„Faptul că Ambasada României în Franța a început să intervină în sprijinul românilor afectați de incendii abia după dezvăluirile din presă ridică o întrebare simplă: de ce a fost nevoie de presiunea publică pentru ca statul român să își facă datoria?

Este inadmisibil ca români aflați într-o situație de pericol să acuze că au fost abandonați de propriul stat, iar autoritățile să înceapă să se mobilizeze abia după ce cazul ajunge în mass-media. Vorbim despre un nou eșec grav al Ministerului Afacerilor Externe sub coordonarea doamnei Oana Țoiu.

În ultimele luni, AUR a atras în repetate rânduri atenția asupra modului în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, a gestionat situațiile de criză în care au fost implicați cetățeni români. Am vorbit despre reacții întârziate, lipsă de coordonare și o comunicare care, de prea multe ori, a încercat să ascundă problemele în loc să le rezolve.

În cazul românilor din Franța, afectați de incendiile din ultimele zile, avem încă un exemplu în care autoritățile au început să acționeze doar după ce situația a devenit critică și nu mai putea fi ignorată. Un stat funcțional nu trebuie să își protejeze cetățenii doar atunci când apare un articol de presă sau când scandalul ajunge pe agenda publică.

Ministerul Afacerilor Externe are obligația de a interveni din primul moment în care cetățenii români aflați în dificultate solicită sprijin, indiferent dacă vorbim despre incendii, conflicte armate, dezastre naturale sau alte situații de urgență. Asistența consulară nu este un favor și nici o acțiune de imagine. Este o obligație legală și morală a statului român.

Doamna Oana Țoiu pare complet ruptă de realitatea românilor din afara granițelor. Pentru milioane de români din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe nu este o platformă de imagine și nici un loc pentru declarații de presă. Este instituția la care trebuie să poată apela atunci când viața, siguranța sau bunurile lor sunt puse în pericol.

Ca parlamentar AUR de diaspora, primesc constant mesaje de la oameni care reclamă aceeași problemă: sentimentul că statul român îi caută doar când au loc alegeri sau când trebuie să plătească taxe, dar îi uită atunci când au nevoie de sprijin real.

Ministerul Afacerilor Externe trebuie să explice public când a fost informat despre situația românilor afectați de incendiile din Franța, ce măsuri concrete au fost dispuse înainte ca presa să relateze cazul și de ce cetățenii români au ajuns să afirme că au fost lăsați fără sprijin.

Un ministru de Externe este evaluat după modul în care își protejează cetățenii, nu după numărul declarațiilor de presă. Românii din afara granițelor nu trebuie să depindă de presiunea mass-media pentru a beneficia de protecția propriului stat. Acesta este standardul pe care îl așteptăm de la orice Guvern responsabil”, a declarat senatorul AUR pentru Diaspora, Ștefan Geamănu.

The post Ștefan Geamănu (AUR): „Un nou eșec al Oanei Țoiu – românii din Franța abandonați de propriul minister de externe în fața incendiilor de vegetație!” appeared first on AUR.

„România functionează ca și „o navă în derivă”, realitatea economică actuală din 2026 fiind marcată de trecerea brutală de la o creștere rapidă la o recesiune tehnică și apoi la o stagnare aproape completă, conform analizelor instituțiilor internaționale de profil.

Deși direcția este profund incertă din cauza dezechilibrelor interne, economia nu este complet scufundată, fiind ținută la suprafață doar de fondurile europene (însă și acestea sunt accesate intr-o pondere infimă comparativ cu posibilitățile reale).

Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o scădere de 1,1% în primul trimestru din 2026 comparativ cu anul trecut. Această contracție continuă declinul început la finalul anului 2025.

Marile agenții de rating, precum Standard & Poor’s (S&P) și Comisia Europeană, estimează o creștere economică aproape de 0% în 2026 (+0,1% sau chiar o ușoară contracție de -0,3% conform Erste Group.

Banca Națională a României (BNR) avertizează constant că țara se confruntă cu cele mai ample deficite fiscal și de cont curent din blocul comunitar. Statul cheltuiește mult mai mult decât încasează.

Creșterile salariale din anii trecuți au alimentat consumul artificial, iar actualul guvern a aplicat măsuri fiscale dure (creșteri de taxe) care acum blochează economia.

Astfel, economia României se confruntă cu un vârf de dificultăți majore, trecând prin deficite bugetare record în Uniunea Europeană și printr-o încetinire accentuată a creșterii financiare. Măsurile fiscale luate pentru corectarea acestor derapaje pun o presiune mare pe populație.

