constitui, prin ea însăși, temei de competență materială, precum și care este poziția Direcției Generale Juridice cu privire la acest aspect.
3. Vă rog să comunicați conținutul integral al art. 5 pct. 5.28 lit. t) din Regulamentul propriu al Plenului Curții de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 153/15.12.2010, precum și forma în vigoare la data de 23 iulie 2026, precizând dacă acest text reia norma de trimitere de la art. 58 lit. t) din lege sau instituie o atribuție distinctă.
4. Art. 59 din Legea nr. 94/1992 reglementează cvorumul și majoritatea necesare adoptării hotărârilor plenului. Vă rog să precizați care este rațiunea invocării acestui text ca temei juridic al hotărârii, precum și dacă la ședința din 23 iulie 2026 au fost întrunite cvorumul de două treimi și majoritatea membrilor prezenți, cu indicarea numărului de membri prezenți și a rezultatului votului.
5. Potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din lege, membrii Curții de Conturi sunt obligați să își exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea nefiind permisă, iar votul negativ trebuie motivat în scris. Vă rog să precizați dacă au fost exprimate voturi negative la adoptarea Hotărârii nr. 701/2026 și, în caz afirmativ, să comunicați motivările scrise ale acestora.
6. Portofoliul de produse al Curții de Conturi, astfel cum este prezentat chiar în lucrarea supusă aprobării, cuprinde rapoarte de audit financiar, de conformitate și al performanței, rapoarte de follow-up, note de documentare, Raportul Public Anual, Raportul Anual de Activitate, rapoartele solicitate de Parlament și rapoartele anuale privind finanțele publice locale. Vă rog să precizați în ce categorie de produs instituțional se încadrează „Cartea Albă” și care este natura sa juridică.
7. Potrivit art. 82 din Regulamentul privind activitatea de audit public extern, aprobat prin Hotărârea plenului nr. 629/2022, în aplicarea regulamentului plenul aprobă manuale, ghiduri, proceduri și alte reglementări specifice cu caracter intern. Vă rog să precizați dacă lucrarea în cauză a fost calificată ca reglementare internă, ca produs de audit sau ca material de comunicare publică, precum și care este regimul juridic aplicabil în fiecare dintre aceste ipoteze.
8. A fost solicitat și emis un aviz de legalitate al Direcției Generale Juridice cu privire la proiectul de hotărâre și la conținutul lucrării. În caz afirmativ, solicit comunicarea acestuia; în caz negativ, vă rog să precizați motivele.
9. Potrivit art. 58 lit. ș) din lege, plenul aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi. Vă rog să precizați dacă serviciile de concepție, machetare, tipărire și difuzare aferente acestei lucrări au fost aprobate de plen în temeiul acestei dispoziții, prin ce hotărâre și la ce dată, precum și în ce mod a fost fundamentat caracterul de prestație „necesară funcționării” instituției.
10. Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor aferente acestei lucrări au fost supuse controlului financiar preventiv propriu. Vă rog să comunicați dacă viza de control financiar preventiv propriu a fost acordată, refuzată sau acordată cu obiecțiuni, precum și temeiul reținut de persoana desemnată.

III. Semnătura «p. PREȘEDINTE», vacanța funcției și exercitarea atribuțiilor de conducere

1. Având în vedere că, prin art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 26/14.07.2025, exercitarea atribuțiilor funcției de președinte al Curții de Conturi a fost conferită doamnei Mirela Călugăreanu până la numirea unui nou președinte, vă rog să precizați dacă, ulterior acestei hotărâri, a fost adoptat vreun act intern privind delimitarea, delegarea sau modul concret de exercitare a atribuțiilor funcției de președinte, și să comunicați, în copie, un asemenea act, dacă acesta există.
2. Hotărârea nr. 701/2026 este semnată „p. PREȘEDINTE”. Vă rog să precizați care este semnificația juridică a utilizării acestei formule și dacă ea reflectă exercitarea atribuțiilor în temeiul art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 26/14.07.2025 ori existența unui act distinct de delegare. În această din urmă ipoteză, solicit comunicarea actului respectiv.
3. Potrivit art. 47 alin. (1) din lege, Parlamentul numește, dintre consilierii de conturi, președintele Curții de Conturi, iar potrivit art. 60 alin. (1) lit. h) președintele comunică Parlamentului posturile vacante de membri ai Curții. Având în vedere vacantarea, începând cu data de 13 iulie 2025, a funcției de consilier de conturi și de președinte al Curții de Conturi, vă rog să precizați ce demersuri a efectuat Curtea de Conturi, ulterior acestei date, în vederea ocupării acestora, cu indicarea adreselor transmise Parlamentului și a datelor acestora.
4. Consideră instituția că aprobarea, de către o conducere care exercită atribuțiile cu titlu interimar, a unui document de bilanț dedicat mandatului fostului președinte este compatibilă cu principiile independenței, obiectivității și imparțialității asumate prin Strategia de Dezvoltare Instituțională 2023-2028.
5. Vă rog să precizați dacă vreunul dintre membrii plenului prezenți la ședința din 23 iulie 2026 a formulat o declarație de abținere sau a semnalat un potențial conflict de interese, personal sau instituțional, raportat la obiectul hotărârii.

IV. Încetarea mandatului, numirea la Curtea Constituțională și cronologia inițierii lucrării

1. Mandatul domnului Mihai Busuioc a început la 11 octombrie 2017, pentru o perioadă de 9 ani, potrivit art. 46 alin. (1) din lege și chiar mențiunilor din lucrare, ceea ce ar fi condus la expirarea acestuia în luna octombrie 2026. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 26/14.07.2025 s-a constatat vacantarea funcției ca urmare a demisiei, începând cu data de 13 iulie 2025, aceeași dată de la care, potrivit Hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, curge mandatul de judecător la Curtea Constituțională. Vă rog să comunicați, în copie, actul de demisie, cu mențiunea de înregistrare, precum și să precizați data la care acesta a fost depus și înregistrat la Curtea de Conturi și data la care a fost transmis Parlamentului în vederea constatării vacantării.
2. Vă rog să precizați dacă, la data de 10 iulie 2025, când plenul a aprobat cuprinsul lucrării prin Hotărârea nr. 784, demisia domnului Mihai Busuioc era deja depusă și înregistrată la Curtea de Conturi, precum și dacă acest fapt a fost adus la cunoștința membrilor plenului anterior sau în cadrul ședinței respective.
3. Vă rog să precizați dacă postul de consilier de conturi devenit vacant a fost ocupat, în condițiile art. 46 alin. (6) din lege, pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului, cu indicarea datei și a actului de numire.
4. Hotărârea Plenului nr. 784 din 10 iulie 2025, prin care a fost aprobat cuprinsul lucrării, a fost adoptată la 16 zile după publicarea în Monitorul Oficial a actului de numire la Curtea Constituțională și cu 3 zile înainte de data de la care acest mandat a început să curgă. Vă rog să precizați care a fost fundamentarea acestei hotărâri, cine a propus înscrierea punctului pe ordinea de zi, care a fost rezultatul votului și dacă domnul Mihai Busuioc a participat la ședință, a prezidat-o și a votat asupra acestui punct.
5. Cine a decis inițierea lucrării, la ce dată și în baza cărui document, respectiv referat de necesitate, dispoziție a președintelui, notă de fundamentare sau decizie a plenului. Solicit comunicarea documentului de inițiere, precum și precizarea expresă dacă inițierea a intervenit anterior sau ulterior datei de 24 iunie 2025.
6. Din ce cauză aprobarea conținutului integral al lucrării a intervenit abia la 23 iulie 2026, la mai bine de un an după aprobarea cuprinsului și după încetarea mandatului, precum și ce operațiuni au fost efectuate asupra lucrării în acest interval.
7. Vă rog să precizați dacă lucrarea a fost tipărită, integral sau parțial, anterior datei de 23 iulie 2026. În caz afirmativ, în baza cărui act administrativ intern au fost angajate cheltuielile de tipărire înainte de aprobarea de către plen și care este, în opinia instituției, efectul juridic al unei aprobări ulterioare execuției.
8. Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, controlul execuției bugetului Curții Constituționale se exercită în mod exclusiv de Curtea de Conturi. Vă rog să precizați dacă, anterior adoptării Hotărârii nr. 701/23.07.2026, plenul a analizat riscul ca aprobarea și finanțarea din fonduri publice a unei lucrări elogioase dedicate mandatului unei persoane care, la acea dată, exercita funcția de judecător la Curtea Constituțională, să afecteze independența și obiectivitatea instituției în raport cu o entitate aflată în competența sa exclusivă de control, precum și dacă a fost formulat un punct de vedere scris în acest sens.
9. Vă rog să precizați dacă, ulterior datei de 13 iulie 2025, Curtea de Conturi a efectuat sau a programat misiuni de audit ori acțiuni de control privind execuția bugetului Curții Constituționale, cu indicarea perioadei auditate, a structurii de specialitate competente și a stadiului acestora.

