De la: Doamna Ramona Ioana BRUYNSEELS – Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 13, Cluj

Subiectul întrebării: Necesitatea prelungirii termenului de depunere pentru Schema de Energie, în contextul indisponibilității sistemului ANCPI

Stimate domnule Ministru,

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) derulează, în perioada 15 iunie – 14 august 2026, cea de-a treia sesiune de depunere a cererilor de finanțare aferente Schemei de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Pentru această sesiune a fost stabilită o alocare financiară de 265 de milioane de euro.

La data de 24 iulie 2026, AFIR a anunțat oficial adoptarea unor măsuri temporare pentru atenuarea efectelor indisponibilității sistemului ANCPI. Astfel, până la finalul sesiunii, solicitanții care nu pot obține datele cadastrale pot introduce valoarea „0” în câmpurile aferente extrasului de carte funciară și pot depune o declarație privind imposibilitatea temporară de obținere a documentului, urmând ca documentele cadastrale să fie solicitate ulterior în etapa de evaluare.

Măsura adoptată de AFIR este utilă pentru evitarea blocării imediate a depunerii, însă nu înlătură în totalitate efectele generate de disfuncționalitățile unei instituții publice, în special pentru solicitanții a căror documentație tehnică, juridică sau investițională depinde de clarificarea situației cadastrale a amplasamentului. Mai mult, intervalul dintre adoptarea măsurii temporare și termenul final al sesiunii este unul limitat.

Într-un program finanțat din Fondul pentru Modernizare, în care ajutorul poate ajunge la 100% din costurile eligibile în limitele stabilite de schemă, este esențial ca accesul la finanțare să nu fie afectat de întârzieri administrative care nu sunt imputabile solicitanților și ca tratamentul aplicat acestora să fie predictibil și nediscriminatoriu.

Având în vedere cele de mai sus, vă solicit să răspundeți punctual, complet și documentat la următoarele întrebări:

1. Care este numărul cererilor de finanțare depuse până la data răspunsului în cadrul sesiunii 15 iunie – 14 august 2026, valoarea totală solicitată și gradul de utilizare a alocării de 265 de milioane de euro, defalcat pe categoria de capacități de maximum 1 MW inclusiv și categoria de peste 1 MW?

2. Câte solicitări, sesizări sau notificări a primit AFIR de la potențiali beneficiari cu privire la imposibilitatea ori întârzierea obținerii documentelor cadastrale din cauza indisponibilității sistemului ANCPI și care este evaluarea ministerului asupra impactului acestei situații asupra pregătirii și depunerii proiectelor?

3. Ce analiză a realizat MADR, împreună cu AFIR, privind oportunitatea și temeiul juridic pentru prelungirea termenului-limită de depunere dincolo de data de 14 august 2026, astfel încât solicitanții afectați de disfuncționalitățile ANCPI să beneficieze de o perioadă efectivă și rezonabilă pentru finalizarea documentațiilor?

4. În cazul în care prelungirea este posibilă, care este termenul suplimentar avut în vedere, prin ce act administrativ sau normativ poate fi dispusă și până la ce dată trebuie luată decizia pentru ca solicitanții să beneficieze efectiv de aceasta? În cazul în care apreciați că prelungirea nu este posibilă, vă rog să indicați în mod expres temeiurile juridice și constrângerile care împiedică măsura.

5. Cum va fi aplicată, în etapa de evaluare, procedura de solicitare ulterioară a documentelor ANCPI pentru proiectele depuse pe baza declarației pe proprie răspundere și ce termen minim va fi acordat beneficiarilor pentru completarea documentelor, astfel încât întârzierile persistente ale ANCPI să nu conducă la respingerea unor proiecte din motive neimputabile solicitanților?

6. A solicitat MADR sau AFIR Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și ANCPI o estimare oficială privind durata indisponibilității și calendarul de remediere? Dacă da, vă rog să comunicați data solicitării, răspunsul primit și modul în care aceste informații au fost integrate în decizia privind calendarul sesiunii.