Relația dintre salarii și inflație în România este extrem de tensionată, deoarece scumpirile masive erodează direct puterea de cumpărare, blocând creșterea economică reală a populației.

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), inflația anuală se menține la un nivel îngrijorător de peste 10% (10,42% în iunie 2026).

Câștigul salarial mediu net din România oscilează în jurul valorii de 5.843 – 5.900 de lei. Deși pe hârtie salariile par mari, în realitate veniturile medii au înregistrat corecții negative în ultimele luni.

Această medie statistică este distorsionată de salariile foarte mari din management, energie sau sectorul bancar. Majoritatea covârșitoare a românilor câștigă mult sub această sumă.

În acest context, pachetul de măsuri economice propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este structurat pe reducerea poverii fiscale asupra populației și IMM-urilor, pe optimizarea cheltuielilor administrative ale statului și pe protejarea resurselor naționale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) promovează un „buget alternativ” și o relaxare fiscală pentru firmele mici și angajați, în opoziție cu majorările de taxe, inclusiv:

• Taxarea inversă a TVA: Introducerea acestui mecanism la nivel extins pentru a elimina frauda de tip carusel și evaziunea fiscală, măsură care ar aduce miliarde de euro la buget;
• Reducerea taxării muncii: Scăderea contribuțiilor pe salarii pentru a lăsa mai mulți bani angajaților și a opri migrația forței de muncă;
• Absorbția totală a fondurilor nerambursabile prin reducerea procedurilor birocratice până la „limita maximă permisă” de legislația europeană pentru a facilita accesul antreprenorilor și a instituțiilor locale la finanțări.
• În sectorul energetic, AUR propune o politică axată pe suveranitate energetică, stoparea decarbonizării forțate și controlul majoritar al statului asupra resurselor naturale și companiilor strategice;

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune o restructurare profundă a administrației, cu scopul de a reduce cheltuielile administrative cu 1% din PIB pe an – în următorii patru ani”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „România – o navă în derivă sub aspect economic – ca și rezultat al guvernărilor din ultimii 36 de ani” appeared first on AUR.

„Degradarea mediului antreprenorial din România este un fenomen resimțit puternic la nivel național. Peste 80% dintre antreprenori consideră că birocrația excesivă și fiscalitatea crescută au un impact direct negativ asupra afacerilor. Această deteriorare este alimentată de instabilitatea legislativă și presiunea pe costuri.

Datele statistice prezentate recent de Banca Naţională relevă faptul că profiturile firmelor private se erodează constant in fiecare lună, sub presiunea costurilor tot mai mari.

Profitul net al tuturor companiilor nefinanciare din România a scăzut cu 3,3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile operaţionale zilnice au crescut cu 10,7% în termeni anuali.

În urma consultărilor realizate cu reprezentantii mediului economic antreprenorial, a reiesit faptul că principalele cauze ale degradării climatului de afaceri sunt următoarele:

• Impredictibilitatea fiscală: Schimbările frecvente ale legislației și noile sarcini fiscale limitează capacitatea de planificare pe termen lung a companiilor;

• Birocrația excesivă: Procedurile greoaie și lipsa unei digitalizări complete la nivelul instituțiilor statului blochează resurse financiare și umane importante.

• Costurile operaționale ridicate: Inflația și majorarea taxelor pe muncă au redus marjele de profit și competitivitatea firmelor pe plan extern.

• Deficitul de forță de muncă: Găsirea de angajați calificați rămâne o problemă cronică, în special în regiuni precum vestul țării, afectând scalabilitatea afacerilor.

• Prețul ridicat la energie: România traversează o perioadă de tranziție complexă în anul 2026, marcată de eliminarea parțială a vechilor scheme de sprijin și reajustarea tarifelor de rețea. Această dinamică pune o presiune semnificativă asupra costurilor operaționale, companiile românești înregistrând printre cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitatea industrială din Uniunea Europeană.

• Dobânzi mari la credite: Politica monetară prudentă menține costul finanțării la un nivel ridicat, descurajând investițiile prin împrumuturi bancare.

• Scumpirea materiilor prime: Inflația persistentă din ultimii ani a redus drastic din marjele de profit ale producătorilor și distribuitorilor.

• Blocajul financiar: Întârzierile la plată s-au accentuat, lăsând multe firme fără lichidități (cash flow).

