Parlamentarul AUR propune ca, înainte de reducerea sprijinului acordat elevilor, să fie suspendate indemnizaţiile parlamentarilor în vacanţa parlamentară şi diminuate subvenţiile acordate partidelor de la bugetul de stat.
“Dacă domnul Ilie Bolojan consideră că bursele elevilor pot fi suspendate pe perioada vacanţelor şcolare, atunci propun o regulă simplă şi dreaptă: să fie suspendate şi indemnizaţiile parlamentarilor pe perioada vacanţei parlamentare.
Şi, înainte să luaţi un singur leu de la un elev, luaţi din subvenţiile acordate partidelor parlamentare de la bugetul de stat. Reduceţi banii pentru aparatul politic, pentru propagandă şi pentru partide înainte să faceţi economie la educaţia copiilor României.
Elevii reprezintă investiţia în viitorul ţării. Politica reprezintă cheltuiala prezentului. O ţară care economiseşte de la copii, dar continuă să finanţeze generos partidele, şi-a inversat priorităţile. Domnule Bolojan, dacă austeritatea este necesară, începeţi cu politica, nu cu elevii. Luaţi de la noi înainte să luaţi de la ei!”, a declarat deputatul AUR Mohammad Murad.

The post Mohammad Murad – Declarație de presă – Domnule Bolojan, dacă austeritatea este necesară, începeţi cu politica, nu cu elevii appeared first on AUR.

Demersurile vizează în primul rând situaţia profesioniştilor autorizaţi anterior de stat prin ANCPI, respectarea dispoziţiilor tranzitorii ale legii, existenţa testului de proporţionalitate prevăzut de dreptul Uniunii Europene, legalitatea procedurii de avizare şi publicare a actelor Colegiului Geodezilor din România şi reprezentativitatea structurilor de conducere ale noului organism profesional.
Profesioniştii autorizaţi trebuiau preluaţi, nu obligaţi să solicite din nou dreptul de a profesa

Art. 43 din Legea nr. 267/2024 a instituit mecanismul tranzitoriu prin care persoanele deja autorizate de ANCPI trebuiau înscrise în noul sistem profesional.
Aceste dispoziţii trebuiau să garanteze continuitatea legală a activităţii profesioniştilor existenţi, dar şi posibilitatea acestora de a participa la organizarea noului organism profesional, de a se înscrie în filiale, de a candida şi de a fi aleşi în structurile Colegiului.
În practică însă, autorizaţii ANCPI nu au fost preluaţi ca atare. În locul mecanismului tranzitoriu, acestora le-au fost solicitate cereri individuale, documente suplimentare, taxe şi cotizaţii pentru dobândirea drepturilor profesionale în cadrul CGR.
Există inclusiv profesionişti care au depus documentele solicitate, au fost validaţi şi înscrişi în Colegiul Geodezilor, dar nu au primit dreptul de semnătură.
În aceste condiţii, mii de profesionişti autorizaţi de stat se află într-o situaţie de insecuritate juridică şi riscă să li se reproşeze exercitarea fără drept a profesiei pentru care statul român i-a autorizat anterior.
“Vorbim despre profesionişti care nu încercau să intre pentru prima dată într-o profesie. Legea prevedea preluarea lor, nu o nouă autorizare. Statul român îi autorizase deja şi ei îşi exercitau legal activitatea. Articolul 43 trebuia să le asigure continuitatea şi integrarea în noul sistem, nu să îi oblige să depună din nou cereri şi acte, să achite taxe şi să aştepte noi documente pentru a putea continua să muncească.
Nu este acceptabil ca profesionişti autorizaţi de stat să ajungă în situaţia de a nu mai avea certitudinea că îşi pot exercita legal meseria şi chiar să rişte să li se reproşeze exercitarea fără drept a profesiei”, declară deputatul Dan Tanasă.
Semne de întrebare privind reprezentativitatea conducerii CGR

Nepreluarea profesioniştilor autorizaţi anterior ridică şi o problemă privind modul de constituire şi reprezentativitatea actualelor structuri ale Colegiului Geodezilor.
Legea stabileşte calitatea de membru al Colegiului în legătură cu dobândirea dreptului de semnătură. În acelaşi timp, constituirea CGR şi desemnarea delegaţilor au fost realizate cu participarea persoanelor autorizate ANCPI, înainte ca acestea să fi fost preluate în noul sistem şi înainte de emiterea noilor drepturi de semnătură.
Apare astfel o întrebare juridică esenţială: în ce calitate au participat persoanele respective la constituirea Colegiului şi la alegerea structurilor sale de conducere, dacă ulterior aceluiaşi corp de profesionişti i s-a condiţionat calitatea de membru şi exercitarea profesiei de obţinerea dreptului de semnătură?
“Cine a ales conducerea Colegiului şi în ce calitate juridică a votat? Dacă profesioniştii trebuiau preluaţi potrivit art. 43, dar această preluare nu a avut loc, trebuie clarificat în ce măsură nepreluarea lor a afectat dreptul de a participa, de a candida şi de a fi aleşi şi, implicit, reprezentativitatea structurilor rezultate din acest proces”, arată Dan Tanasă.
Guvernul şi instituţiile statului trebuie să prezinte documentele