V. Caracterul selectiv al demersului și precedentele instituționale

1. Câte lucrări de tipul „Carte Albă” dedicate mandatului unui președinte au fost elaborate și aprobate de plenul Curții de Conturi de la reînființarea instituției, în anul 1992, până în prezent. Solicit lista completă, cu numărul și data hotărârilor de aprobare.
2. Au fost elaborate lucrări similare pentru mandatele foștilor președinți ai Curții de Conturi, între care domnii Ioan Condor, Dan Drosu Șaguna și Nicolae Văcăroiu, menționați chiar în cuprinsul lucrării. Dacă nu, vă rog să precizați criteriul obiectiv care a justificat elaborarea unei astfel de lucrări exclusiv pentru mandatul 2017-2025.
3. Există la nivelul Curții de Conturi o procedură operațională, o normă internă sau o metodologie care să reglementeze inițierea, fundamentarea, avizarea, aprobarea, tipărirea și difuzarea unor astfel de lucrări. În caz afirmativ, solicit comunicarea acesteia.
4. Vă rog să precizați dacă lucrarea a fost inclusă în programul anual de activitate al Curții de Conturi, aprobat de plen potrivit art. 58 lit. d) din lege și art. 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea plenului nr. 629/2022, ori într-un alt document de planificare instituțională, cu indicarea poziției corespunzătoare.

VI. Costurile lucrării, angajarea cheltuielilor și achiziția publică

1. Care este costul total, exprimat în lei, al elaborării, machetării, tipăririi, difuzării și publicării lucrării. Solicit defalcarea pe fiecare categorie de cheltuială: concepție și redactare, documentare, prelucrare statistică, fotografie, drepturi de utilizare a imaginilor, traducere, corectură, design grafic și tehnoredactare, prepress, tipar, hârtie, legătorie, ambalare, transport, distribuție, promovare, publicare și găzduire electronică.
2. Din ce sursă au fost suportate aceste cheltuieli. Solicit indicarea capitolului, titlului, articolului și alineatului bugetar, precum și a anului bugetar în care au fost înregistrate.
3. Câte exemplare au fost tipărite, în ce format, pe ce tip de hârtie, cu ce finisaje, care a fost costul unitar per exemplar și cui au fost difuzate exemplarele tipărite. Solicit lista destinatarilor sau categoriilor de destinatari.
4. Au fost efectuate plăți către operatori economici terți. Solicit denumirea, codul unic de înregistrare, obiectul, valoarea și data fiecărui contract, comandă sau achiziție directă.
5. Solicit comunicarea, în copie, a angajamentelor bugetare, a angajamentelor legale, a ordonanțărilor de plată, a facturilor, a proceselor-verbale de recepție și a ordinelor de plată aferente.
6. Lucrarea a fost cuprinsă în programul anual al achizițiilor publice al Curții de Conturi pentru anul 2025 și/sau 2026. Solicit extrasul relevant din program.
7. Ce procedură de atribuire a fost utilizată, ce cod CPV a fost folosit, dacă au fost publicate anunțuri în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP/SICAP) și câte oferte au fost depuse.
8. În situația în care s-a recurs la achiziție directă, vă rog să precizați cum a fost asigurată respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și cum a fost evitată divizarea artificială a contractului în vederea situării sub pragurile valorice.
9. Care este costul, dacă există, al versiunii electronice, al eventualelor versiuni în limba engleză sau franceză și al difuzării către instituțiile supreme de audit partenere, inclusiv cheltuielile de expediere internațională.
10. Vă rog să precizați dacă aceste cheltuieli au fost prezentate, sub orice formă, comisiei instituite de cele două Camere ale Parlamentului pentru controlul bugetului Curții de Conturi, potrivit art. 25 alin. (2) din lege, precum și dacă ele se regăsesc distinct în execuția bugetară supusă aprobării Parlamentului potrivit art. 25 alin. (3) din lege.

VII. Resursele umane utilizate, cabinetul președintelui și costul de oportunitate

1. Câte persoane au fost implicate în elaborarea lucrării, din ce structuri ale Curții de Conturi și care a fost numărul total estimat de ore sau zile-om alocate.
2. Activitatea de elaborare s-a desfășurat în timpul programului normal de lucru și a fost evidențiată ca atare în documentele de evidență a timpului de lucru.
3. Au fost implicați auditori publici externi și, în caz afirmativ, au fost aceștia degrevați, total sau parțial, de misiuni de audit cuprinse în programul anual de activitate.
4. Doamna Amanda Bosovcki, consilier al președintelui Curții de Conturi, este nominalizată atât ca autor al Notei nr. 49358/22.07.2026, cât și ca persoană responsabilă cu ducerea la îndeplinire a hotărârii. Având în vedere că, potrivit art. 48 alin. (1) din lege, în subordinea președintelui se organizează și funcționează un cabinet încadrat cu personal contractual, iar potrivit alin. (2) structura și numărul personalului acestuia se stabilesc de plenul Curții de Conturi, vă rog să precizați care este regimul juridic al posturilor din cabinetul președintelui după încetarea mandatului președintelui care a dispus numirea, dacă persoana în cauză mai ocupă această funcție, în ce temei și în subordinea cui își desfășoară activitatea în prezent.
5. Vă rog să precizați dacă atribuțiile de elaborare, coordonare și ducere la îndeplinire a unor astfel de lucrări sunt prevăzute în fișa postului persoanei nominalizate, cu comunicarea, în copie, a fișei postului în partea relevantă.
6. Care este costul de oportunitate al demersului, exprimat în număr de misiuni de audit, acțiuni de documentare sau acțiuni de follow-up care ar fi putut fi realizate cu aceleași resurse.