7. Ce alte măsuri compensatorii sau de flexibilizare procedurală sunt avute în vedere pentru a garanta tratamentul egal al solicitanților afectați de blocajele ANCPI, inclusiv în situația în care serviciile cadastrale nu revin integral la funcționare normală înainte de 14 august 2026?

8. Vă rog să precizați data la care MADR și AFIR vor comunica public o decizie finală privind menținerea sau prelungirea termenului sesiunii și să transmiteți, în anexă, analiza administrativă și juridică pe baza căreia această decizie va fi fundamentată.

Vă rog ca răspunsul să cuprindă date concrete, termene calendaristice și măsurile administrative avute în vedere, iar acolo unde sunt invocate dificultăți tehnice sau juridice, acestea să fie individualizate și însoțite de soluțiile și calendarul de remediere.

The post Ramona Ioana BRUYNSEELS – Întrebare – Necesitatea prelungirii termenului de depunere pentru Schema de Energie, în contextul indisponibilității sistemului ANCPI appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile din piețele agroalimentare din județul Tulcea

Stimate Domnule Ministru,

Producătorii autohtoni reprezintă o resursă strategică pentru dezvoltarea durabilă a României, contribuind la creșterea economică, la stabilitatea socială și la consolidarea competitivității economiei naționale. În județul Tulcea, un județ cu o tradiție agricolă și pescărească bogată, acești producători locali sunt, de multe ori, chiar spatele economic al comunităților rurale. Cu toate acestea, mulți dintre ei își desfășoară activitatea în condiții improprii, în special în piețele agroalimentare, unde lipsesc adesea dotările minime necesare, precum mese de prezentare adecvate, spații de depozitare, grupuri sanitare sau zone de protecție împotriva intemperiilor. 

În același timp, promovarea produselor românești și accesul producătorilor la programe de sprijin financiar rămân insuficiente pentru a crește competitivitatea acestora în raport cu produsele din import, care le iau tot mai mult locul pe rafturi și în piețe.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete implementează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru protejarea producătorilor autohtoni, inclusiv a celor din județul Tulcea, în raport cu produsele din import și pentru creșterea competitivității acestora?
2. Ce programe sau campanii are în vedere ministerul pentru încurajarea cetățenilor să achiziționeze într-o măsură cât mai mare produse românești și, în special, produse locale provenite din județe cu specific aparte precum Tulcea?
3. Cum monitorizează ministerul condițiile în care producătorii locali își desfășoară activitatea în piețele agroalimentare din județul Tulcea și ce controale au fost efectuate în ultimii doi ani privind existența unor condiții minime de comercializare?
4. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul, împreună cu autoritățile administrației publice locale din județul Tulcea, pentru ca producătorii locali să beneficieze de condiții decente de desfășurare a activității, inclusiv mese, spații adecvate de vânzare, grupuri sanitare și alte facilități necesare?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile din piețele agroalimentare din județul Tulcea appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Clarificări despre absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală în județul Vaslui

    Stimate domnule ministru,

România beneficiază, în fiecare exercițiu financiar, de fonduri europene substanțiale destinate sprijinirii agriculturii, dezvoltării rurale și modernizării spațiului rural, gestionate în principal prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și implementate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). La nivel național, gradul de absorbție prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 a depășit 95%, o performanță anunțată public de Ministerul pe care îl conduceți, însă această cifră ascunde diferențe majore între județe, iar în spatele mediei naționale există comunități rurale întregi care rămân în afara acestor oportunități.

Județul Vaslui este un astfel de exemplu – deși dispune de un potențial agricol dintre cele mai importante din Moldova, județul se află constant la coada clasamentului național al fondurilor europene atrase în agricultură. În ultimii ani, au atras mai multe fonduri decât Vasluiul județe precum Alba, Argeș sau Buzău, unde relieful și structura terenurilor sunt mai puțin favorabile agriculturii de câmp. Pentru un județ care se numără printre cele mai sărace din țară și în care agricultura reprezintă principala sursă de venit pentru o mare parte a populației, această rămânere în urmă este sinonimă cu exploatațiile nemodernizate, tinerii care pleacă din sate și localitățile care se depopulează de la un an la altul.