Prin demersurile transmise, deputatul Dan Tanasă solicită ANCPI şi Ministerului Dezvoltării să precizeze dacă autorizaţiile existente îşi păstrează efectele juridice şi dacă profesioniştii autorizaţi anterior îşi pot continua activitatea fără certificatul emis de CGR.
Guvernului şi Secretariatului General al Guvernului li se cere să comunice dacă înaintea adoptării Legii nr. 267/2024 a fost efectuat testul de proporţionalitate prevăzut de Directiva (UE) 2018/958 şi Legea nr. 245/2020, cine l-a întocmit şi unde a fost făcut public. Sunt solicitate aceleaşi clarificări şi pentru actele subsecvente ale CGR.
Ministerului Justiţiei i se solicită clarificări privind dreptul la muncă, securitatea juridică şi legalitatea procedurilor de publicare, iar MAE este întrebat despre sesizările europene şi eventualul risc al unei proceduri de infringement.
Avocatului Poporului i se cere să explice de ce nu a sesizat Curtea Constituţională, în condiţiile în care Curtea de Apel Braşov a dispus ulterior sesizarea CCR cu privire la Legea nr. 267/2024.
Consiliul Concurenţei a fost sesizat cu privire la posibilele bariere de acces la profesie rezultate din condiţionarea exercitării acesteia de apartenenţa la organizaţia profesională, dreptul de semnătură, taxe şi cotizaţii.
Totodată, Regiei Autonome “Monitorul Oficial” i-a fost solicitat dosarul administrativ care a stat la baza publicării Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a Codului deontologic ale CGR, inclusiv avizele ANCPI, corespondenţa, eventualele solicitări de completare şi versiunile succesive ale actelor.
“Am sesizat toate instituţiile care au competenţe în această problemă. Instituţiile trebuie să răspundă cu documente. Trebuie să aflăm de ce preluarea prevăzută de art. 43 nu a fost realizată, în ce condiţii a fost constituit organismul profesional şi aleasă conducerea acestuia, unde este testul de proporţionalitate prevăzut de dreptul european şi dacă ANCPI a avizat formele finale ale actelor publicate în Monitorul Oficial.
Dacă toate procedurile au fost respectate, instituţiile trebuie să poată demonstra acest lucru prin documente. Dacă nu au fost respectate, situaţia trebuie corectată urgent.
Nu este vorba doar despre drepturile unei categorii profesionale. Geodezii întocmesc documentaţiile care stau la baza cărţilor funciare, tranzacţiilor şi investiţiilor. Este o problemă de drept la muncă şi securitate juridică, dar şi de funcţionare a cadastrului şi de protejare a dreptului de proprietate al cetăţenilor”, a declarat deputatul Dan Tanasă.
Demersurile transmise la 19 august 2026 urmăresc obţinerea documentelor şi răspunsurilor oficiale necesare pentru clarificarea situaţiei juridice create prin aplicarea Legii nr. 267/2024.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Nu este acceptabil ca profesionişti autorizaţi de stat să ajungă în situaţia de a nu mai avea certitudinea că îşi pot exercita legal meseria appeared first on AUR.

