“Guvernul se laudă că inflaţia scade, dar românii văd realitatea la pompă şi în magazine. Benzina şi motorina s-au scumpit cu peste 6% într-o singură lună, iar faţă de anul trecut carburanţii sunt cu 24,2% mai scumpi. Benzina se apropie de 10 lei pe litru, iar motorina a trecut deja de acest prag.
Pentru un şofer care alimentează cu 50 de litri, un singur plin ajunge să coste aproape 500 de lei la benzină şi peste 500 de lei la motorină. Pentru un om care face naveta zilnic, pentru o familie care foloseşte maşina pentru serviciu, copii şi cumpărături sau pentru un transportator care consumă sute de litri, scumpirea nu mai este o cifră într-un raport, ci înseamnă sute sau chiar mii de lei în plus la cheltuieli. Iar efectele nu se opresc la pompă. Motorina mai scumpă înseamnă transport mai scump, costuri mai mari pentru fermieri şi producători şi, în final, preţuri mai mari la raft. Pâinea, legumele, carnea, materialele de construcţii şi aproape orice marfă transportată suportă indirect această scumpire. Asta este contradicţia pe care Guvernul refuză să o recunoască: vorbeşte despre scăderea inflaţiei, în timp ce românii suportă noi scumpiri care le lovesc direct puterea de cumpărare. În loc să reducă taxele şi cheltuielile inutile ale statului şi să creeze condiţii pentru energie şi combustibili mai accesibili, guvernarea continuă să transfere nota de plată către cetăţeni şi companii”, a declarat deputatul AUR, Lucian Muşat.

The post Lucian Mușat – Declarație de presă – Guvernul vede inflaţia în scădere, românii văd preţuri în creştere la pompă şi la raft appeared first on AUR.

“Este aproape amuzant felul în care unii politicieni au ajuns să apere “democraţia”: cerând izolarea partidului care se bucură, în acest moment, de cea mai mare susţinere în sondajele din România şi explicând public că acesta “nu trebuie lăsat să guverneze”. Domnului Antal Arpad îi recomandăm, fără răutate, să deschidă DEX-ul la cuvântul “democraţie”. S-ar putea să descopere, cu surprindere, că într-o democraţie alegătorii hotărăsc cine trebuie să guverneze, nu liderii UDMR, în funcţie de partidele pe care le consideră ei acceptabile.
Este bine să reamintesc opiniei publice faptul că Antal Arpad este individul care, pe vremea când era deputat în Parlamentul României, i-a ameninţat pe românii din Covasna şi Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacraţi de albanezi, dacă România nu acordă mult visata autonomie teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului ţinut secuiesc. Am ajuns la unul dintre marile paradoxuri ale politicii româneşti: partide minoritare electoral, precum UDMR sau USR, se comportă de parcă ar avea majoritatea absolută în Parlament şi dreptul de a împărţi certificate de bună purtare democratică. Dacă milioane de români aleg AUR, ni se spune că partidul trebuie “izolat”.
Dacă formaţiuni cu procente mult mai mici ajung, prin negocieri de culise, să ocupe ministere, funcţii şi poziţii-cheie în stat, atunci ni se spune că aceasta este democraţia în cea mai pură formă. Democraţia lor pare să aibă o regulă foarte simplă: voturile sunt sfinte doar atunci când produc rezultatul dorit de ei. Iar când Antal Arpad ne spune că AUR ar fi “parte a sistemului” şi “creat de sistem”, ironia devine greu de ignorat. În timp ce Antal Arpad a fost sancţionat în repetate rânduri de CNCD pentru discriminarea pe criterii etnice a românilor, UDMR este una dintre formaţiunile cu cea mai îndelungată prezenţă în mecanismul puterii de după 1989, participând sau susţinând, în diferite momente, majorităţi construite în jurul PSD, PNL şi al altor formule politice.
Să fii de decenii un negociator constant al puterii şi apoi să arăţi spre adversarii politici strigând “sistemul” este o performanţă de contorsionism politic pe care nici măcar alegătorii cei mai răbdători nu sunt obligaţi să o ia în serios. Dacă AUR este “sistemul”, atunci ar fi interesant să aflăm ce cuvânt mai păstrează domnul Antal pentru partidele care au administrat efectiv acest sistem vreme de decenii.
Mai grav este însă reflexul care se ascunde în spatele declaraţiei. După ani de control asupra instituţiilor, funcţiilor şi majorităţilor parlamentare, o parte a vechii clase politice s-a obişnuit atât de mult să audă numai ce îi convine, încât existenţa unei forţe politice pe care nu o poate controla este tratată drept o ameninţare la adresa democraţiei. Nu mai vor să combată AUR prin argumente, să îl învingă electoral sau să ofere românilor o alternativă mai bună. Vor să îl “izoleze”. Cu alte cuvinte, dacă nu mai pot controla votul cetăţenilor, încearcă să controleze ce consecinţe are acel vot. Aici începe adevărata problemă democratică.
Înainte să critice AUR, Antal Arpad ar trebui să ne explice tuturor de ce nu respectă limba oficială de stat din România şi cum se face că a pierdut definitiv mai multe procese pe acest subiect. Antal nu poate pretinde că votul acordat unor partide valorează mai mult decât votul acordat altora sau că un club al formaţiunilor “acceptabile” are dreptul să decidă în avans cine poate ajunge la guvernare. România nu este proprietatea unei coaliţii permanente de partide care îşi rotesc între ele ministerele şi apoi se autoproclamă gardienii absoluţi ai democraţiei.
Domnul Antal Arpad poate sta liniştit: nu UDMR va hotărî dacă AUR va guverna România. Nici USR, nici PNL şi nici cei care visează la un cordon sanitar ridicat în jurul voturilor unor milioane de cetăţeni. Vor hotărî românii la urne. Iar dacă verdictul lor nu îi place domnului Antal şi colegilor săi, există o soluţie foarte simplă, pe care o găseşte tot în definiţia democraţiei: să înveţe să îl respecte”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Individul care i-a ameninţat pe românii din Covasna şi Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacraţi de albanezi, nu are căderea să se pronunţe cu privire la guvernarea României. Românii vor decide dacă AUR trebuie sau nu să guverneze appeared first on AUR.