VIII. Oportunitatea lucrării și compatibilitatea cu obligațiile legale ale membrilor Curții de Conturi

Chiar datele publicate în lucrare relevă o reducere semnificativă a volumului de activitate al instituției în perioada analizată, astfel cum rezultă din tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1 Evoluția principalilor indicatori de activitate ai Curții de Conturi a României în perioada 2018-2024, potrivit datelor din „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”

1. În acest context, vă rog să precizați care este justificarea de oportunitate a alocării de resurse publice pentru o lucrare cu caracter retrospectiv și de imagine, dedicată mandatului unei persoane, într-o perioadă în care numărul misiunilor de audit s-a redus cu aproape jumătate, iar numărul certificatelor de conformitate a scăzut cu peste 90%.
2. Cui se adresează lucrarea, ce nevoie publică satisface și ce obiectiv sau indicator din Strategia de Dezvoltare Instituțională 2023-2028 este atins prin realizarea acesteia.
3. A fost analizată alternativa publicării unei sinteze exclusiv în format electronic, fără costuri de tipar și distribuție. În caz negativ, care este motivul.
4. A fost întocmită o analiză cost-beneficiu sau o notă de fundamentare economică prealabilă. În caz afirmativ, solicit comunicarea acesteia.
5. Cum se conciliază acest tip de cheltuială cu recomandările pe care Curtea de Conturi le formulează, în mod constant, entităților auditate, privind economicitatea, eficiența și eficacitatea cheltuielilor de reprezentare, protocol, publicitate și tipărituri, în aplicarea art. 1 și art. 2 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și cu principiile prevăzute la art. 21 alin. (1) din Legea nr. 94/1992.
6. Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 94/1992, membrii Curții de Conturi sunt obligați să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel, iar potrivit lit. f) a aceluiași alineat, aceștia sunt obligați să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare independenței și demnității funcției lor. Vă rog să precizați dacă, anterior adoptării hotărârii, a fost analizată compatibilitatea unei lucrări finanțate din fonduri publice și dedicate în mod expres și exclusiv mandatului unei persoane determinate cu obligațiile prevăzute de aceste dispoziții, precum și care a fost concluzia acestei analize.
7. Comitetul de Etică al Curții de Conturi sau structura de audit public intern s-au pronunțat, sub orice formă, cu privire la acest demers. În caz afirmativ, solicit comunicarea punctelor de vedere.
8. Instituția a evaluat riscul ca finanțarea din fonduri publice a unei lucrări dedicate în mod expres mandatului unei persoane fizice determinate, aprobată la un an după încetarea acestui mandat, să fie percepută public drept promovare a imaginii personale din bani publici, cu efect asupra credibilității instituției supreme de audit.

IX. Aspecte privind conținutul și datele prezentate

1. Cine a verificat și validat, din punct de vedere metodologic, datele statistice și graficele cuprinse în lucrare și dacă acestea au fost supuse controlului de calitate intern.
2. Lucrarea prezintă reducerea volumului de activitate drept rezultat al unei „tranziții strategice de succes”. Vă rog să comunicați studiul, analiza sau setul de indicatori pe baza cărora s-a stabilit că reducerea numărului de misiuni a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a impactului auditului.
3. Lucrarea conține fotografii ale membrilor plenului, inclusiv ale unor foști membri, precum și alte imagini susceptibile să conțină date cu caracter personal. Vă rog să precizați care este temeiul juridic al prelucrării și publicării acestor imagini, dintre cele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, cu indicarea, dacă este cazul, a dispoziției de drept intern care fundamentează prelucrarea. În ipoteza în care temeiul reținut a fost consimțământul, solicit dovada obținerii acestuia de la fiecare persoană vizată. În ipoteza în care a fost reținut un alt temei, vă rog să precizați dacă publicarea imaginilor într-o lucrare cu caracter retrospectiv și de imagine constituie o prelucrare ulterioară, într-un scop diferit de cel pentru care imaginile au fost inițial colectate. În caz afirmativ, vă rog să precizați dacă această prelucrare ulterioară se întemeiază pe o dispoziție de drept al Uniunii sau de drept intern care constituie o măsură necesară și proporțională, în sensul art. 6 alin. (4) din regulament, cu indicarea expresă a acesteia, iar în caz contrar solicit comunicarea analizei de compatibilitate efectuate potrivit criteriilor prevăzute la art. 6 alin. (4) lit. a) la e) din regulament.
4. Vă rog să precizați dacă responsabilul cu protecția datelor din cadrul Curții de Conturi a fost implicat, potrivit art. 38 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, în analiza prealabilă a prelucrării și publicării acestor imagini, la ce dată și sub ce formă, precum și să comunicați, în copie, punctul său de vedere, dacă acesta a fost formulat.

X. Documente solicitate

În temeiul dreptului de control parlamentar, solicit comunicarea, în copie, a următoarelor documente:

1. Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 701/23.07.2026, împreună cu anexa integrală;
2. Nota nr. 49358/22.07.2026;
3. Hotărârea Plenului nr. 784/10.07.2025 privind aprobarea cuprinsului lucrării;
4. actul de demisie al domnului Mihai Busuioc, cu mențiunea de înregistrare la Curtea de Conturi, precum și adresa de transmitere către Parlament în vederea constatării vacantării funcției;
5. art. 5 pct. 5.28 din Regulamentul propriu al Plenului, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 153/15.12.2010, în forma în vigoare la data de 23 iulie 2026;
6. referatul de necesitate, nota de fundamentare și documentul de inițiere a lucrării;
7. avizul de legalitate al Direcției Generale Juridice, dacă a fost emis;
8. documentele privind viza de control financiar preventiv propriu;
9. actul de delegare în temeiul căruia a fost aplicată semnătura „p. PREȘEDINTE”, dacă acesta există;
10. contractele, comenzile, facturile, procesele-verbale de recepție și documentele de plată aferente;
11. extrasul din programul anual al achizițiilor publice pentru anii 2025 și 2026, în partea privitoare la această lucrare;
12. procesele-verbale ale ședințelor plenului din 10 iulie 2025 și 23 iulie 2026, în partea privitoare la acest punct de pe ordinea de zi, inclusiv lista participanților, rezultatul votului și eventualele motivări scrise ale voturilor negative.

Solicit formularea răspunsului în scris, punctual, urmând numerotarea întrebărilor de mai sus, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților. În măsura în care anumite informații sunt considerate exceptate de la comunicare, vă rog să indicați temeiul legal expres al fiecărei excepții.

The post Florin – Cornel POPOVICI – Întrebare – Temeiul legal invocat, competența plenului, cronologia raportată la încetarea mandatului și la numirea la Curtea Constituțională, caracterul selectiv, costurile totale, sursele de finanțare, modul de angajare a cheltuielilor și oportunitatea elaborării, aprobării și publicării lucrării „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aprobată prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, precum și cheltuielile efectuate pentru elaborarea documentului aprobat prin legea privind Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (PL-x nr. 532/2026).

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 alin. (1)–(3) din Constituția României, republicată, privind controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, raportul anual prezentat Parlamentului, precum și controalele efectuate la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;

– art. 3, art. 4, art. 21, art. 28 și art. 39–40 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autonomia programului de activitate, controalele dispuse de Camerele Parlamentului, auditul performanței și raportarea către Parlament;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise, inclusiv dreptul deputatului de a le adresa și în perioada în care Camera Deputaților nu este în sesiune, precum și termenul de răspuns de 15 zile;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, emis asupra propunerii legislative care a devenit legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, a consemnat un set de constatări care privesc direct modul de utilizare a resurselor publice și care, în opinia mea, justifică o verificare de specialitate.

Potrivit acestui aviz: deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu, iar bugetul Fondului, echivalent cu aproximativ 1% din produsul intern brut, nu a făcut niciodată obiectul unei dezbateri publice reale; au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; iar tarifele colectate legal pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, în loc să fie direcționate către măsuri concrete de conservare.