Parlamentarul atrage atenţia că o analiză generală nu poate înlocui dovezile care să explice exact de ce scrutinul din 2024 a fost anulat şi ridică întrebări şi despre modul în care au fost tratate campaniile de influenceri, de la promovarea lui Nicolae Ciucă până la cazul lui Călin Georgescu.
“De aproape doi ani, românii aşteaptă răspunsul la o întrebare simplă: care sunt dovezile concrete care au justificat anularea alegerilor prezidenţiale din 2024? Nicuşor Dan a promis un raport, publicarea lui a fost amânată în repetate rânduri, iar acum aflăm că documentul îşi schimbă fundamental natura. În locul unui raport concentrat asupra scrutinului anulat, Administraţia Prezidenţială pregăteşte o analiză mult mai amplă, despre două decenii de acţiuni şi influenţe ruseşti în România, în interiorul căreia alegerile din 2024 vor reprezenta doar una dintre temele abordate. Schimbarea ridică o întrebare legitimă: de ce? După atâtea promisiuni, există riscul ca un raport general să ajungă să înlocuiască răspunsurile concrete pe care românii le aşteaptă. Faptul că un stat străin desfăşoară acţiuni de influenţă, propagandă sau spionaj poate reprezenta un context relevant, dar nu demonstrează, prin el însuşi, de ce a fost necesară anularea unui scrutin. Până astăzi, publicului i-au fost prezentate evaluări, suspiciuni şi acuzaţii, dar nu o demonstraţie publică suficient de clară a lanţului de fapte care a condus la măsura excepţională din decembrie 2024.
Dacă, aşa cum spune Nicuşor Dan, raportul trebuie să analizeze interferenţele ruseşti din ultimii 20 de ani, atunci apare o întrebare cât se poate de simplă: De ce au mai fost validate alegerile având în vedere că Rusia a interferat în mod constant la fiecare scrutin? Ar însemna că, timp de două decenii, am avut alegeri perfect valide în condiţiile unor ingerinţe despre care acum ni se spune că trebuie analizate retrospectiv. Iar dacă mergem pe această logică până la capăt, apare şi o concluzie cu adevărat incomodă: dacă alegerile din ultimii 20-30 de ani sunt puse sub semnul întrebării din cauza influenţelor externe, atunci trebuie să ne întrebăm dacă este validă inclusiv alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte şi, mai departe, legitimitatea politică a celor care au guvernat şi a coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR. Nu poţi descoperi retrospectiv că Rusia a încercat să influenţeze alegerile şi să pretinzi că problema începe şi se termină exact la scrutinul pe care l-ai anulat. Dacă regula este aceeaşi pentru toţi, atunci trebuie aplicată tuturor. Altfel, nu mai vorbim despre un raport care explică anularea alegerilor, ci despre o poveste construită să justifice retrospectiv o decizie deja luată.
Şi mai avem un episod care merită explicat foarte clar: Kensington Communication SRL şi cei aproximativ 120 de influenceri de pe platforma FameUp. Când mecanismul de promovare prin influenceri era folosit în campania lui Nicolae Ciucă, totul era legal, legitim şi în regulă. După ce aceiaşi influenceri ar fi fost “dirijaţi” de PNL să promoveze conţinut favorabil lui Călin Georgescu, brusc vorbim despre manipulare, ingerinţă şi operaţiuni ilegale. Dacă mecanismul era legal când promova un candidat şi devine ilegal în momentul în care promovează un alt candidat, atunci problema nu mai pare să fie mecanismul în sine, ci cine beneficiază de el. Iar românii merită să afle concret care este diferenţa juridică şi factuală dintre cele două situaţii: ce anume era legal atunci şi ce anume a devenit ilegal după aceea. Altfel, riscăm să ajungem la o logică în care aceeaşi faptă este legală când convine sistemului şi ilegală când nu mai convine. (ntz, ntz..)
Mai există o întrebare pe care autorităţile continuă să o evite: cine răspunde? Dacă procesul electoral a fost compromis atât de grav încât alegerile au trebuit anulate, cum se explică faptul că nu am văzut o asumare reală a responsabilităţii din partea instituţiilor însărcinate tocmai cu protejarea alegerilor şi a securităţii naţionale? Ce nu au văzut serviciile de informaţii? Ce nu a văzut AEP? Nu putem vorbi despre o ameninţare suficient de gravă pentru anularea alegerilor şi, în acelaşi timp, să constatăm că aproape nimeni dintre cei care trebuiau să prevină această situaţie nu răspunde pentru ea. Nicuşor Dan le-a promis românilor explicaţii despre anularea alegerilor, iar aceste explicaţii nu pot fi diluate acum într-o retrospectivă de două decenii. Dacă există dovezi, ele trebuie prezentate în măsura în care legea şi securitatea naţională permit acest lucru. Dacă anumite informaţii nu pot fi făcute publice, trebuie explicat de ce. Dar un raport general, indiferent cât de amplu şi bine documentat ar fi, nu poate înlocui răspunsul la întrebarea esenţială: care au fost faptele şi probele care au justificat anularea votului? După aproape doi ani, românii nu mai au nevoie de alte termene, alte promisiuni şi alte explicaţii generale. Le-au fost anulate alegerile şi au dreptul să afle, concret şi documentat, de ce. Oamenii vor dovezi, nu poveşti de adormit copiii”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu – Declarație de presă – Dacă Rusia a influenţat alegerile de 20 de ani, de ce au fost toate celelalte valide? Românii VOR dovezi pentru anularea scrutinului din 2024 appeared first on AUR.