În acest context, pentru stimularea mediului antreprenorial și sprijinirea firmelor românești, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune o serie de inițiative legislative axate pe relaxare fiscală, simplificare administrativă și capitalizare.

Strategia Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) urmărește inversarea recentelor măsuri de austeritate care au afectat antreprenorii români, prin măsuri concrete, respectiv:

• Majorarea plafonului pentru microîntreprinderi: Propunerea centrală din proiectul depus în Parlament vizează ridicarea pragului de încadrare la regimul de microîntreprindere de la 100.000 de euro înapoi la 500.000 de euro, pentru a readuce mii de firme mici la un sistem de impozitare sustenabil.

• Corectarea taxării part-time: Eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, astfel încât antreprenorii să plătească contribuții doar pe orele efectiv lucrate, nu la nivelul unui salariu minim întreg.

• Reducerea taxării muncii: Scăderea contribuțiilor sociale totale pentru a permite angajatorilor să ofere salarii nete mai mari, crescând atractivitatea locurilor de muncă din sectorul privat.

• Participarea la profit: Proiectul AUR permite firmelor private să ofere angajaților până la 15% din profitul brut la sfârșitul anului. Această măsură oferă facilități fiscale antreprenorilor pentru a stimula productivitatea fără a crește taxele fixe pe salarii.

• Creditare cu dobândă subvenționată: Acordarea de linii de credit garantate de stat, cu dobânzi minime, prin bănci de stat reconfigurate (precum CEC Bank sau EximBank)”, arată Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Degradarea mediului antreprenorial național – o realitate actuală pentru economia din România” appeared first on AUR.

„În această dimineață, în sute de spitale din România, activitatea s-a oprit timp de două ore. Unități spitalicești în care zi de zi ajung mii de români au fost azi în tăcere. Iar această tăcere spune mai mult decât toate discursurile Guvernului, ale celor care au condus timp de 35 de ani sistemul sanitar.

Medicii, asistentele și întreg personalul din sănătate au intrat în grevă de avertisment. Nu pentru că și-au dorit, ci pentru că au ajuns la capătul răbdării. Personalul sanitar nu cere privilegii. Aceștia cer condiții decente de muncă, dar, mai presus de orice, respect pentru profesia lor care salvează zi de zi viețile românilor. Sunt oamenii care au ținut și țin sistemul medical în picioare, în gărzi nesfârșite, în spitale subfinanțate și în condiții pe care mulți dintre cei aflați la putere nu le-au trăit niciodată.

Și ce au primit în schimb? Promisiuni încălcate, dialog amânat și măsuri care, în opinia sindicatelor, le afectează veniturile și condițiile de muncă.

Adevărata problemă nu este protestul. Adevărata problemă este că Guvernul a ales să ignore vocea celor care salvează vieți în fiecare zi. După ani de guvernare PSD, PNL, USR și UDMR, sistemul medical continuă să se confrunte cu lipsuri, iar tensiunile dintre autorități și personalul medical au ajuns într-un punct critic.

Când medicii și asistentele ajung să iasă în stradă, nu ei trebuie întrebați de ce protestează. Cei care trebuie să dea explicații sunt cei care au condus România și au avut responsabilitatea sistemului de sănătate.

Un sistem medical nu poate funcționa prin ordonanțe și legi scrise în birouri și impuse peste noapte. Nu poți cere performanță de la oameni pe care îi tratezi cu dispreț și pe care refuzi să îi asculți. În loc să oprească exodul personalului medical și să consolideze sistemul sanitar, actuala putere politică preferă să taie, să plafoneze și să ignore avertismentele venite din partea celor care salvează vieți.

Dacă nici acum nu va exista un dialog real, sindicatele au anunțat că, din 28 iulie, ar putea declanșa greva generală pe termen nelimitat. Mai este o săptămână. O săptămână în care Guvernul poate alege responsabilitatea. Sau poate confirma, încă o dată, că preferă să ignore oamenii care țin în viață sistemul medical românesc.

AUR solicită Guvernului să reia de urgență dialogul cu reprezentanții cadrelor medicale și să renunțe la practica adoptării unor decizii cu impact major fără consultare publică autentică. Sănătatea românilor nu poate deveni victima austerității și a orgoliului politic”, a afirmat deputatul AUR, Cristina Butură.