Aceste constatări nu provin dintr-o luare de poziție politică, ci dintr-un aviz al unui organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, consacrat de art. 141 din Constituție. Ele indică, în esență, o discrepanță semnificativă între destinația declarată a unor resurse publice și nivelul utilizării lor efective, pe o perioadă de mai mulți ani, la o entitate al cărei buget anual este comparabil ca ordin de mărime cu bugetele unor ministere.

Separat, în legătură cu același document, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a comunicat public că studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată și a fost finanțat din Fondul pentru mediu, în condițiile în care în minister funcționează o direcție de specialitate în domeniul biodiversității. Documentul astfel finanțat a fost pregătit spre aprobare prin hotărâre a Guvernului – proiect pentru care Consiliul Legislativ a emis Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026 – a fost aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, dar nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial al României, iar un conținut normativ similar a fost ulterior promovat ca propunere legislativă înregistrată la 28 iulie 2026 și adoptată în procedură de urgență la începutul lunii august 2026.

Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată, constatând că nu au fost întrunite cerințele art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, fără a fi depuse fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Totodată, expunerea de motive arată că documentul corespunde jalonului 31 din PNRR, cu termen de îndeplinire la 30 iunie 2026 și cu o penalitate asociată de 972.455.220 euro în caz de neîndeplinire.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la acțiunile deja efectuate la Administrația Fondului pentru Mediu:

a) dacă, în perioada 2021–2026, Administrația Fondului pentru Mediu a fost cuprinsă în programele anuale de activitate ale Curții de Conturi și, în caz afirmativ, tipul acțiunilor, perioadele auditate și temele abordate;

b) principalele constatări și abateri reținute, valoarea estimată a acestora, măsurile dispuse prin decizii și stadiul valorificării lor la data prezentei;

c) dacă vreuna dintre aceste acțiuni a vizat expres finanțarea conservării naturii, a ariilor naturale protejate și a biodiversității.

2. Cu privire la ținta de alocare de 20% din Fondul pentru mediu:

a) dacă respectarea acestei ținte a făcut obiectul unei verificări din partea Curții de Conturi, cu indicarea actului normativ ori a documentului programatic care o instituie;

b) în caz afirmativ, nivelul alocărilor și al plăților efective destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, pentru fiecare dintre anii 2021–2025, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu;

c) dacă a fost cuantificată diferența dintre ținta asumată și nivelul realizat și dacă aceasta a fost analizată din perspectiva principiilor economicității, eficienței și eficacității, respectiv ce constatări au fost formulate.

3. Cu privire la programele de sechestrare a carbonului:

a) dacă plățile efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm au făcut obiectul unei acțiuni de verificare, cu indicarea valorii totale a plăților și a numărului de beneficiari;

b) dacă a fost analizată fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv, inclusiv în raport cu regimul aplicabil speciilor alogene, și dacă a fost reținut vreun prejudiciu;

c) dacă a fost verificată situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, respectiv cuantumul și vechimea sumelor restante.

4. Cu privire la tarifele colectate pentru ariile naturale protejate:

a) dacă modul de gestionare a acestor tarife a făcut obiectul unei verificări, cu precizarea temeiului legal în baza căruia sumele ar fi fost virate la bugetul de stat în loc să fie utilizate pentru măsuri de conservare, și a cuantumului acestora pe ultimii trei ani.

5. Cu privire la cheltuiala efectuată de minister pentru elaborarea Strategiei:

a) dacă contractul de servicii având ca obiect studiul care a stat la baza Strategiei, în valoare de 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată, a făcut obiectul unei acțiuni de audit sau de control;

b) dacă finanțarea unui asemenea studiu se încadrează în categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din Fondul pentru mediu potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005;

c) dacă a fost analizată economicitatea achiziției, în condițiile existenței unei direcții de specialitate proprii a ministerului, finanțată tot din fonduri publice;

d) dacă a fost analizată situația în care proiectul de hotărâre a Guvernului pentru fundamentarea căruia documentul a fost achiziționat nu a mai fost publicat și nu a intrat în vigoare, sub aspectul atingerii scopului cheltuielii, precum și regimul patrimonial al livrabilelor ulterior preluate într-o inițiativă legislativă parlamentară.

6. Cu privire la fondurile europene aferente biodiversității:

a) dacă gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro alocate prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității a făcut obiectul unei acțiuni a Curții de Conturi și, în caz afirmativ, cauzele reținute pentru nivelul scăzut de absorbție;

b) dacă riscul financiar asociat neîndeplinirii jalonului 31 din PNRR, al cărui termen a fost stabilit la 30 iunie 2026, inclusiv sub aspectul sumei de 972.455.220 euro indicate în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, a fost evaluat în cadrul vreunei acțiuni a Curții de Conturi ori al colaborării cu Autoritatea de Audit.

7. Cu privire la programul de activitate:

a) data la care Plenul Curții de Conturi urmează să se pronunțe asupra includerii în programul de activitate a unei acțiuni de audit al performanței, în temeiul art. 28 din Legea nr. 94/1992, având ca temă economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării biodiversității și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026;

b) în ipoteza neincluderii, considerentele care fundamentează această decizie, prin raportare la ordinul de mărime al resurselor financiare implicate și la aspectele semnalate de Consiliul Economic și Social;

c) dacă rezultatele acțiunilor deja finalizate la Administrația Fondului pentru Mediu și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot fi comunicate Parlamentului, în tot sau în extras, potrivit art. 40 din Legea nr. 94/1992.

Totodată, vă solicit să dispuneți efectuarea verificărilor necesare cu privire la aspectele semnalate, prin includerea în programul de activitate a unei acțiuni având ca obiect utilizarea resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, precum și cheltuiala efectuată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei, și să comunicați Parlamentului rezultatele acestora.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. Pentru documentele neclasificate și destinate publicității, în măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în acest format.

Documentele clasificate ori nedestinate publicității, dacă există, se transmit pe suport hârtie la sediul Parlamentului României, pe numele subsemnatului, având acces la informații clasificate în temeiul art. 7 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare; în cuprinsul răspunsului se face doar mențiunea existenței lor.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, întrucât documentele publice relevă că, ulterior concursului organizat în august 2017, funcțiile de conducere au fost ocupate prin numiri temporare succesive, cu delegație și cazuri semnalate public de numiri ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Statutul auditorului public extern, aprobat de Plen în temeiul art. 58 lit. k) din Legea nr. 94/1992 și publicat pe pagina de internet a instituției, condiționează la art. 7 alin. (2) ocuparea funcțiilor de conducere de praguri precise de vechime în specialitate: minimum 10 ani pentru director, 8 ani pentru director adjunct, 7 ani pentru șef serviciu/șef oficiu regional de audit și 6 ani pentru șef birou. Potrivit art. 23 alin. (1) din același Statut, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui auditor public extern „care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții” — condițiile de vechime fiind, așadar, obligatorii inclusiv în cazul delegațiilor.