Cauzele, stimate domnule ministr-interimar, sunt, în bună măsură, structurale: fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, îmbătrânirea forței de muncă din agricultură, lipsa accesului la consultanță și la finanțare modernă, precum și o infrastructură rurală slab dezvoltată în numeroase comune. La toate acestea se adaugă și un deficit de informare și de sprijin administrativ pentru care răspunderea revine instituțiilor statului în teritoriu și vă dau exemplul ședința Colegiului Prefectural, unde prefectul județului Vaslui a reproșat public conducerii Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lipsa de transparență și a solicitat imparțialitate în relația cu fermierii, lăsând să se înțeleagă că accesul la programele de finanțare nu este egal pentru toți solicitanții.

 La toate acestea se adaugă o problemă de actualitate imediată, anume variantele consultative ale ghidurilor solicitantului pentru intervențiile DR-12 și DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni”, aflate în consultare pe site-ul AFIR, ce introduc criterii de selecție care pot dezavantaja sistematic fermierii din județele fără zonă montană, între care și Vasluiul. Potrivit grilelor propuse, amplasarea investiției în zona montană poate aduce până la 20 de puncte în sectorul zootehnic și 15 puncte pentru achizițiile simple, iar într-o competiție națională unică un asemenea avans decide selecția înainte ca proiectele să fie evaluate pe fond. Un fermier din Vaslui poate îndeplini aceleași condiții de dimensiune, viabilitate și capacitate de implementare, dar pornește cu un handicap de până la 20 de puncte doar pentru că exploatația sa nu se află în zonă montană. La acestea se adaugă criteriul deținerii în proprietate a terenurilor, aplicat uniform unor sectoare cu structuri funciare diferite – ușor de îndeplinit pentru o fermă legumicolă pe 0,5–1 hectar, dar practic prohibitiv pentru o exploatație vegetală care lucrează zeci de hectare în arendă, formă de exploatare firească și legală în agricultura de câmp. Sprijinul pentru zona montană este necesar, însă ar trebui acordat prin anvelope financiare distincte — așa cum, în trecut, proiectele din teritoriul ITI Delta Dunării aveau o alocare separată în cadrul submăsurii 6.3 —, nu printr-un punctaj care obligă fermierii din județele sărace să concureze din start în dezavantaj, cu atât mai mult cu cât un alt program public, Programul Regional Nord-Est 2021–2027, acordă potrivit documentelor ADR Nord-Est punctaj suplimentar tocmai proiectelor din Vaslui și Botoșani, pentru reducerea disparităților intraregionale, fapt ce contrazice însuși principiul coeziunii teritoriale pe care fondurile europene ar trebui să îl slujească.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru-interimar, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea totală a fondurilor europene contractate și, respectiv, plătite către beneficiarii din județul Vaslui prin PNDR 2014–2020 și prin intervențiile Planului Strategic PAC 2023–2027, precum și locul ocupat de județul Vaslui în ierarhia națională a fondurilor atrase pentru agricultură și dezvoltare rurală, pe fiecare dintre acești ani?
2. Ce măsuri, cu termene și responsabili clar stabiliți, are în vedere Ministerul pentru a reduce decalajul de absorbție dintre județul Vaslui și județele fruntașe și pentru a valorifica potențialul agricol al acestui județ?
3. Cum intenționați să facilitați accesul fermierilor și al micilor antreprenori agricoli din Vaslui la instrumentele financiare de garantare și creditare gestionate de Minister, în condițiile în care majoritatea exploatațiilor din județ sunt de mici dimensiuni, fără garanții bancabile și cu sprijin administrativ minim?
4. Ce măsuri veți lua pentru a simplifica și digitaliza relația cu beneficiarii din județele mai puțin dezvoltate, cum este cazul Vasluiului, unde există un decalaj major de acces la informație și la finanțare față de județele din vestul și nord-vestul țării?