The post Cristina Butură (AUR): „Când medicii și asistentele ies în stradă, nu ei trebuie întrebați de ce protestează. Explicații trebuie să dea cei care au condus România și au avut responsabilitatea sistemului de sănătate” appeared first on AUR.

„Din cauza faptului că digitalizarea statului român este o glumă proastă, sunt mii de oameni care au programat tranzacții imobiliare și care nu le pot duce la îndeplinire din cauza blocajului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Vorbim de o diferență uriașă între 9% și 21% cât este cota de TVA aplicabilă de la 1 august 2026. Oamenii au făcut antecontracte, au dat avans, au strâns documente și, acum, se văd în imposibilitatea de a semna contractele de vânzare – cumpărare nu din vina lor, ci din vina statului. E caraghios cum ANCPI ceartă presa care vorbește despre acest subiect al blocajului, dar nu oferă o soluție legală pentru acești români care riscă să-și plătească apartamentele sau casele cu un TVA cu 12pp mai mare. Acest lucru trebuie remediat urgent de Parlament, pentru că Guvernul nu mai are drept de ordonanță de urgență. Situația trebuie corectată maximum până la sfârșitul lunii. Dacă tot facem sesiune specială, această lege trebuie introdusă și votată în procedură de urgență. Un stat de drept este acela în care interesele cetățenilor sunt apărate și protejate”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR de București.

Aceasta reamintește faptul că, în contextul reformelor fiscale promovate de Guvernul Bolojan, cota standard de TVA pentru locuințele noi a crescut de la 19% la 21%, iar cota redusă de 9% a fost, în mod general, eliminată pentru contractele noi. Regimul tranzitoriu menținea însă această cotă redusă de 9% pentru antecontractele semnate până la 31 iulie 2025 cu obligația ca vânzarea efectivă să fie realizată până la 31 iulie 2026.

De asemenea, senatorul AUR Niculina Stelea solicită Guvernului României, Ministerului Finanțelor și ANCPI să prezinte Parlamentului, în regim de urgență, o analiză care să cuprindă: a) numărul estimat al tranzacțiilor care pot fi afectate; b) perioada estimată pentru restabilirea completă a funcționării sistemelor informatice; c) măsurile adoptate pentru limitarea prejudiciilor produse cetățenilor și pieței imobiliare; d) soluțiile administrative care pot permite recuperarea întârzierilor generate de acest incident.

„Bătaia de joc pentru situația actuală nu este doar în cazul celor care beneficiază de acest regim tranzitoriu de TVA, ci și față de orice persoană care încearcă să facă o tranzacție imobiliară. Sunt nervoși pe bună dreptate și constructorii, și notarii, și agenții imobiliari și, în general, orice persoană sau firmă care vrea să aibă acces la documente doveditoare privind regimul unui teren sau imobil. Este halucinant modul în care, deși blocajul afectează zeci de mii de oameni care nu au nicio vină, nu există o asumare de responsabilitate. Nicio demisie sau demitere, dar multă țâfnă din partea unei instituții anacronice care funcționează încet și greu chiar și în momentul în care sistemul informatic este operațional. La fel cum este inacceptabilă atitudinea de struț care bagă capul în nisip din partea Guvernului care ar trebui să ia măsuri pentru minimizarea efectelor acestui blocaj. Executivul ar trebui, la nivel minimal, să prezinte situația și efectele economice generate”, a concluzionat Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (AUR): „În contextul dezastrului de la ANCPI, Parlamentul să prelungească urgent regimul tranzitoriu privind cota redusă de TVA” appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Victimele violenței domestice – situația pentru județul Vaslui

    Stimate domnule ministru,

Conform datelor făcute publice de Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2025 polițiștii au intervenit la 138.385 de cazuri de violență domestică la nivel național, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, iar numărul faptelor penale înregistrate în acest domeniu a scăzut cu 16,3% față de anul 2024, de la 59.345 la 49.660 – cu toate acestea, lovirea sau alte violențe rămâne, în continuare, cea mai frecventă faptă din această categorie, cu 26.877 de cazuri, reprezentând 54% din total.