“Este o situaţie simbolică pentru statutul cadrului didactic în societatea românească şi pentru ceea ce mai aşteptăm, ca ţară, de la şcoală.
Un cadru didactic a fost lovit cu pumnii şi cu palmele pentru că şi-a exercitat atribuţiile. În timpul incidentului, două fetiţe au fost rănite. Acestea sunt faptele, iar ele nu descriu un conflict privat între adulţi. Descriu un atac direct la adresa autorităţii şcolii şi la adresa siguranţei actului educaţional – petrecut acolo unde copiii ar trebui să fie cel mai în siguranţă.
Condamn ferm orice formă de violenţă împotriva personalului didactic. Niciun profesor, învăţător sau educator nu trebuie să îşi rişte integritatea fizică pentru că îşi face meseria. Nicio nemulţumire, oricât de sinceră, nu justifică ridicarea mâinii asupra unui dascăl. Şi nicio explicaţie nu poate fi acceptată atunci când, în urma unei asemenea agresiuni, ajung să sufere copii.
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: un profesor lovit în faţa elevilor săi nu pierde doar o zi de şcoală. Pierde ceva ce nu se recuperează uşor – certitudinea că, la catedră, este apărat. Iar elevii care asistă învaţă, într-o singură zi, mai mult despre raportul dintre forţă şi regulă decât în zeci de ore de educaţie civică. Aceasta este lecţia pe care avem obligaţia să o oprim.
Ce am constatat: profesorul este lăsat singur.
Problema nu este lipsa indignării. Indignarea există de fiecare dată, ţine câteva zile şi se stinge. Problema este că, după ce camerele pleacă, cadrul didactic agresat rămâne singur: cu un dosar pe care trebuie să şi-l gestioneze pe cont propriu, cu cheltuieli de avocat pe care le suportă din salariul său, cu o traumă pentru care nu i se oferă nimic şi cu revenirea la aceeaşi clasă, în faţa aceloraşi părinţi.
Respectul faţă de dascăli nu se construieşte prin declaraţii. Se construieşte prin reguli clare şi răspundere fermă.
Măsurile pe care le susţin:
Avem nevoie de soluţii clare, aplicabile şi finanţabile, nu de simboluri. Direcţiile pe care le voi supune consultării sunt următoarele:
Protecţie penală expresă pentru cadrele didactice agresate în legătură cu exercitarea profesiei – o formă de protecţie echivalentă celei de care beneficiază alte categorii care exercită o funcţie de autoritate publică, cu circumstanţă agravantă atunci când fapta se petrece în incinta unităţii de învăţământ sau în prezenţa elevilor.
Asistenţă juridică obligatorie şi gratuită pentru cadrele didactice victime ale agresiunilor, asigurată instituţional, prin inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei – nu lăsată pe umerii şi pe banii victimei.
Asistenţă psihologică obligatorie pentru cadrul didactic agresat şi pentru elevii martori sau afectaţi, cu decontare integrală şi fără proceduri birocratice descurajante.
Un protocol unic de intervenţie şi raportare în fiecare unitate de învăţământ: cine sesizează, în cât timp, cui, cu ce consecinţe. Astăzi, prea multe incidente se sting la nivelul şcolii de teama “imaginii instituţiei”.
Un registru naţional al incidentelor de violenţă şcolară, pentru ca politica publică să se sprijine pe date reale, nu pe estimări.
Măsuri de responsabilizare a agresorului adult, inclusiv programe obligatorii de consiliere parentală şi restricţionarea accesului necontrolat în unitatea de învăţământ, ca alternativă şi completare la răspunderea penală.
Cum voi lucra: consultare, apoi lege.
Voi iniţia o propunere legislativă care să asigure protecţie reală personalului din educaţie. O voi face însă în ordinea corectă: mai întâi consultarea, apoi textul.
Voi începe cu discuţii şi consultări cu toţi colegii mei din AUR aflaţi în Comisia pentru învăţământ, precum şi cu reprezentanţii Breslei Profesorilor, care cunosc din interior realitatea din sălile de clasă şi care semnalează de ani buni erodarea statutului de dascăl.
Ulterior, voi extinde discuţia multipartinic, alături de toţi colegii din Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, indiferent de apartenenţa politică. Pe acest subiect nu există majoritate şi opoziţie. Există profesori care merg dimineaţa la ore şi trebuie să se întoarcă seara acasă în siguranţă.
La aceste consultări voi invita deopotrivă federaţiile sindicale din învăţământ, asociaţiile de părinţi, Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare şi specialişti din domeniul juridic, pentru ca proiectul final să fie implementabil, echilibrat şi rezistent la aplicare – nu o lege care sună bine şi nu funcţionează.
Şcoala trebuie să rămână un spaţiu al educaţiei, nu un teren de confruntare. Profesorii nu pot fi lăsaţi expuşi, iar copiii nu au ce căuta în mijlocul unei agresiuni între adulţi.
O societate care îşi lasă dascălii fără apărare nu trebuie să se mire, peste ani, că nu mai are cine să îi înveţe copiii. Autoritatea profesorului nu se cere. Se garantează prin lege”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

The post Cristina Dascălu – Declarație de presă – Catedra nu este un ring de box. Voi iniţia o lege care să apere real personalul din educaţie appeared first on AUR.