Din documente publice rezultă că ultimul concurs pentru funcțiile de director și director adjunct a fost organizat în august 2017, funcțiile fiind ocupate de atunci prin numiri temporare succesive, iar în spațiul public au fost semnalate cazuri de numiri în funcții de conducere ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la ansamblul numirilor în funcții de conducere efectuate începând cu 1 ianuarie 2018:

a) situația centralizată a numirilor (inclusiv temporare, cu delegație) în funcțiile de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou, cu indicarea, pentru fiecare numire: data, structura, vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul de calcul al acesteia;

b) documentele din care rezultă verificarea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin informații clasificate;

2. Cu privire la numirea în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Cluj (2022):

a) vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul concret de calcul al acesteia;

b) în măsura în care în calcul a fost valorificată vechime din activități anterioare angajării în instituție (de exemplu, activitatea de avocatură), temeiul juridic al asimilării acestei vechimi cu vechimea în specialitate cerută de art. 7 alin. (2) lit. b) din Statut;

3. Cu privire la propunerea de numire în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Constanța (HP nr. 1431/29.12.2025):

a) vechimea în specialitate și vechimea în cadrul Curții de Conturi ale persoanei propuse, la data propunerii, și documentele de verificare a condiției statutare;

4. Cu privire la situațiile de neconformitate:

a) dacă, în urma verificărilor proprii, au fost identificate numiri în funcții de conducere efectuate fără îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut și, în caz afirmativ, măsurile dispuse.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. 

În măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în format electronic.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale instituției și costurile aferente funcțiilor de conducere, întrucât analiza documentară a structurii organizatorice relevă direcții al căror personal de execuție se situează sub pragurile minime prevăzute pentru constituirea structurilor din administrația publică, precum și o pondere ridicată a funcțiilor de conducere în raport cu posturile de execuție.

1. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Din analiza structurii organizatorice la nivel central rezultă că, în cadrul direcțiilor din cele 12 departamente, numărul posturilor de execuție se situează, în toate direcțiile analizate, sub pragurile minime de constituire prevăzute pentru structurile din administrația publică prin Legea nr. 296/2023 (minimum 10 posturi pentru un serviciu, minimum 20 pentru o direcție, pondere maximă de 8% a funcțiilor de conducere), norme de la care Curtea de Conturi este exceptată. Există direcții cu câte un post de director și un post de director adjunct la cinci sau șase posturi de execuție, precum și direcții în cadrul cărora funcționează câte două posturi de director și două de director adjunct la zece posturi de execuție.

Instituția supremă de audit verifică respectarea normelor de structură și de disciplină bugetară la toate entitățile auditate, iar INTOSAI-P 12 — publicat de Curte în traducere oficială — îi cere să fie o organizație model, care conduce prin puterea exemplului.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la structura organizatorică în vigoare:

a) statul de funcții al structurilor centrale, pe departamente și direcții, cu numărul posturilor de conducere și de execuție, aprobate și ocupate, în extras comunicabil;

b) numărul total al funcțiilor de conducere la nivelul întregii instituții (central și teritorial) și ponderea acestora în totalul posturilor ocupate;

2. Cu privire la justificarea dimensionării:

a) justificarea menținerii direcțiilor al căror personal de execuție se situează sub pragurile de constituire prevăzute de Legea nr. 296/2023 pentru administrația publică, cu indicarea actelor prin care Plenul a analizat această situație;

b) justificarea situațiilor în care în cadrul aceleiași direcții funcționează câte două posturi de director și două posturi de director adjunct;

3. Cu privire la costuri:

a) costul salarial anual al funcțiilor de conducere din structurile centrale, pentru anii 2023–2026 — cu precizarea că solicitarea vizează costul distinct al funcțiilor de conducere, iar nu cheltuielile totale de personal reflectate agregat în execuția bugetară;

b) dacă Plenul a analizat redimensionarea structurilor în acord cu INTOSAI-P 12 (instituția supremă de audit ca organizație model) și, sub aspectul justificării și publicării deciziilor de organizare, cu INTOSAI-P 20 și, în caz afirmativ, actul prin care s-a dispus sau s-a respins această măsură.

The post  Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: funcționarea Comitetului de etică al Curții de Conturi și stadiul alinierii normelor interne la cadrul INTOSAI publicat de instituție în traducere oficială (ISSAI 130, ISSAI 140 ed. 2025, INTOSAI-P 20)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind funcționarea Comitetului de etică al instituției și stadiul alinierii normelor interne la cadrul profesional INTOSAI, întrucât documentele publice ale Curții de Conturi relevă existența unor obligații periodice de raportare în materia eticii și integrității, precum și publicarea, în traducere oficială, a standardelor și principiilor INTOSAI relevante pentru etică, managementul calității, transparență și responsabilitate.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, în forma actualizată publicată în anul 2019, instituie obligații documentare precise: structurile centrale și camerele de conturi transmit lunar Comitetului de etică informări pe probleme etice, departamentele depun informări trimestriale, iar Comitetul de etică centralizează trimestrial datele privind etica și integritatea. Totodată, Curtea de Conturi a publicat pe pagina proprie traducerile oficiale în limba română ale cadrului INTOSAI de declarații profesionale, între care ISSAI 130 — Codul etic (ed. 2019, care introduce cerințe exprese la nivel de instituție), ISSAI 140 — Managementul calității pentru SAI (ed. 2025) și INTOSAI-P 20 — Principiile de transparență și responsabilitate, al cărui Principiu 3 cere ca sistemul de asigurare a calității să fie supus periodic unei evaluări independente.

Codul de conduită din 2019 a fost elaborat, potrivit propriului preambul, având în vedere „recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al INTOSAI, care, în respectul principiilor adoptate la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un fundament pentru codurile instituțiilor supreme de audit” — versiune anterioară restructurării ISSAI 130 din 2019, iar manualele de audit și ghidul de eșantionare în vigoare datează din anul 2023, anterior ediției 2025 a ISSAI 140 — împrejurare care nu implică, prin ea însăși, o neconformitate, dar care justifică întrebarea privind stadiul alinierii.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la activitatea Comitetului de etică (2019–2026):

a) situația centralizată, pe ani, a informărilor lunare și trimestriale primite de Comitetul de etică, cu numărul problemelor de etică semnalate și măsurile dispuse;

b) centralizările trimestriale întocmite de Comitetul de etică, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin date cu caracter personal nesusceptibile de anonimizare;

2. Cu privire la alinierea normelor interne de etică:

a) stadiul actualizării Codului de conduită etică și profesională în raport cu arhitectura ISSAI 130 (ed. 2019), inclusiv existența unui proiect de act intern și calendarul adoptării, dacă este cazul;

3. Cu privire la managementul calității:

a) stadiul alinierii sistemului de management al calității și a manualelor de audit la ISSAI 140 (ed. 2025), inclusiv calendarul de revizuire, dacă există;

b) dacă, începând cu anul 2018, sistemul de asigurare a calității activității de audit a fost supus vreunei evaluări independente sau evaluări inter pares (peer review) și, în caz afirmativ, transmiterea raportului de evaluare, în copie sau în extras comunicabil.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. 

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – funcționarea Comitetului de etică al Curții de Conturi și stadiul alinierii normelor interne la cadrul INTOSAI publicat de instituție în traducere oficială (ISSAI 130, ISSAI 140 ed. 2025, INTOSAI-P 20) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, întrucât documentele publice relevă că, ulterior concursului organizat în august 2017, funcțiile de conducere au fost ocupate prin numiri temporare succesive, cu delegație și cazuri semnalate public de numiri ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Statutul auditorului public extern, aprobat de Plen în temeiul art. 58 lit. k) din Legea nr. 94/1992 și publicat pe pagina de internet a instituției, condiționează la art. 7 alin. (2) ocuparea funcțiilor de conducere de praguri precise de vechime în specialitate: minimum 10 ani pentru director, 8 ani pentru director adjunct, 7 ani pentru șef serviciu/șef oficiu regional de audit și 6 ani pentru șef birou. Potrivit art. 23 alin. (1) din același Statut, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui auditor public extern „care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții” — condițiile de vechime fiind, așadar, obligatorii inclusiv în cazul delegațiilor.