Scăderea faptelor penale înregistrate nu echivalează, însă, stimate domnule ministru, cu o diminuare a fenomenului, iar creșterea concomitentă a sesizărilor sugerează, mai degrabă, o schimbare în modul în care victimele și organele de poliție gestionează aceste situații. Pe de altă parte, ca urmare a unor disfuncționalități constatate chiar în dosare din județele Mureș și Teleorman, unde controale interne ale Inspectoratului General al Poliției Române au identificat pași procedurali neîndepliniți în supravegherea cazurilor cu ordin de protecție, începând cu 1 august 2025 polițiștii sunt obligați să verifice situația la domiciliul victimei și al agresorului chiar și atunci când victima nu dorește să recurgă la instrumentele legale clasice.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 36/2026, prevede, în mod expres, la art. 7 alin. (3), obligația autorităților competente de a colecta date statistice relevante, dezagregate și la intervale regulate, privind cazurile de violență domestică, însă comunicările publice ale Inspectoratului General al Poliției Române prezintă aceste cifre doar la nivel național, fără o defalcare pe județe, accesibilă publicului. Din acest motiv, stimate domnule ministru, consider că județul Vaslui, circumscripția electorală pe care o reprezint, un județ cu o pondere ridicată a populației rurale — mediu în care, la nivel național, intervențiile din 2025 au fost chiar mai numeroase decât în mediul urban — și cu o rețea insuficient dezvoltată de servicii sociale specializate, justifică o solicitare punctuală, defalcat pentru fiecare an în parte, pentru perioada 2020-2025, pentru a afla situația victimelor violenței domestice.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele informații:

1. dacă la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui există un registru al victimelor violenței domestice, rănite și decedate, și, în caz afirmativ, numărul de victime înregistrate în fiecare an;
2. numărul total de sesizări și intervenții pentru violență domestică, defalcat pe mediul urban și rural al județului;
3. numărul de ordine de protecție provizorii emise de polițiști, respectiv numărul celor confirmate prin ordin de protecție de către instanțele judecătorești;
4. numărul de cazuri în care a fost dispusă monitorizarea electronică a agresorului, respectiv numărul de cazuri în care victima a refuzat această măsură;
5. dacă, în urma disfuncționalităților constatate în județele Mureș și Teleorman, a fost derulată o verificare similară a dosarelor de violență domestică din județul Vaslui și, în caz afirmativ, cu ce rezultat.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Victimele violenței domestice – situația pentru județul Vaslui appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Riscul de sărăcie și excluziune socială – situația pentru județul Vaslui

    Stimate domnule ministru-interimar,

Datele publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul lunii iunie 2026 arată că, în anul 2025, 27,4% din populația României — aproximativ 5,2 milioane de persoane — s-a aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială (indicatorul AROPE), în scădere cu doar 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. În aceeași perioadă, mai mult de una din șase persoane (16,8%) a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar 5,6% dintre persoanele cu vârsta sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Însă, Institutul Național de Statistică nu publică, din motive legate de reprezentativitatea eșantionului, o defalcare a indicatorului AROPE la nivel de județ, ci doar la nivel de regiune de dezvoltare, iar această lacună statistică nu înseamnă că județele sunt afectate în mod egal – toate datele disponibile la nivel administrativ plasează județul Vaslui constant printre cele mai vulnerabile din țară. Astfel, stimate domnule ministru, la finalul anului 2025, câștigul salarial mediu net în județul Vaslui era de 4.220 de lei — al doilea cel mai scăzut dintre toate județele și municipiul București, după Vrancea (4.161 lei) și înaintea Botoșaniului (4.239 lei) — poziție pe care județul o ocupă constant în ultimii ani, alături de Vrancea, Vâlcea și Suceava.

Un venit salarial structural mai mic decât media națională cu peste un sfert este un indicator direct al expunerii la cel puțin una dintre cele trei componente ale indicatorului AROPE, respectiv riscul de sărăcie relativă.

Ministerul pe care îl conduceți, domnule ministru, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și prin registrul beneficiarilor venitului minim de incluziune, deține, însă, date administrative la nivel de județ care pot suplini absența unei estimări statistice directe a AROPE pentru Vaslui, motiv pentru care vă adresez prezenta întrebare parlamentară.