Aceasta cere transparenţă şi respectarea rolului Parlamentului în adoptarea unei legi care afectează direct veniturile a peste un milion de români.
“Cine vă credeţi? Nu sunteţi stăpânii României. O lege care schimbă salariile a peste un milion de bugetari a fost trimisă la Comisia Europeană. La sindicate nu a ajuns, la Parlament nu a ajuns, nici măcar la liderii politici chemaţi la Cotroceni, se pare că nu ar fi ajuns.
A ajuns însă direct la Bruxelles, trimisă de un ministru interimar dintr-un guvern demis. Se vorbeşte despre o anvelopă salarială cu 12 miliarde de lei mai mare, adică cu 4 miliarde peste prima variantă. Dar de unde vin cele 4 miliarde? Nu se ştie. Ce grile primesc profesorii, medici, ceilalţi salariaţi din sectorul public? Nu se ştie, deşi li s-au promis tuturor grile de nerefuzat.
Deci, ce am acceptat noi, românii, la Bruxelles şi ce aţi acceptat în numele nostru? Surpriză! Nu spune nimeni, nu se ştie. Se ştie doar termenul: 31 august. Ni l-au spus de n ori. Şi preţul ratării lui: 770 de milioane de euro din PNRR. Tot asta ne-au spus de când au început discuţiile în spaţiul public.
Dar nu ne spun, la fel, şi cât ne costă în plus dacă implementăm această lege. Iar dacă mai e şi o lege proastă, nu ne spun că am arunca banii pe fereastră, plătind pentru nelinişte şi tensiune socială.
Asta nu este reformă, stimaţi domni! Asta este o negociere făcută pe ascuns de un guvern fără legitimitate, sub presiunea unui calendar, cu munca oamenilor pe masă şi cu veniturile lor.
Legea salarizării nu se semnează la Bruxelles. Ea se comunică aici, se agrează şi se votează în Parlamentul României. Iar Parlamentul ar fi normal să citească textul înainte, nu? Nu după.
Nu vom vota o lege pe care nu am avut posibilitatea să o citim înainte şi care, în loc să corecteze nedreptăţile existente, riscă să creeze noi inechităţi pentru salariaţii din România. Bătaia de joc la adresa oamenilor care muncesc şi trag după ei România zi de zi trebuie să înceteze. Nu vom permite continuarea minciunii, a lipsei de transparenţă şi a lipsei de respect faţă de români. O lege care stabileşte veniturile a peste un milion de oameni nu poate fi negociată pe ascuns şi prezentată apoi Parlamentului ca un fapt împlinit. România nu este proprietatea unui guvern interimar, iar românii nu sunt o cifră într-un tabel trimis la Bruxelles.
Aşadar, cine vă credeţi? Pentru că nu sunteţi stăpânii României”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Bruynseels – Declarație de presă – Nu vom vota o lege a salarizării pe care Parlamentul nu a avut voie nici măcar să o citească appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale”.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Deputat AUR – Valeriu Munteanu

____________________________

Senator AUR – Petrișor-Gabriel Peiu

____________________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Administrația publică centrală plătește lunar, din bani publici, personal de specialitate în cadrul direcțiilor de profil, cu atribuții clare de elaborare a politicilor, strategiilor și actelor normative din domeniul respectiv. În paralel, aceleași instituții atribuie contracte de consultanță sau de studii prin care externalizează exact elaborarea documentelor strategice centrale.

Exemplul recent al Strategiei naționale și Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 este ilustrativ. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a atribuit Contractul nr. 437/11.09.2025 unei asocieri de firme private și un ONG, în valoare de 373.600 lei fără TVA, finanțat din Fondul pentru mediu. În același timp, Direcția Biodiversitate funcționează cu 13 posturi ocupate, salarizate permanent, cu atribuții de politică publică, raportare europeană, infringement, arii protejate și proiecte de acte normative. Ministerul a recunoscut public că specialiștii săi au analizat și au introdus amendamente consistente pe parcursul a mai multor luni. Dacă capacitatea de analiză și rescriere a existat, externalizarea redactării inițiale nu se justifică.

Costul relativ redus nu anulează problema de principiu: dublă cheltuială pentru aceeași funcție. Dacă structura de specialitate nu poate elabora documentul strategic principal al domeniului, organigrama și prioritizarea sarcinilor trebuie reformate, nu ocolite prin contracte externe. Datele științifice pot fi preluate de la instituții publice, universități sau institute, fără a externaliza redactarea strategiei.

Practica externalizării strategiilor naționale este sistemică. Strategia anterioară privind biodiversitatea (2014-2020) a fost realizată tot prin sprijin extern , aspectat care arată un model administrativ defectuos, în care direcțiile există pe organigramă, iar livrabilele strategice se cumpără.

Legea propusă nu interzice studii tehnice punctuale, inventarieri sau cercetare, ci interzice externalizarea elaborării documentelor care constituie atribuții de bază ale personalului plătit permanent din buget. Introduce condiții stricte de conflict de interese, nulitate absolută a contractelor ilegale, răspundere personală și control obligatoriu al Curții de Conturi.

Scopul este simplu: ministerele să facă treaba pentru care plătim salarii, nu să o cumpere de două ori.