Din documente publice rezultă că ultimul concurs pentru funcțiile de director și director adjunct a fost organizat în august 2017, funcțiile fiind ocupate de atunci prin numiri temporare succesive, iar în spațiul public au fost semnalate cazuri de numiri în funcții de conducere ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la ansamblul numirilor în funcții de conducere efectuate începând cu 1 ianuarie 2018:

a) situația centralizată a numirilor (inclusiv temporare, cu delegație) în funcțiile de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou, cu indicarea, pentru fiecare numire: data, structura, vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul de calcul al acesteia;

b) documentele din care rezultă verificarea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin informații clasificate;

2. Cu privire la numirea în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Cluj (2022):

a) vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul concret de calcul al acesteia;

b) în măsura în care în calcul a fost valorificată vechime din activități anterioare angajării în instituție (de exemplu, activitatea de avocatură), temeiul juridic al asimilării acestei vechimi cu vechimea în specialitate cerută de art. 7 alin. (2) lit. b) din Statut;

3. Cu privire la propunerea de numire în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Constanța (HP nr. 1431/29.12.2025):

a) vechimea în specialitate și vechimea în cadrul Curții de Conturi ale persoanei propuse, la data propunerii, și documentele de verificare a condiției statutare;

4. Cu privire la situațiile de neconformitate:

a) dacă, în urma verificărilor proprii, au fost identificate numiri în funcții de conducere efectuate fără îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut și, în caz afirmativ, măsurile dispuse.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale instituției și costurile aferente funcțiilor de conducere, întrucât analiza documentară a structurii organizatorice relevă direcții al căror personal de execuție se situează sub pragurile minime prevăzute pentru constituirea structurilor din administrația publică, precum și o pondere ridicată a funcțiilor de conducere în raport cu posturile de execuție.

1. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Din analiza structurii organizatorice la nivel central rezultă că, în cadrul direcțiilor din cele 12 departamente, numărul posturilor de execuție se situează, în toate direcțiile analizate, sub pragurile minime de constituire prevăzute pentru structurile din administrația publică prin Legea nr. 296/2023 (minimum 10 posturi pentru un serviciu, minimum 20 pentru o direcție, pondere maximă de 8% a funcțiilor de conducere), norme de la care Curtea de Conturi este exceptată. Există direcții cu câte un post de director și un post de director adjunct la cinci sau șase posturi de execuție, precum și direcții în cadrul cărora funcționează câte două posturi de director și două de director adjunct la zece posturi de execuție.

Instituția supremă de audit verifică respectarea normelor de structură și de disciplină bugetară la toate entitățile auditate, iar INTOSAI-P 12 — publicat de Curte în traducere oficială — îi cere să fie o organizație model, care conduce prin puterea exemplului.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la structura organizatorică în vigoare:

a) statul de funcții al structurilor centrale, pe departamente și direcții, cu numărul posturilor de conducere și de execuție, aprobate și ocupate, în extras comunicabil;

b) numărul total al funcțiilor de conducere la nivelul întregii instituții (central și teritorial) și ponderea acestora în totalul posturilor ocupate;

2. Cu privire la justificarea dimensionării:

a) justificarea menținerii direcțiilor al căror personal de execuție se situează sub pragurile de constituire prevăzute de Legea nr. 296/2023 pentru administrația publică, cu indicarea actelor prin care Plenul a analizat această situație;

b) justificarea situațiilor în care în cadrul aceleiași direcții funcționează câte două posturi de director și două posturi de director adjunct;

3. Cu privire la costuri:

a) costul salarial anual al funcțiilor de conducere din structurile centrale, pentru anii 2023–2026 — cu precizarea că solicitarea vizează costul distinct al funcțiilor de conducere, iar nu cheltuielile totale de personal reflectate agregat în execuția bugetară;

b) dacă Plenul a analizat redimensionarea structurilor în acord cu INTOSAI-P 12 (instituția supremă de audit ca organizație model) și, sub aspectul justificării și publicării deciziilor de organizare, cu INTOSAI-P 20 și, în caz afirmativ, actul prin care s-a dispus sau s-a respins această măsură.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: funcționarea Comitetului de etică al Curții de Conturi și stadiul alinierii normelor interne la cadrul INTOSAI publicat de instituție în traducere oficială (ISSAI 130, ISSAI 140 ed. 2025, INTOSAI-P 20)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind funcționarea Comitetului de etică al instituției și stadiul alinierii normelor interne la cadrul profesional INTOSAI, întrucât documentele publice ale Curții de Conturi relevă existența unor obligații periodice de raportare în materia eticii și integrității, precum și publicarea, în traducere oficială, a standardelor și principiilor INTOSAI relevante pentru etică, managementul calității, transparență și responsabilitate.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, în forma actualizată publicată în anul 2019, instituie obligații documentare precise: structurile centrale și camerele de conturi transmit lunar Comitetului de etică informări pe probleme etice, departamentele depun informări trimestriale, iar Comitetul de etică centralizează trimestrial datele privind etica și integritatea. Totodată, Curtea de Conturi a publicat pe pagina proprie traducerile oficiale în limba română ale cadrului INTOSAI de declarații profesionale, între care ISSAI 130 — Codul etic (ed. 2019, care introduce cerințe exprese la nivel de instituție), ISSAI 140 — Managementul calității pentru SAI (ed. 2025) și INTOSAI-P 20 — Principiile de transparență și responsabilitate, al cărui Principiu 3 cere ca sistemul de asigurare a calității să fie supus periodic unei evaluări independente.

Codul de conduită din 2019 a fost elaborat, potrivit propriului preambul, având în vedere „recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al INTOSAI, care, în respectul principiilor adoptate la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un fundament pentru codurile instituțiilor supreme de audit” — versiune anterioară restructurării ISSAI 130 din 2019, iar manualele de audit și ghidul de eșantionare în vigoare datează din anul 2023, anterior ediției 2025 a ISSAI 140 — împrejurare care nu implică, prin ea însăși, o neconformitate, dar care justifică întrebarea privind stadiul alinierii.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la activitatea Comitetului de etică (2019–2026):

a) situația centralizată, pe ani, a informărilor lunare și trimestriale primite de Comitetul de etică, cu numărul problemelor de etică semnalate și măsurile dispuse;

b) centralizările trimestriale întocmite de Comitetul de etică, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin date cu caracter personal nesusceptibile de anonimizare;

2. Cu privire la alinierea normelor interne de etică:

a) stadiul actualizării Codului de conduită etică și profesională în raport cu arhitectura ISSAI 130 (ed. 2019), inclusiv existența unui proiect de act intern și calendarul adoptării, dacă este cazul;

3. Cu privire la managementul calității:

a) stadiul alinierii sistemului de management al calității și a manualelor de audit la ISSAI 140 (ed. 2025), inclusiv calendarul de revizuire, dacă există;

b) dacă, începând cu anul 2018, sistemul de asigurare a calității activității de audit a fost supus vreunei evaluări independente sau evaluări inter pares (peer review) și, în caz afirmativ, transmiterea raportului de evaluare, în copie sau în extras comunicabil.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. 

În măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în format electronic.