Având în vedere că legea obligă autoritățile competente nu doar să intervină, ci și să colecteze periodic date statistice, să realizeze analize și să monitorizeze evoluția fenomenului, iar Parlamentul primește, de multe ori, cu dificultate – sau chiar deloc – informațiile solicitate din partea acestor instituții, ne bazăm pe comunicarea directă cu dumneavoastră, domnule ministru. În această calitate, vă rugăm să prezentați situația reală, fundamentată pe datele oficiale aflate la dispoziția ministerului și a instituțiilor din coordonarea sa pentru județul Vaslui, defalcat pentru fiecare an în parte, pentru perioada 2020-2025:

1. numărul total de persoane afectate de deprivare materială și socială severă;
2. numărul de persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii — adulți cu vârstă de muncă ale căror activități au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă — defalcat pe sexe și pe grupe de vârstă;
3. numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială;
4. numărul de gospodării din județul Vaslui beneficiare ale venitului minim de incluziune, precum și evoluția acestui număr față de anul 2024, când a fost introdus acest instrument;
5. ce măsuri, cu termenele aferente asociate, sunt avute în vedere pentru ca reducerea sărăciei să aibă un impact pozitiv asupra incluziunii sociale active, a accesului la educație și cultură, a integrării pe piața muncii, a condițiilor de locuit și a accesului la asistență medicală pentru locuitorii județului Vaslui.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Riscul de sărăcie și excluziune socială – situația pentru județul Vaslui appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind relocarea celor 409 persoane identificate în dosarul centrelor de îngrijire din Dumbrava, județul Bihor

Stimate domnule ministru,

        În urma acțiunii desfășurate de DIICOT în județul Bihor, în cadrul anchetei privind centrele de îngrijire din Dumbrava, 409 persoane au fost relocate în centre sociale și unități medicale din mai multe județe ale țării. Potrivit informațiilor comunicate public de autorități, relocarea s-a realizat într-un interval foarte scurt, beneficiarii fiind transportați în peste 20 de județe.

Având în vedere amploarea fără precedent a acestei operațiuni și faptul că persoanele relocate sunt, în mare parte, vârstnici, persoane cu dizabilități sau persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate accentuată, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări de interes public:

1. Care a fost baza legală în temeiul căreia s-a dispus relocarea celor 409 persoane?
2. Cine a dispus această măsură și cine a semnat actele administrative sau judiciare care au stat la baza relocării?
3. Pe baza căror evaluări medicale, psihologice și sociale s-a decis relocarea fiecărei persoane?
4. A existat consimțământul persoanelor relocate? În cazul celor care aveau discernământ, au fost acestea întrebate dacă doresc să părăsească locul în care se aflau?
5. În situația persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu discernământ diminuat, cine le-a reprezentat interesele și în baza căror acte?
6. Au beneficiat persoanele relocate de reprezentare juridică, individuală sau colectivă, înainte de luarea măsurii relocării?
7. Câte persoane au reclamat, în cursul evaluărilor și al relocării, că au fost supuse unor rele tratamente sau altor forme de abuz?
8. Câte persoane și-au exprimat dorința de a rămâne în centrele din Dumbrava sau de a reveni ulterior în acestea?
9. Care este situația actuală a celor 409 persoane relocate? Câte dintre acestea:
   • se află în centre rezidențiale;
   • sunt internate în unități sanitare;
   • au fost preluate de familie sau aparținători;
   • au decedat?
10. În cazul persoanelor decedate după relocare, vă rog să comunicați numărul acestora, data și locul decesului, împrejurările cunoscute până în prezent și dacă au fost dispuse expertize medico-legale ori alte verificări pentru stabilirea unei eventuale legături între relocare și deces.
11. În cadrul urmăririi penale, a analizat DIICOT impactul pe care relocarea simultană a unui număr atât de mare de persoane vulnerabile îl putea avea asupra stării lor de sănătate fizică și psihică?
12. A existat un plan operațional privind protecția persoanelor relocate pe durata transportului și după transferul în noile locații? Dacă da, ce instituții l-au elaborat și aprobat?
13. Ce instituții au participat la luarea deciziei privind relocarea și care au fost atribuțiile concrete ale fiecăreia (DIICOT, IGPR, DSU, Ministerul Muncii, ANPIS, DGASPC-uri, Ministerul Sănătății și alte autorități)?
14. A fost efectuată o evaluare individuală a fiecărei persoane înainte de stabilirea destinației în care urma să fie transferată?
15. Au fost informate familiile, tutorii, curatorii sau aparținătorii persoanelor relocate înainte ori imediat după transfer? Dacă da, prin ce procedură?
16. Având în vedere că în comunicările publice ale DIICOT sunt indicate aproximativ 210 persoane ca victime ale infracțiunilor cercetate, iar operațiunea de relocare a vizat 409 persoane, vă rog să precizați care a fost justificarea juridică pentru relocarea tuturor celor 409 persoane și nu doar a celor identificate, până în prezent, ca persoane vătămate în dosarul penal.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind relocarea celor 409 persoane identificate în dosarul centrelor de îngrijire din Dumbrava, județul Bihor appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Situația juridică a prefectului de Covasna

Stimate domnule viceprim-ministru,

         La data de 17 ianuarie 2024, într-un fapt fără precedent, presa a anunțat: „Percheziții DNA la Prefectura Covasna și la locuința prefectului Raduly Istvan”.