Proiectul de lege interzice atribuirea de contracte care au ca obiect principal elaborarea, redactarea sau actualizarea strategiilor naționale și a planurilor naționale de acțiune. Interzice folosirea Fondului pentru mediu, a fondurilor europene sau a oricăror alte surse publice în acest scop. Permite doar contracte punctuale de date, inventarieri sau analize științifice, cu condiția expresă că rezultatele nu pot constitui text de bază al strategiei, iar personalul ministerului rămâne responsabil de coordonare, validare și asumare finală.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATORI:

Deputat AUR – Valeriu Munteanu

___________________________

Senator AUR – Petrișor-Gabriel Peiu

__________________________

LEGE privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – (1) Elaborarea, redactarea și actualizarea strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune, a documentelor de politici publice cu caracter strategic și a proiectelor de acte normative care intră în atribuțiile de bază ale structurilor de specialitate din ministere și din instituțiile aflate în subordinea sau în coordonarea acestora se realizează exclusiv de personalul de specialitate al acestor structuri.

(2) Este interzisă atribuirea de contracte de servicii, de consultanță sau de studii care au ca obiect principal elaborarea, redactarea sau actualizarea documentelor prevăzute la alin. (1).

(3) Se interzice utilizarea fondurilor europene nerambursabile sau a oricăror alte surse publice pentru finanțarea elaborării, redactării sau actualizării strategiilor naționale și a planurilor naționale de acțiune care constituie atribuții de bază ale structurilor de specialitate din ministere.

Art. 2. – Contractele de studii sau de consultanță care vizează date, inventarieri sau analize științifice pot fi atribuite numai dacă se prevede expres că rezultatele nu pot constitui text de bază al strategiei naționale ori al unui plan de acțiune, iar personalul de specialitate al ministerului rămâne responsabil de coordonare, validare și asumare finală.

Art. 3. – Este interzisă atribuirea contractelor prevăzute la art. 2 sau a oricăror contracte de consultanță legate de strategii către societăți comerciale, asocieri sau organizații neguvernamentale în care figurează, ca asociați, administratori, angajați sau colaboratori, persoane care au deținut funcții de conducere, de consiliere sau de specialitate în ministerul respectiv în ultimii 5 ani.

Art. 4. – (1) Contractele încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt lovite de nulitate absolută.

(2) Ordonatorul principal de credite și persoanele care au avizat procedura de atribuire sau au semnat contractul răspund patrimonial pentru sumele plătite, și disciplinar, potrivit legii.

(3) Curtea de Conturi verifică din oficiu, anual, respectarea prezentei legi în cadrul ministerelor care au elaborat sau actualizat strategii naționale ori planuri naționale de acțiune în ultimii 3 ani.

Art. 5. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi se finalizează în condițiile stabilite, dar nu pot fi prelungite, completate sau modificate în sensul adăugării de activități de elaborare, redactare sau actualizare a strategiilor ori planurilor naționale de acțiune.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Valeriu Munteanu – Lege privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale appeared first on AUR.