The post  Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – funcționarea Comitetului de etică al Curții de Conturi și stadiul alinierii normelor interne la cadrul INTOSAI publicat de instituție în traducere oficială (ISSAI 130, ISSAI 140 ed. 2025, INTOSAI-P 20) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea, printr-o misiune de audit de conformitate, a modului de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a obiectivului de investiții „Maternitatea Bega” din Timișoara

Stimate domnule Ministru,

Stimată doamnă Președinte

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind un obiectiv de investiții realizat din fonduri publice și europene, în privința căruia informațiile apărute în spațiul public justifică verificarea modului de utilizare a resurselor alocate.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

a) Constituția României, art. 140, potrivit căruia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public;

b) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, prin proceduri de audit public extern desfășurate potrivit standardelor proprii;

c) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu privire la cerințele fundamentale privind calitatea în construcții, urmărirea execuției și recepția lucrărilor;

d) Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, și Normele metodologice de aplicare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, în special art. 154 din lege și art. 39–42 din norme, referitoare la garanția de bună execuție, precum și regulile de eligibilitate a cheltuielilor aplicabile proiectelor finanțate din fonduri europene, în special în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră.

e) Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare, prin care ministerul exercită atribuții privind coordonarea, monitorizarea și controlul utilizării fondurilor europene, inclusiv verificarea utilizării fondurilor externe nerambursabile, aplicarea regulilor de eligibilitate și, după caz, prevenirea ori constatarea unor nereguli și corecții financiare.

Prin prezenta întrebare urmăresc să aflu, pe de o parte, dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ori structurile competente din sistemul de management și control al fondurilor europene au efectuat verificări cu privire la eligibilitatea, regularitatea și legalitatea cheltuielilor aferente acestui proiect, iar, pe de altă parte, dacă și în ce mod Curtea de Conturi și-a exercitat ori are în vedere să își exercite competențele de audit public extern cu privire la acest obiectiv.

II. Situația de fapt

Obiectivul de investiții „Maternitatea Bega” a fost realizat în campusul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, ca prima maternitate publică ridicată de la zero în vestul țării în ultimii circa 50 de ani. Investiția a fost realizată de Consiliul Județean Timiș, în calitate de beneficiar, autoritate contractantă și ordonator principal de credite, acesta fiind entitatea care a asigurat bugetarea, contractarea, execuția, recepția și dotarea obiectivului. Administrarea ulterioară a unității revine Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara.

Investiția a fost derulată în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră România–Ungaria (Interreg V-A), fiind finanțată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de la bugetul de stat și din bugetul Consiliului Județean Timiș. Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit, la data de 6 iulie 2020, asocierii conduse de Construcții Erbașu SA, împreună cu Tehnodomus SRL, Hospital Technical Solutions, Kral Medical Solutions SRL, Tehnoplus Medical Service și Sfera Con. Recepția clădirii și predarea către Consiliul Județean Timiș au avut loc la 11 martie 2024, inaugurarea oficială la 12 august 2024, iar deschiderea pentru primele paciente la 19 august 2024. Potrivit declarațiilor autorităților, lucrarea beneficiază de o perioadă de garanție de 5 ani.

Împrejurarea că investiția a beneficiat și de finanțare din fonduri europene nu diminuează răspunderea Consiliului Județean Timiș, în calitate de beneficiar și autoritate contractantă, pentru legalitatea și regularitatea utilizării resurselor alocate și nu exclude competența Curții de Conturi de a verifica modul de administrare și de întrebuințare a acestor resurse.

Cu privire la valoarea investiției, informațiile comunicate public sunt neomogene: unele surse indică o valoare a construcției de circa 12–14 milioane de euro, în timp ce altele indică o valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro, incluzând dotările. Această diferență, precum și delimitarea costurilor de construcție de cele de dotare, impun clarificarea prin audit a valorii aprobate inițial, a valorii realizate și a eventualelor suplimentări.

Din relatările din presă rezultă, încă din perioada premergătoare deschiderii și pe parcursul perioadei de funcționare de la deschidere până în prezent, o succesiune de incidente tehnice: identificarea unor germeni în apa din instalațiile nou executate, care ar fi determinat amânarea deschiderii; defectarea instalației de aer condiționat la scurt timp după inaugurare; infiltrații repetate de apă prin acoperiș, terase, tâmplărie și sistemul de canalizare, ajungând în saloane și în sălile de nașteri; afectarea tavanelor casetate și a corpurilor de iluminat; deficiențe la evacuarea apei de la grupurile sanitare, atribuite unei pante de scurgere calculate eronat; precum și incidente repetate la ascensoare. Cel mai recent episod de infiltrații a fost semnalat public la 21 iunie 2026, la aproape doi ani de la inaugurare, ceea ce ridică întrebarea dacă remedierile efectuate în garanție au vizat cauzele reale ori doar efectele vizibile.

Sintetic, principalele date și evenimente relevante sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel nr. 1 Cronologia principalelor date și incidente semnalate public

Precizez că datele de mai sus provin din surse deschise (relatări de presă și comunicări ale autorităților) și au caracter de indiciu; verificarea, confirmarea sau infirmarea lor, precum și stabilirea cauzelor și a responsabilităților, constituie tocmai obiectul misiunii de audit de conformitate la care se referă prezenta întrebare.

III. Întrebări adresate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Curții de Conturi

Față de cele expuse, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. A efectuat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, direct sau prin structurile competente din sistemul de management și control al fondurilor europene, verificări privind acest proiect, sub aspectul eligibilității cheltuielilor, regularității utilizării fondurilor europene, respectării obligațiilor asumate prin contractul de finanțare și existenței unor riscuri de corecții financiare? În caz afirmativ, care au fost principalele constatări și măsuri dispuse?

2. A efectuat Curtea de Conturi, până în prezent, vreo misiune de audit financiar, de audit de conformitate ori de audit al performanței la Consiliul Județean Timiș, în calitate de entitate care a bugetat, contractat și realizat această investiție, precum și, după caz, la administratorul Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, cu privire la modul de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a maternității? În caz afirmativ, care au fost principalele constatări și măsuri dispuse?

3. În cazul în care o astfel de misiune nu a fost efectuată, are în vedere Curtea de Conturi includerea acestui obiectiv într-o viitoare misiune de audit de conformitate, potrivit programării sale anuale, având în vedere interesul public și deficiențele semnalate?

4. Fără a aduce atingere independenței Curții de Conturi în stabilirea obiectivelor și a metodologiei misiunilor de audit, vă rog să precizați dacă au fost ori urmează să fie analizate, între altele, următoarele aspecte, cu comunicarea constatărilor reținute:

A. Bugetare și finanțare

a) valoarea aprobată inițial a investiției, indicatorii tehnico-economici aprobați și sursele de finanțare defalcate (FEDR, bugetul de stat, bugetul Consiliului Județean Timiș);

b) dacă bugetul inițial a suferit modificări sau suplimentări, cu indicarea cuantumului, a temeiului legal, a sursei fiecărei suplimentări și a actelor adiționale încheiate la contract;

c) clarificarea diferențelor dintre valorile comunicate public și delimitarea clară a costurilor de construcție de costurile de dotare;

d) respectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul proiectului transfrontalier, inexistența dublei finanțări și existența eventualelor riscuri de aplicare a unor corecții financiare ori de recuperare a finanțării;