“Se împlineşte un an de la moartea lui Charlie Kirk, acest spirit viu şi curajos care a arătat ce înseamnă cu adevărat preţul libertăţii, libertăţii de exprimare, libertăţii de conştiinţă, libertăţii religioase. Acest preţ scump a fost plătit de Charlie Kirk prin vărsare de sânge.
El nu mai este astăzi printre noi din punct de vedere fizic, el este însă printre noi din punct de vedere spiritual, ca model, ca reper, ca figură, aş spune, emblematică a mişcării conservatoare, nu numai americane, ci globale. De aceea, gândul nostru se îndreaptă către toţi cei care astăzi merg pe urmele lui Charlie Kirk în apărarea libertăţii, ştiind care este riscul pe care şi-l asumă în fiecare zi.
Dumnezeu să binecuvânteze nu numai familia lui Kirk, ci întreaga suflare conservatoare care crede în libertate”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamţu.

The post Mihail Neamțu – Declarație de presă – Libertatea are un preţ, iar Charlie Kirk l-a plătit cu propriul sânge appeared first on AUR.

“428 de puncte la matematică, 428 la lectură şi 428 la ştiinţe. Aproape unul din doi elevi români nu atinge nivelul minim de competenţă la matematică. Iar diferenţa dintre elevii din şcolile rurale şi cei din şcolile urbane ajunge la 119 puncte la matematică, potrivit evaluării OECD. Aceasta este România de mâine”.
“PISA ne obligă să privim educaţia cu luciditate şi cu responsabilitate. Rezultatele sunt fotografia unei generaţii şi, în acelaşi timp, o oglindă a politicilor publice pe care le-am construit în ultimii ani. În această oglindă trebuie să avem curajul să ne privim cu seriozitate”, declară doamna deputat prof. univ. dr. Cristina-Emanuela Dascălu.
Pentru doamna deputat, cea mai importantă întrebare pe care România trebuie să o adreseze astăzi este una simplă, ce şanse primeşte un copil în funcţie de locul în care se naşte? Răspunsul dat de datele PISA este îngrijorător.
În şcolile rurale, aproximativ 84% dintre elevi se află sub nivelul 2 la matematică, faţă de aproximativ 34% în şcolile urbane. Diferenţa socio-economică se reflectă, la rândul ei, puternic în performanţa şcolară: decalajul dintre elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi ajunge la 132 de puncte la matematică.
“Pentru un copil, satul în care s-a născut, venitul familiei sau distanţa până la şcoală reprezintă circumstanţe ale vieţii sale. Pentru stat, ele trebuie să reprezinte criterii de intervenţie. Acolo unde punctul de plecare este mai greu, responsabilitatea publică trebuie să fie mai puternică. Echitatea în educaţie înseamnă să ducem resurse, profesori, programe şi oportunităţi acolo unde copiii au cea mai mare nevoie de ele.”
Un copil care întâmpină dificultăţi la citire, scriere sau matematică în primii ani de şcoală are nevoie de intervenţie la timp. Un elev talentat are nevoie de profesori şi contexte care să-i permită să exceleze. O familie vulnerabilă are nevoie de sprijin pentru ca lipsurile materiale să nu se transforme într-un obstacol permanent în educaţia copilului.
Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu susţine elaborarea unui Plan Naţional pentru Competenţe Fundamentale, cu obiective clare şi măsurabile pentru citire, scriere, matematică şi ştiinţe, alături de programe remediale, intervenţie timpurie şi mecanisme de evaluare care să arate cu precizie unde se află dificultăţile şi ce rezultate produce intervenţia statului.
“Profesorul are nevoie de respect profesional, de condiţii de lucru, de formare de calitate şi de timp pentru pedagogie. Birocraţia trebuie să servească educaţia, nu să consume energia celui care ar trebui să o ofere copilului.”