Cazul scoate la iveală dubla măsură a lui Ilie Bolojan în materie de integritate. Premierul interimar s-a grăbit să intervină public în apărarea aliatului său politic Dominic Fritz, susţinând că legea nu trebuie folosită pentru scoaterea unei persoane din funcţie şi avertizând împotriva a ceea ce numeşte “vendete politice”. Când însă suspiciunile de conflict de interese ajung în propria familie politică şi chiar în cercul său apropiat, principiile invocate atât de apăsat dispar din discurs.
Mihăiţă Negură nu este doar un primar PNL. Este tatăl lui Dan Negură, iar Ilie Bolojan a fost naş la nunta acestuia din urmă, în octombrie 2022.
“Ilie Bolojan ne vorbeşte despre principii şi integritate când trebuie apărat Dominic Fritz. Să-l auzim acum vorbind despre aceleaşi principii când este vorba despre propriul său cumătru. Nu poţi fi apărătorul statului de drept pentru prieteni şi rude politice şi să uiţi de el când apar suspiciuni grave chiar în cercul tău apropiat. Integritatea nu funcţionează pe cumetrii.”, afirmă deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Potrivit documentelor şi informaţiilor publice care stau la baza sesizării adresate ANI, în ianuarie 2019 Dan Negură (un ofiţer acuzat de DIICOT de trafic de stupefiante), fiul primarului din Câmpulung Moldovenesc, a solicitat introducerea în intravilan a unui teren pentru construirea unui hotel, restaurant şi a unor dotări turistice. Documentaţia îl identifică explicit pe Dan Negură drept beneficiar al proiectului nr. 308/2019.
Succesiunea evenimentelor ridică serioase semne de întrebare: cererea ar fi fost formulată la 18 ianuarie, analizată de Comisia Tehnică pentru Amenajarea Teritoriului şi Urbanism la 23 ianuarie, avizul de oportunitate ar fi fost semnat la 24 ianuarie, iar pe 25 ianuarie 2019 primarul Mihăiţă Negură, tatăl beneficiarului, ar fi semnat pentru aprobarea documentului privitor la investiţia propriului său fiu.
Deputatul Valeriu Munteanu solicită ANI să stabilească dacă primarul trebuia să se abţină, ce efecte juridice a produs documentul semnat de acesta şi dacă modificarea regimului urbanistic putea genera un folos patrimonial pentru fiul său. Sesizarea cere şi verificarea eventualelor acte semnate ulterior de primar în legătură cu aceeaşi proprietate şi aceeaşi investiţie.
Există deja un precedent ANI care seamănă izbitor cu situaţia ce trebuie verificată la Câmpulung Moldovenesc.
În cazul lui Ioan Purge, primarul comunei Gepiu, judeţul Bihor, Agenţia Naţională de Integritate a constatat conflict de interese administrativ după ce primarul a semnat două certificate de urbanism şi alte documente necesare dezvoltării unei agropensiuni de către propriul fiu, generând astfel un folos material pentru acesta. ANI a constatat încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese şi a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru indicii privind folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.
“Precedentul ANI este cât se poate de clar: primar, acte de urbanism, investiţia fiului, folos patrimonial. La Câmpulung Moldovenesc avem din nou un primar, propriul fiu, un teren al fiului şi documente urbanistice semnate de tată. Nu spunem noi care trebuie să fie verdictul. Cerem ANI să aplice aceeaşi lege şi acelaşi standard. Iar domnului Bolojan îi cerem un singur lucru: dacă tot vorbeşte despre principii când este vorba despre Fritz, să vorbească despre principii şi când este vorba despre cumătrul său.”, declară Valeriu Munteanu.
Situaţia este cu atât mai sensibilă cu cât Dan Negură, finul lui Ilie Bolojan, este vizat într-un dosar penal privind acuzaţii de trafic de droguri, dosar despre care presa relatează că fusese deschis înainte ca Bolojan să accepte să-i fie naş de cununie. Aceste acuzaţii sunt distincte de sesizarea adresată ANI şi urmează să fie soluţionate de instanţele competente, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
AUR cere ca standardele de integritate să nu se schimbe în funcţie de carnetul de partid, de alianţe sau de relaţiile de cumetrie. Dacă Ilie Bolojan pretinde că apără principii, atunci aceleaşi principii trebuie să funcţioneze şi pentru Fritz, şi pentru primarul PNL care îi este cumătru.

The post Valeriu Munteanu – Declarație de presă – Bolojan apără integritatea lui Fritz, dar tace când propriul cumătru este acuzat că şi-a favorizat fiul. Am sesizat ANI appeared first on AUR.

Ramona Lovin subliniază că austeritatea trebuie să fie aplicată în măsură egală, iar clasa politică trebuie să dea, în primul rând, dovadă de responsabilitate faţă de banul public.
“Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care bursele sociale ale elevilor ar urma să fie acordate doar pe perioada cursurilor şcolare, nu şi în perioadele de vacanţă.
Această propunere ridică o întrebare firească: dacă Guvernul consideră necesară suspendarea unui sprijin financiar destinat copiilor proveniţi din familii vulnerabile pe perioada vacanţelor, nu ar trebui aplicat acelaşi principiu şi în cazul celor care ocupă funcţii publice?
În calitate de deputat, cer Guvernului aplicarea aceleiaşi măsuri în cazul indemnizaţiilor parlamentarilor pe perioada vacanţei parlamentare.
Vorbim despre austeritate, reducerea cheltuielilor publice şi responsabilitate faţă de banul public. Aceste principii trebuie să se aplice tuturor, nu doar celor care au cele mai puţine resurse.
Pentru un copil dintr-o familie vulnerabilă, bursa socială nu este un privilegiu. Este un sprijin concret pentru hrană, rechizite, îmbrăcăminte şi alte cheltuieli esenţiale.
În acelaşi timp, indemnizaţiile aleşilor continuă să fie plătite pe perioada vacanţei legislative.
Dacă statul îşi permite să reducă sprijinul acordat copiilor vulnerabili, trebuie să fie dispus să aplice aceeaşi logică şi în cazul propriilor cheltuieli cu demnitarii.
Tocmai pentru că proiectul se află în consultare publică, solicit Guvernului să analizeze această propunere şi să introducă o măsură similară pentru perioada vacanţei legislative.
Austeritatea trebuie să fie echitabilă. Nu putem cere sacrificii celor vulnerabili, în timp ce cheltuielile pentru cei care iau deciziile rămân în afara discuţiei. Aceleaşi reguli pentru toţi. Aceeaşi responsabilitate faţă de banul public”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin – Declarație de presă – Guvernul Bolojan propune suspendarea burselor sociale ale elevilor în perioadele de vacanţă. Cer aplicarea aceleiaşi măsuri şi în cazul indemnizaţiilor parlamentarilor appeared first on AUR.