În prezent, surse apropiate organelor de cercetare penală au lăsat să se înțeleagă că prefectului județului Covasna, Raduly Istvan, i-ar fi fost atribuită calitatea de inculpat în dosarul penal.

Având în vedere reperele de integritate pe care Ministerul Afacerilor Interne trebuie să le probeze în mod public, în primul rând prin natura activității sale specifice, vă rog, domnule viceprim-ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări de interes public:

1. Dacă prefectul Raduly Istvan a înștiințat Ministerul Afacerilor Interne cu privire la noul său statut de inculpat în cadrul dosarului penal?
2. Dacă nu a informat ministerul, ce măsuri veți dispune cu privire la această omisiune?
3. Indiferent dacă prefectul Raduly Istvan a informat sau nu conducerea Ministerului Afacerilor Interne, în cazul în care se confirmă că are calitatea de inculpat în dosarul penal, veți dispune eliberarea sa din funcția de prefect?
4. În cazul în care se confirmă că prefectul Raduly Istvan are calitatea de inculpat într-un dosar penal, considerați că această situație este compatibilă cu exercitarea funcției de prefect și cu statutul de angajat al Ministerului Afacerilor Interne, având în vedere rolul prefectului de garant al respectării legalității la nivelul județului?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Situația juridică a prefectului de Covasna appeared first on AUR.

Subiectul: Situația domnului Sitar Constantin, beneficiar al unei decizii de pensie comunitară, rămas fără niciun venit din pensie de aproape patru ani

Domnule Ministru,

În exercitarea mandatului de deputat de Maramureș, vă adresez prezenta întrebare parlamentară privind situația domnului Sitar Constantin, CNP 1640405241511, domiciliat în orașul Cavnic, județul Maramureș.

Potrivit documentelor aflate în posesia petentului, prin Decizia nr. 391968 din 26.07.2024, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor, au fost stabilite drepturi de pensie comunitară începând cu data de 05.10.2022. Cu toate acestea, persoana în cauză susține că până în prezent nu a încasat niciun leu cu titlu de pensie, deși au trecut aproape patru ani de la data de la care drepturile trebuiau acordate.

Având în vedere gravitatea acestei situații, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.⁠ ⁠Care este situația actuală a dosarului de pensie al domnului Sitar Constantin?

2.⁠ ⁠În evidența cărei case teritoriale de pensii se află în prezent dosarul?

3.⁠ ⁠Dacă dosarul a fost transferat între Casa Județeană de Pensii Bihor și Casa Teritorială de Pensii Maramureș, la ce dată a avut loc transferul și care este instituția responsabilă în prezent de punerea în plată a pensiei?

4.⁠ ⁠Care sunt motivele pentru care drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr. 391968/26.07.2024 nu au fost achitate până în prezent?

5.⁠ ⁠Ce măsuri dispune Ministerul Muncii pentru soluționarea cu celeritate a acestei situații?

6.⁠ ⁠Care este cuantumul drepturilor restante datorate beneficiarului începând cu data de 05.10.2022 și când estimează ministerul că acestea vor fi achitate?

7.⁠ ⁠Există și alte cazuri similare în care persoane cărora li s-au stabilit drepturi de pensie au rămas perioade îndelungate fără plata efectivă a acestora? Dacă da, câte astfel de cazuri au fost înregistrate în ultimii cinci ani?

Dincolo de aspectele administrative și juridice, vă rog să răspundeți și la următoarea întrebare:

Cum apreciază Ministerul Muncii că poate supraviețui un pensionar care, de aproape patru ani, nu a primit niciun leu din pensia la care are dreptul, în condițiile în care statul are obligația legală de a-i asigura plata drepturilor stabilite prin propria decizie?

Consider că o asemenea situație este incompatibilă cu obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor și afectează grav încrederea în instituțiile publice.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Întrebare – Situația domnului Sitar Constantin, beneficiar al unei decizii de pensie comunitară, rămas fără niciun venit din pensie de aproape patru ani appeared first on AUR.