Doamna deputat susţine reducerea substanţială a sarcinilor administrative inutile, stimularea profesorilor care aleg comunităţi vulnerabile şi constituirea unui Fond Naţional pentru Excelenţă Pedagogică, cu o finanţare de minimum 100 de milioane de lei anual, destinat dezvoltării profesionale, recunoaşterii şi susţinerii cadrelor didactice performante.
O şcoală cu laboratoare moderne, acces la resurse digitale şi o comunitate prosperă porneşte de la o altă realitate decât o şcoală dintr-o localitate în care copiii parcurg distanţe mari până la cursuri, cadrele didactice se găsesc cu dificultate, iar familiile se confruntă cu lipsuri materiale.
“Egalitatea de şanse începe cu recunoaşterea diferenţelor de care trebuie să ţinem cont. O formulă uniformă aplicată unor realităţi profund diferite produce, în timp, inegalitate. Resursele publice trebuie să urmărească nevoia reală a copilului şi a şcolii.”
Această abordare presupune programe remediale, sprijin individualizat, transport şcolar, extinderea educaţiei timpurii, măsuri pentru prevenirea abandonului şi o cooperare mult mai strânsă între şcoală, familie, autorităţi locale şi serviciile sociale.
Prin proiectele FLEXLEARN, SMARTUNIFORM, 4DAYS, UNIVERSITARIA şi TECH HUBS, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu propune direcţii de lucru care pornesc de la nevoile concrete ale elevilor şi studenţilor: flexibilizarea învăţării, sprijinirea familiilor, experimentarea unor modele educaţionale adaptate comunităţilor, modernizarea campusurilor universitare şi apropierea şcolii de tehnologiile care vor defini economia viitorului.
Inteligenţa artificială, robotica, programarea şi competenţele digitale trebuie să intre în educaţie într-o manieră inteligentă, cu profesori pregătiţi şi infrastructură adecvată. România are nevoie de copii care utilizează tehnologia pentru a crea, pentru a cerceta şi pentru a rezolva probleme, nu doar pentru a consuma informaţie.
Pentru doamna deputat, toate aceste măsuri trebuie să se întâlnească într-un singur principiu: banul public investit în educaţie trebuie urmărit până la rezultatul pe care îl produce în viaţa copilului.
“O politică publică matură are nevoie de obiective, indicatori şi evaluare. Trebuie să ştim ce funcţionează, unde funcţionează şi pentru cine funcţionează. Atunci când o măsură produce rezultate, ea trebuie consolidată. Atunci când rezultatele sunt insuficiente, intervenţia trebuie regândită. Aceasta este responsabilitatea pe care o avem faţă de fiecare leu investit din bugetul României.”
Pierdem generaţii din cauza abandonului, analfabetismului funcţional sau lipsei de oportunităţi plăteşte costul acestei pierderi mult timp după ce un program bugetar s-a încheiat.
“Educaţia este locul în care România îşi decide viitorul înainte ca acel viitor să vină. În fiecare clasă se formează viitorii medici, profesori, ingineri, antreprenori, cercetători şi lideri ai acestei ţări. De aceea, educaţia trebuie tratată ca investiţie strategică, cu aceeaşi seriozitate cu care privim orice altă infrastructură esenţială a statului.” Rezultatele PISA oferă României un punct de plecare pentru o discuţie serioasă despre ceea ce trebuie schimbat. Dincolo de procente şi clasamente, miza este ca fiecare copil să dobândească acele cunoştinţe şi competenţe care îi permit să-şi construiască propriul drum.
“Eu cred într-o Românie în care adresa de domiciliu nu stabileşte nivelul educaţiei pe care îl primeşte un copil. Cred într-o şcoală care îl vede pe fiecare elev, într-un profesor care are statutul pe care îl merită şi într-un stat care îşi asumă responsabilitatea pentru rezultatele propriilor politici.
Succesul unei politici educaţionale are o măsură foarte concretă: copilul care astăzi citeşte mai bine, înţelege matematica, descoperă o pasiune, îşi continuă studiile şi începe să creadă că viitorul său poate fi mai bun decât prezentul familiei din care provine.”