B. Proiectare și execuție

e) dacă execuția a respectat proiectul tehnic autorizat și dacă au existat modificări față de proiect ori dispoziții de șantier, cu indicarea temeiului și a avizării acestora;

f) respectarea soluțiilor tehnice proiectate, în special în privința hidroizolațiilor, a pantelor de evacuare și a instalațiilor, și identificarea cauzelor deficiențelor semnalate public;

g) respectarea cerințelor de calitate în construcții, inclusiv urmărirea execuției, dirigenția de șantier și întocmirea cărții tehnice a construcției;

C. Recepție și garanție

h) modul de efectuare a recepției la terminarea lucrărilor, consemnarea eventualelor deficiențe și respectarea procedurilor legale;

i) regimul garanției de bună execuție și al garanției de 5 ani, modul de activare a garanției pentru remedieri, cine a suportat costurile remedierilor, inclusiv dacă au fost angajate cheltuieli din fonduri publice pentru remedierea unor deficiențe care, potrivit contractelor, ar fi trebuit suportate de executant, precum și existența eventualelor vicii ascunse;

D. Achiziții de dotare și aparatură

j) legalitatea și conformitatea procedurilor de achiziție a dotărilor și a aparaturii medicale, inclusiv derularea prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), criteriile de atribuire, prețurile, contractele, furnizorii și sursa de finanțare a fiecărei achiziții;

k) corelarea dotărilor achiziționate cu necesarul din proiect și cu cerințele de autorizare și acreditare a unității sanitare;

E. Funcționalitatea aparaturii

l) instalarea, recepția, punerea în funcțiune și existența documentelor privind funcționalitatea aparaturii medicale, cu indicarea, pentru fiecare echipament relevant, a datei punerii în funcțiune, a perioadei efective de funcționare și a eventualelor perioade de indisponibilitate consemnate, precum și a cauzelor acestora;

m) impactul incidentelor tehnice (infiltrații, defecțiuni ale instalației de climatizare, ale ascensoarelor și ale canalizării) asupra utilizării bunurilor și echipamentelor achiziționate din fonduri publice, precum și asupra continuității funcționării investiției;

n) existența și respectarea contractelor de mentenanță și service pentru aparatura și instalațiile aferente;

F. Răspundere și valorificare

o) identificarea eventualelor nereguli și a responsabilităților instituționale și contractuale rezultate din documentele verificate și, după caz, formularea măsurilor și recomandărilor prevăzute de lege ori sesizarea autorităților competente.

În măsura în care au fost efectuate verificări, vă rog să îmi comunicați principalele constatări și măsurile dispuse, în condițiile legii.

Solicit formularea răspunsului în scris.

Anexe

Anexez, cu titlu de indicii din surse deschise, următoarele materiale de presă:

1. Digi24, „Plouă în cea mai nouă maternitate din țară, în valoare de 20 de milioane de euro. Angajații au adunat apa în găleți”, 16 septembrie 2024.

2. Știrile Pro TV, „În cea mai nouă maternitate din țară plouă din tavan în sala de nașteri, unitatea din Timișoara inaugurată acum o lună”.

3. InsiderTM, „Maternitatea care a învățat să nască scuze”, 23 iunie 2026.

Cu deosebită considerație,

Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală nr. 37 Timiș

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Verificarea, printr-o misiune de audit de conformitate, a modului de bugetare, proiectare, execuție, recepție și dotare a obiectivului de investiții „Maternitatea Bega” din Timișoara appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: aplicarea metodologiei interne de audit financiar privind probele de audit, controlul calității și derogările, valorificarea petițiilor și exhaustivitatea înregistrării patrimoniului public

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind aplicarea metodologiei interne de audit financiar privind probele de audit, controlul calității și derogările de la metodologia standard, întrucât modul de evaluare a probelor, de asigurare a calității și de valorificare a informațiilor externe determină în mod direct fiabilitatea concluziilor de audit.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Manualul de audit financiar și Ghidul privind metodele de eșantionare în audit, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 31/3.02.2023, stabilesc ca regulă utilizarea metodelor statistice de eșantionare în auditurile financiare.

Manualul reglementează, între altele, documentarea probelor de audit, extrapolarea abaterilor identificate în eșantion, controlul calității, asigurarea unei practici unitare între structurile teritoriale, precum și condițiile în care pot fi aprobate derogări de la metodologia standard.

Standardele internaționale de audit (ISSAI 2500, pct. A52–A56, ISSAI 2530, ISSAI 2315 și ISSAI 2240) așază selectarea elementelor specifice pe baza raționamentului profesional — elemente cu risc ridicat, neobișnuite sau semnalate din surse externe — printre mijloacele fundamentale de obținere a probelor de audit.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să comunicați, în scris, următoarele:

1. Cu privire la documentarea probelor de audit:

a) când o probă de audit este considerată suficientă;

b) când o probă de audit este considerată adecvată;

c) cine stabilește că nivelul probelor este suficient pentru emiterea opiniei.

2. Cu privire la abaterile identificate în eșantion:

a) modul în care sunt extrapolate erorile identificate în eșantion;

b) situațiile în care nu se realizează extrapolarea;

c) cine aprobă această decizie.

3. Cu privire la controlul calității:

a) numărul dosarelor de audit financiar supuse controlului calității în perioada 2023–2025;

b) numărul dosarelor care au necesitat refacerea documentației;

c) numărul misiunilor respinse la controlul calității pentru motivul că raționamentul profesional nu era suficient documentat, în perioada 2023–2025;

d) principalele motive constatate.

4. Cu privire la uniformitatea practicii între structurile teritoriale:

a) măsurile aplicate pentru a asigura o practică unitară între camerele de conturi județene;

b) dacă există diferențe privind utilizarea eșantionării între structurile teritoriale;

c) dacă aceste diferențe sunt monitorizate.

5. Cu privire la derogările de la Manual:

a) dacă Manualul permite derogări de la metodologia standard;

b) cine poate aproba asemenea derogări;

c) numărul derogărilor aprobate în perioada 2023–2025;

d) actul prin care a fost aprobată fiecare derogare și temeiul procedural utilizat.

6. Cu privire la valorificarea petițiilor și sesizărilor:

a) numărul petițiilor și sesizărilor primite în perioada 2023–2025 cu privire la entități cuprinse în programul anual de activitate;

b) numărul petițiilor care au generat extinderea procedurilor de audit la entitățile vizate;

c) procedura internă prin care conținutul petițiilor ajunge la echipele de audit în etapa de planificare a misiunilor, precum și actul normativ intern, procedura, instrucțiunea ori metodologia care reglementează acest circuit.

7. Cu privire la exhaustivitatea înregistrării patrimoniului public:

a) modul în care misiunile de audit din perioada 2023–2025 au testat exhaustivitatea înregistrării în contabilitate a patrimoniului public, în special a resurselor naturale (fond funciar, resurse minerale, agregate);

b) procedurile prevăzute de metodologia de audit pentru testarea exhaustivității înregistrării patrimoniului public și documentele în care acestea sunt consemnate, precum și documentele de audit care atestă aplicarea acestor proceduri și rezultatele obținute.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate, respectiv copii, în integralitatea lor, ale tuturor actelor administrative, procedurilor, metodologiilor, instrucțiunilor, notelor, referatelor, proceselor-verbale și anexelor care fundamentează răspunsurile comunicate, indiferent de suportul pe care sunt păstrate.

În măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în format electronic.

În situația în care, pentru unul dintre aspectele solicitate, nu au existat cazuri sau documente corespunzătoare, vă rog să precizați expres această împrejurare.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Aplicarea metodologiei interne de audit financiar privind probele de audit, controlul calității și derogările, valorificarea petițiilor și exhaustivitatea înregistrării patrimoniului public appeared first on AUR.