“România nu mai are un stat care protejează economia. Are un stat extractiv, care îşi jefuieşte propriii cetăţeni prin facturi. Guvernul nu a mărit direct impozitul pe veniturile populaţiei şi pe profiturile firmelor. A făcut ceva mai perfid: a permis ca energia să ajungă la preţuri uriaşe, a încasat TVA din facturile umflate, a taxat profiturile producătorilor şi apoi a scos banii din companiile energetice sub formă de dividende.
Numai Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica distribuie anul acesta aproape 6 miliarde de lei sub formă de dividende. Aproximativ 4,7 miliarde de lei ajung direct la stat, iar diferenţa merge către ceilalţi acţionari.
Dar de unde provin aceşti bani?
Din buzunarele românilor şi din conturile companiilor private! Sunt bani luaţi prin facturile la energie din salariile angajaţilor, din profitul firmelor, din investiţii, din salariile care nu mai pot fi majorate şi din preţurile mai mari plătite pentru fiecare produs.
Guvernul putea să reducă TVA-ul la energie. Putea să ceară modificarea mecanismului european al preţului marginal. Putea să lase profiturile în companiile energetice pentru investiţii şi capacităţi noi de producţie.
Nu a făcut nimic din toate acestea, pentru că energia scumpă îi convine! Dacă energia costă de patru ori mai mult, producătorul de stat obţine un profit uriaş. Statul încasează TVA mai mare, impozit pe profit, taxe speciale şi, la final, dividende. Nu mai trebuie să aştepte ca o firmă privată să producă şi să obţină profit pentru a o impozita. Îi ia banii înainte, direct prin factura la energie.
Acesta este, în realitate, un impozit ascuns pe veniturile fiecărui român şi pe activitatea fiecărei firme româneşti.
Nu apare în Codul fiscal. Nu este trecut separat pe fluturaşul de salariu. Nu este anunţat de ministrul Finanţelor. Dar îl plătim cu toţii, în fiecare factură şi în preţul fiecărui produs. Statul a transformat energia într-un mecanism de colectare fiscală. Cetăţeanul sărăceşte, compania privată se sufocă, iar Guvernul îşi astupă deficitul cu miliardele extrase din economie.
Asta nu mai este guvernare.
Este taxare mascată prin energie. Este statul extractiv în forma sa cea mai cinică”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler – Declarație de presă – Statul a “furat” cetăţenilor şi companiilor private aproape 6 miliarde de lei prin umflarea preţului energiei! appeared first on AUR.

“Guvernul pregăteşte o nouă măsură de austeritate: bursele sociale ale elevilor ar urma să nu mai fie plătite în vacanţele şcolare. Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care schimbă regulile actuale, potrivit cărora bursele sociale se acordă şi în perioada vacanţelor. Bursa socială este de 300 de lei pe lună. Aceasta este, în viziunea Guvernului, marea soluţie pentru reducerea cheltuielilor: să ia 300 de lei de la un copil dintr-o familie vulnerabilă.
Copiii nu încetează să fie săraci atunci când intră în vacanţă. Nu dispar facturile, nu scad preţurile la alimente şi nu devin familiile vulnerabile peste noapte mai prospere. Din contră, pentru multe familii, lunile de vacanţă înseamnă cheltuieli suplimentare şi o presiune şi mai mare asupra bugetului familiei.
Guvernul vorbeşte despre reformă, eficienţă şi responsabilitate fiscală, dar când vine momentul să facă economii începe de la cei care au cel mai puţin. În loc să taie risipa, taie sprijinul pentru copii. În loc să reducă privilegiile şi cheltuielile inutile ale statului, pune austeritatea pe umerii familiilor care abia reuşesc să se descurce.
Mai grav este că această modificare apare într-un proiect de HG fără ca schimbarea privind plata burselor sociale în vacanţe să fie explicată clar în nota de fundamentare, potrivit informaţiilor publicate despre proiect. În acelaşi timp, datele privind execuţia bugetară indică faptul că la sfârşitul lunii iulie rămâneau peste 2,4 miliarde de lei din bugetul anual aprobat pentru bursele elevilor.
Aşadar, întrebarea pentru Guvern este simplă: de ce trebuie să plătească tocmai copiii pentru găurile din buget create de cei care au condus România? Un Guvern care nu găseşte soluţii fără să lovească în cei vulnerabili nu face reformă, face contabilitate pe spatele oamenilor.
Bursele sociale nu trebuie să intre în vacanţă. Guvernul trebuie să retragă această măsură şi să înceteze să trateze copiii săraci drept prima sursă de economii”, a declarat deputatul AUR, Silviu Gurlui.

The post Silviu Gurlui – Declarație de presă – Guvernul Bolojan vrea să lase copiii vulnerabili fără burse sociale în vacanţă pentru a face economii la buget appeared first on AUR.