The post Cristina Dascălu – Declarație de presă – Între un copil care are acces la o educaţie de calitate şi unul căruia sistemul îi oferă prea puţin se poate deschide o diferenţă care durează o viaţă appeared first on AUR.

“Agricultura românească este strivită între scumpirea inputurilor şi prăbuşirea preţurilor la poarta fermei, iar Guvernul asistă nepăsător la distrugerea uneia dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale. România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană la creşterea preţurilor inputurilor agricole în trimestrul al doilea din 2026, cu o majorare de 11,7%, de peste două ori mai mare decât media europeană de 4,7%. Este o diferenţă uriaşă şi este dovada unui eşec grav al politicilor pe care actuala guvernare le aplică în agricultură.
Situaţia devine şi mai gravă dacă ne uităm la ce se întâmplă în acelaşi timp cu veniturile fermierilor. În timp ce costurile de producţie explodează, preţurile produselor agricole au scăzut la nivel european cu 5,8%, iar laptele s-a ieftinit cu 16,6%, în timp ce preţurile cerealelor au scăzut cu 5,6%.
Agricultura nu poate funcţiona fără energie, motorină, îngrăşăminte şi alte inputuri esenţiale, astfel că aceste scumpiri se duc direct în costul de producţie. Iar când fermierul nu mai poate absorbi aceste costuri, ele ajung inevitabil în preţul alimentelor plătite de fiecare român.
În loc să protejeze producţia autohtonă, Guvernul riscă să ne împingă şi mai mult spre dependenţa de importuri. Iar consecinţele sunt simple: ferme care dispar, terenuri care rămân nelucrate, producţie românească tot mai puţină şi o ţară care ajunge să cumpere din exterior hrana pe care ar putea să o producă aici.
Fermierii români au fost deja grav afectaţi de importurile din Ucraina, care au pus presiune pe piaţa internă şi au contribuit la scăderea preţurilor la producţia agricolă, iar acum sunt loviţi şi de creşterea puternică a costurilor inputurilor. După ce au fost obligaţi să îşi vândă producţia la preţuri tot mai mici, agricultorii sunt nevoiţi să suporte cheltuieli tot mai mari pentru a produce, ceea ce pune o presiune suplimentară pe fermele româneşti şi riscă să împingă şi mai mulţi producători spre faliment”, a declarat Gabriel Florea, deputat AUR.

The post Gabriel Florea – Declarație de presă – Scumpirea inputurilor agricole împinge fermierii români tot mai aproape de faliment appeared first on AUR.

“Noul Barometru Informat.ro-INSCOP confirmă un adevăr pe care guvernanţii, inspectoratele şi sindicatele încearcă să-l ascundă sub discursuri şi festivităţi: românii nu mai au încredere că şcoala îşi poate proteja şi disciplina copiii. Doar 8% consideră că şcolile sunt foarte bine pregătite pentru noul an şcolar, iar 37,3% le consideră destul de bine pregătite. În schimb, 45,5% dintre români spun că şcolile sunt slab pregătite: 25,4% le consideră destul de slab pregătite, iar 20,1% foarte slab pregătite. Alţi 8,5% nu pot aprecia, iar 0,7% nu răspund”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.
Potrivit deputatului AUR, inspectoratele şcolare au devenit structuri supradimensionate, organizate rigid şi populate prea adesea pe criterii politice, nu profesionale.
“Inspectoratele şcolare judeţene au fost transformate în adevărate cazărmi ale activiştilor de partid: structuri supradimensionate, organizate rigid şi populate prea adesea pe criterii politice, nu profesionale. De aici începe şi prăbuşirea calităţii învăţământului românesc. Când inspectorii, directorii şi responsabilii din sistem sunt selectaţi după carnetul de partid, relaţii, intervenţii şi suspiciuni de şpagă, competenţa devine un inconvenient. Profesorul bun este marginalizat, incompetentul protejat politic este promovat, iar rezultatele se văd direct în educaţia copiilor”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR. De asemenea, o altă problemă gravă care apare în şcoli este discriminarea dintre elevi în baza hainelor, telefoanelor sau posibilităţilor financiare
“Verdictul cel mai dur vine atunci când românii sunt întrebaţi ce măsuri vor în şcoli. 77% susţin uniforma şcolară obligatorie, considerând că aceasta ar reduce discriminarea dintre elevi. Şcoala a devenit locul în care hainele, telefoanele şi posibilităţile financiare ale părinţilor îi împart pe copii între privilegiaţi şi umiliţi. Uniforma nu rezolvă sărăcia, dar poate opri transformarea clasei într-o paradă a banilor familiei”, a mai declarat deputatul AUR.
Deputatul AUR subliniază că şi monitorizarea audio-video permanentă a sălilor de clasă şi testarea antidrog a copiilor peste 14 ani sunt măsuri pe care majoritatea românilor le doresc, pentru ca drogurile şi abuzurile să nu mai poată fi muşamalizate.
“83,4% dintre români cer testarea antidrog a elevilor de peste 14 ani. Drogurile au intrat în şcoli, iar statul a răspuns cu broşuri, conferinţe şi campanii fără rezultate 74,5% dintre români cer monitorizarea audio-video permanentă a sălilor de clasă. Este un vot împotriva violenţei, drogurilor, abuzurilor şi muşamalizării”, a declarat Eduard Koler.
În opinia deputatului AUR, părinţii nu mai au încredere că directorii spun adevărul sau că problemele sunt rezolvate înainte să devină tragedii. Acesta suţine că deşi votanţii AUR susţin monitorizarea permanentă şi testarea atidrog, opoziţia vine puternic din parte votanţilor USR şi a tinerilor între 18-29 de ani.
“Monitorizarea permanentă este susţinută peste medie de votanţii AUR şi PSD, de femei, de persoanele de peste 60 de ani, de românii cu educaţie primară sau medie şi de locuitorii din mediul rural.
Opoziţia mai puternică vine din rândul votanţilor USR, al tinerilor între 18 şi 29 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al bucureştenilor şi al angajaţilor din sectorul privat”, a spui Eduard Koler, deputat AUR.
Conform deputatului AUR Eduard Koler, copiii României trebuie să fie protejaţi de stat, nu să plătească pentru jocurile politice ale unor guvernanţi.
“Copiii României plătesc astăzi preţul pentru funcţiile, combinaţiile şi obedienţa politică a adulţilor.
Românii şi-au spus răspicat părerea. Acum trebuie să răspundă ministrul Educaţiei, inspectoratele şi directorii: mai protejează sistemul sau încep, în sfârşit, să protejeze copiii?”, a declarat Eduard Koler.

The post Eduard Koler – Declarație de presă – Şcoala românească a pierdut controlul. Românii cer ordine, supraveghere şi testare antidrog appeared first on AUR.

Acesta atrage atenţia că Nicuşor Dan trebuia să promulge legea cu mult timp în urmă, după ce a încercat să îi blocheze intrarea în vigoare, în timp ce investiţii strategice de sute de milioane de euro au rămas pe loc, iar România a devenit tot mai vulnerabilă energetic.
“Astăzi putem vorbi despre o mare victorie pentru România şi pentru securitatea energetică a ţării. După ce a atacat legea la Curtea Constituţională şi, după ce a pierdut acolo, a retrimis-o Parlamentului spre reexaminare, preşedintele Nicuşor Dan a promulgat în cele din urmă legea în forma menţinută de Parlament. Ani întregi, proiecte hidroenergetice începute şi ajunse în stadii avansate de execuţie au rămas blocate în timp ce România pierdea capacităţi de producţie şi devenea tot mai vulnerabilă energetic.
Astăzi se deschide, în sfârşit, drumul pentru finalizarea unor investiţii pe care statul român a cheltuit deja sume uriaşe. Este cu atât mai important cu cât vorbim despre proiecte precum Răstoliţa, unde lucrările sunt realizate în proporţie de peste 90%, iar investiţiile efectuate depăşesc 200 de milioane de euro. Ani la rând, Hidroelectrica s-a lovit de legislaţia de mediu şi de procesele deschise de organizaţii ecologiste, în timp ce USR s-a poziţionat politic împotriva legii. Am ajuns astfel în situaţia absurdă în care România avea hidrocentrale aproape terminate, bani deja investiţi, nevoie de energie şi totuşi era împiedicată să le pună în funcţiune.
Protejarea mediului este necesară, dar nu poate deveni pretextul pentru paralizarea infrastructurii strategice a României. Nu putem închide capacităţi pe cărbune, nu putem avea proiecte hidroenergetice blocate, nu putem aştepta ani întregi după noi capacităţi şi apoi să ne mirăm că România ajunge dependentă de importuri în momentele în care producţia internă nu acoperă consumul. Hidroenergia este producţie internă, regenerabilă şi controlabilă, iar într-un sistem energetic care are nevoie de capacităţi care pot răspunde rapid variaţiilor de consum, valoarea ei nu poate fi redusă doar la numărul de megawaţi instalaţi.
Mai există şi o absurditate care trebuie spusă răspicat: o parte dintre aceste investiţii au fost începute înainte ca amplasamentele lor să fie introduse ulterior în arii naturale protejate. Statul român a ajuns astfel să investească sute de milioane în infrastructură, să o ducă aproape de finalizare şi apoi să îşi blocheze singur investiţiile prin reglementări adoptate ulterior. În cazul Răstoliţa, lucrările au început încă din 1989. Nu putem transforma investiţii realizate în proporţie de peste 90% în monumente ale incapacităţii administrative.
De aceea, promulgarea acestei legi trebuie privită ca începutul unei schimbări de direcţie. România trebuie să îşi protejeze patrimoniul natural, dar trebuie în acelaşi timp să îşi protejeze securitatea energetică, investiţiile publice şi capacitatea de a produce energie în propria ţară. După ani în care România a fost învăţată să închidă, să conserve şi să abandoneze, trebuie să reînvăţăm trei verbe simple: să construim, să finalizăm şi să producem”, a declarat deputatul AUR, Ştefăniţă Avrămescu.

The post Ștefan Avrămescu – Declarație de presă – O mare victorie pentru energia românească. După ce a încercat să blocheze legea, Nicuşor Dan a fost nevoit să o promulge appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

        În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice” spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Peiu Petrișor-Gabriel

___________________

Senator AUR – Plăeșu Laurențiu

___________________

Senator AUR – Stelea Niculina

___________________

Senator AUR – Vlahu Nicolae

___________________

Senator AUR – Ștefănescu Daniela

___________________

Deputat AUR – Bruynseels Ramona-Ioana

___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Din păcate, societatea noastră este afectată de un grad de neîncredere ridicat al cetățenilor față de instituțiile statului. Această neîncredere are cauze multiple care pot fi explicate istoric, cultural și sociologic. Una dintre cauzele pe care le putem identifica cu ușurință este reprezentată de suspiciunea rezonabilă ce apare asupra independenței autorităților și instituțiilor. Această suspiciune apare inclusiv din cauza lipsei unor reguli clare cu rol în prevenirea unor eventuale conflicte de interese ce pot lua naștere din cauza lipsei unei perioade maxime de mandat clar stabilite pentru membrii organelor de conducere ale entităților reprezentative ori din cauza neinstituirii unui număr limitat de mandate pentru o persoană.

În acest sens, am avut în vedere impunerea unor limite clare ale duratei mandatului și a numărului de mandate pentru președinții și directorii unor entități cu importanță ridicată în statul român. Astfel, am urmărit instituirea unui regim minim în ce privește perioadele de exercitare a unor funcții care puteau fi exercitate, până acum, în mod perpetuu, aspect ce avea ca efect negativ crearea unei suspiciuni rezonabile de conflict de interese. Printre entitățile pe care le avem în vedere se numără și serviciile de informații, entități care, în prezent, nu se bucură de popularitate în rândul populației și care suferă de pe urma unei rele reputații. Mai mult de atât, limitarea perioadei de mandat și a numărului de mandate ale conducătorilor acestor instituții va avea ca efect scăderea riscurilor asociate cu influența ridicată a unei persoane. De asemenea, schimbarea conducerilor acestor entități va ajuta în ruperea acestora de influențele și metehnele serviciilor din perioada comunistă cu care sunt, de multe ori, asemănate de către societatea românească. În continuare, menționăm că am avut în vedere instituirea acestor limitări și pentru alte entități cu rol important în statul român, cum ar fi: Banca Națională a României (în ce privește funcția de guvernator), Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În ce privește aplicarea în timp a prevederilor propuse, menționăm că mandatele care vor fi executate parțial vor fi considerate mandate pline și vor fi luate în calcul la stabilirea limitei de mandate. De asemenea, în cazul mandatelor care nu aveau anterior prezentei legi o durată maximă, durata nou introdusă începe să curgă de la momentul intrării în vigoare a legii. În ce privește funcțiile care nu aveau prevăzut anterior un număr limitat de mandate, mandatele aflate în curs la intrarea în vigoare a legii vor fi exercitate în continuare, vor fi considerate mandate pline și vor fi luate în calcul la stabilirea limitei de mandate.

Propunerea de modificare apare ca fiind aliniată standardelor europene și principiilor democratice care au implementat, de-a lungul timpului, mandatul limitat ca regulă generală. Această soluție apare ca evidentă întrucât practica de a stabili limite mandatelor conducătorilor autorităților publice a dovedit că asigură un grad sporit de independență, previzibilitate și garantează protecția democrației. Alte beneficii clare ale practicii de schimbare periodică a conducerilor acestor instituții sunt reprezentate și de promovarea unor viziuni noi în activitatea acestor entități, de asigurarea accesului în funcții cheie al generațiilor mai tinere, precum și de îmbunătățirea transparenței și a încrederii populației în instituțiile publice. În final, subliniem că actuala reglementare a duratei și limitelor mandatelor conducătorilor acestor instituții are ca efect inclusiv crearea unui cadru ce favorizează apariția conflictelor de interese și ale infracțiunilor de serviciu, precum și crearea unor vulnerabilități reale pentru valorile democratice.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

INIȚIATORI:

Senator AUR – Peiu Petrișor-Gabriel

___________________

Senator AUR – Plăeșu Laurențiu

___________________

Senator AUR – Stelea Niculina

___________________

Senator AUR – Vlahu Nicolae

___________________

Senator AUR – Ștefănescu Daniela

___________________

Deputat AUR – Bruynseels Ramona-Ioana

___________________

LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – După articolul 23 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 23¹, cu următorul cuprins:

„Art. 23¹. — (1) Directorul Serviciului Român de Informații este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului Român de Informații.”

Art. II. – După articolul 7 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 22 octombrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 7¹, cu următorul cuprins:

„Art. 7¹. — (1) Directorul Serviciului de Protecție și Pază este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază.”

Art. III. – După articolul 6 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 18 octombrie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 6¹, cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. — (1) Directorul Serviciului de Informații Externe este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Informații Externe.”

Art. IV. – După articolul 8 din Ordonanța de Urgență nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 8 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 8¹, cu următorul cuprins:

„Art. 8¹. — (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Direcției Generale de Protecție Internă.”

Art. V. – După articolul 15 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 15¹, cu următorul cuprins:

„Art. 15¹. — (1) Directorul general al Direcției generale de informații a apărării este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Direcției generale de informații a apărării.”

Art. VI. – După articolul 8 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 30 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 8¹, cu următorul cuprins:

„Art. 8¹. — (1) Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale este numit pentru un mandat de 5 ani.

(2) O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director al Serviciului de Telecomunicații Speciale.”

Art. VII. – Art. 33 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

„Art. 33. — (4) Numirile se fac pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Prin excepție de la această regulă, mandatul Guvernatorului Băncii Naționale a României poate fi reînnoit o singură dată”

Art. VIII. – Art. 22 alin. (1) din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 22 – (1) Consiliul este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, ales de membrii Colegiului director din rândul acestora, pentru un mandat de 5 ani și poate fi reînnoit o singură dată. Președintele este ordonator principal de credite. Președintele este ajutat în activitatea sa de un vicepreședinte, ales de Colegiul director dintre membrii acestuia, pentru un mandat de 2 ani și jumătate.”

Art. IX. – Art. 17 alin. (3) din Ordonanța de Guvern nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 17 – (3) Pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună, membrii Colegiului sunt numiți pentru un mandat de 4 ani, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Mandatul președintelui Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității poate fi reînnoit o singură dată.”

Art. X. – La Art. 3 din Ordonanța de Guvern nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 15 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„Art. 3 – (7) Directorul general al ORNISS este numit pentru un mandat de 4 ani. O persoană poate exercita cel mult două mandate în funcția de director general al ORNISS.”

Art. XI. – Art. 14 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 14 – (1) Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani și poate fi reînnoit o singură dată”

Art. XII. – În aplicare prevederilor prezentei legi, mandatul exercitat parțial este considerat un mandat întreg. Prevederile prezentului articol se aplică și mandatelor aflate în derulare.

Art. XIII. – Durata mandatelor prevăzute la art. I – VI și X începe să se calculeze de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. XIV. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Petrișor Peiu – Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul introducerii unor limite în ce privește numărul și durata mandatelor conducătorilor unor entități publice appeared first on AUR.

Mihail Neamţu a subliniat că o cinstire sinceră a meritelor marelui matematician presupune o reformă reală a sistemului de învăţământ.
“Este bine că în ţara lui Spiru Haret îl omagiem pe Moisil. Este bine că în ţara care ni l-a dat pe Traian Lalescu sau care l-a dat pe Dan Barbilian sau care l-a dat pe Solomon Marcus ne amintim de această şcoală de matematică care a produs atâtea genii. În acelaşi timp, sunt şocat că trecem peste o evidenţă. Este evidenţa zilelor noastre. Este evidenţa prăbuşirii sistemului de învăţământ public sub ochii a doi profesori, unul se numea Iohannis, celălalt este Nicuşor Dan, mai ales la testele de matematică. Ce facem cu copiii României care sunt condamnaţi la mediocritate din pricina politizării sistemului de învăţământ, care nu se mai uită la meritocraţie şi care nu se mai uită la această şcoală absolut fabuloasă de genii pe care am avut-o în fiecare domeniu, dar care se uită la profitul, într-un fel sau altul, nemeritat al unora şi al altora.
România se prăbuşeşte sub ochii noştri! Şi dictatura mediocrităţii n-a fost impusă de AUR sau de partidele de opoziţie, ci de dumneavoastră, cei care de 35 de ani conduceţi această ţară!
Întrebarea mea este: până când? Şi să ştiţi că dacă vreţi să-l onorăm pe Moisil, atunci facem reforma şi în învăţământ pentru România şi pentru copiii ei”, a declarat deputatul AUR Mihail Neamţu.

The post Mihail Neamțu – Declarație de presă – Dacă vreţi să-l onorăm pe Moisil, atunci să facem reformă în învăţământ pentru România şi pentru copiii ei! appeared first on AUR.

“Liberty Galaţi nu reprezintă doar problema unui investitor privat. Este una dintre ultimele mari capacităţi industriale ale României, de care depind mii de angajaţi şi familiile lor. Astăzi, combinatul nu produce, iar oamenii au salarii restante.
După două încercări eşuate de vânzare, statul român trebuie să spună clar ce soluţie are pentru ca această platformă industrială să repornească. Nu mai este loc pentru tăcere, improvizaţie şi amânări.
Nu este suficient să găsim formal un cumpărător. Dacă vindem combinatul, dar nu îi asigurăm condiţiile necesare pentru a produce competitiv, nu am rezolvat nimic. Vom fi schimbat doar numele proprietarului, nu şi soarta platformei.
Energia reprezintă una dintre problemele decisive. Siderurgia este un mare consumator, iar nicio capacitate industrială românească nu poate concura cu producătorii din alte state atât timp cât plăteşte unele dintre cele mai mari preţuri la energie.
Prin documentele oficiale asumate în PNRR, în perioada în care Cristian Ghinea conducea Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, România a acceptat accelerarea închiderii capacităţilor pe cărbune şi lignit. În total, era prevăzută retragerea a 3.780 MW până la sfârşitul anului 2025.
USR şi Cristian Ghinea trebuie să explice de ce au obligat România să îşi reducă producţia de energie înainte ca alternativele necesare să fie construite şi puse efectiv în funcţiune.
Nu poţi închide capacităţile interne, nu poţi împinge preţurile în sus şi apoi să ceri industriei româneşti să rămână competitivă în faţa importurilor. Aceasta nu este tranziţie energetică. Este dezindustrializare programată.
Guvernul mai trebuie să ofere un răspuns clar şi asupra banilor publici şi garanţiilor acordate în cazul Liberty Galaţi. Cum sunt protejate interesele statului român? Dacă instituţiile statului sunt expuse cu sute de milioane de euro, situaţia nu poate fi tratată ca o simplă problemă comercială între companii private.
Am atras atenţia asupra pericolului încă de anul trecut. Astăzi vedem rezultatul: combinatul este oprit, salariaţii îşi aşteaptă banii, două licitaţii au eşuat, iar acum se încearcă vânzarea prin negociere directă.
România are nevoie de industrie, de energie la preţuri competitive şi de o politică economică orientată spre păstrarea şi dezvoltarea capacităţilor proprii de producţie.
Nu este normal să ne închidem combinatele, iar apoi să importăm oţelul necesar pentru infrastructură, construcţii, industria auto şi apărare. Un stat care renunţă la industria sa grea renunţă treptat la independenţa economică şi la propria securitate.
Liberty Galaţi trebuie să producă din nou. Guvernul trebuie să apere interesul României şi să prezinte urgent un plan concret pentru repornirea, modernizarea şi menţinerea combinatului în circuitul industrial naţional.
România nu îşi mai permite să piardă încă un colos industrial”, a transmis deputatul AUR Eduard Koler.

The post Eduard Koler – Declarație de presă – Liberty Galaţi trebuie să producă din nou. România nu îşi mai permite să piardă încă un colos industrial appeared first on AUR.