5. Aveți în vedere înființarea unui mecanism de sprijin tehnic — inclusiv centre județene de consultanță funcționale — pentru sprijinirea fermierilor și a autorităților locale în pregătirea și implementarea proiectelor de dezvoltare rurală în județul Vaslui?
6. Ce măsuri va lua Ministerul, prin AFIR, pentru a garanta transparența informării și tratamentul imparțial al tuturor solicitanților la nivelul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, în urma semnalelor publice privind accesul inegal la programele de finanțare, ridicate inclusiv de prefectul județului?
7. În ce stadiu se află aprobarea ghidurilor solicitantului pentru intervențiile DR-12 și DR-14, a analizat Ministerul, prin AFIR, impactul grilei de punctaj care acordă până la 20 de puncte pentru amplasarea investiției în zona montană și intenționați reanalizarea acestui punctaj, astfel încât amplasarea geografică să nu elimine din start din competiție fermierii din județele fără zonă montană, precum Vasluiul?
8. Aveți în vedere introducerea unor alocări financiare distincte — o anvelopă pentru zona montană, una pentru teritoriile care beneficiază de instrumente teritoriale speciale și una pentru celelalte zone rurale —, urmând modelul alocărilor separate practicate anterior, de pildă pentru teritoriul ITI Delta Dunării în cadrul submăsurii 6.3, astfel încât sprijinul pentru zona montană să fie păstrat, iar proiectele să concureze pe calitatea investiției în interiorul fiecărei categorii?
9. Va fi adaptat criteriul privind deținerea în proprietate a terenurilor la specificul fiecărui sector agricol — prin recunoașterea contractelor de arendă sau concesiune încheiate pe termen suficient pentru implementarea și monitorizarea proiectului și prin praguri de suprafață rezonabile —, pentru a nu dezavantaja exploatațiile vegetale care lucrează suprafețe mari în arendă față de cele legumicole ori zootehnice?
10. Va realiza și publica Ministerul, prin AFIR, o simulare a impactului grilei de punctaj pe județe și pe sectoare înainte de aprobarea formei finale a ghidurilor, precum și datele istorice privind distribuția pe județe a proiectelor selectate și a fondurilor contractate în perioadele anterioare, pentru a se putea verifica dacă sistemele de punctaj folosite au concentrat disproporționat finanțările în anumite zone?
11. În condițiile în care lansarea sesiunilor a fost anunțată pentru luna septembrie, iar ghidurile se află încă în consultare, cum vă asigurați că forma finală este publicată din timp, încât toți fermierii să își poată pregăti documentația, că organizațiile fermierilor din județele slab dezvoltate — între care Vaslui și Botoșani — sunt consultate și că informarea și promovarea programelor se fac echitabil în toate județele, nu lăsate pe seama unui singur funcționar al Oficiului Județean?

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Clarificări despre absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală în județul Vaslui appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile din piețele agroalimentare din județul Tulcea

Stimate Domnule Ministru,

Producătorii autohtoni reprezintă o resursă strategică pentru dezvoltarea durabilă a României, contribuind la creșterea economică, la stabilitatea socială și la consolidarea competitivității economiei naționale. În județul Tulcea, un județ cu o tradiție agricolă și pescărească bogată, acești producători locali sunt, de multe ori, chiar spatele economic al comunităților rurale. Cu toate acestea, mulți dintre ei își desfășoară activitatea în condiții improprii, în special în piețele agroalimentare, unde lipsesc adesea dotările minime necesare, precum mese de prezentare adecvate, spații de depozitare, grupuri sanitare sau zone de protecție împotriva intemperiilor. 

În același timp, promovarea produselor românești și accesul producătorilor la programe de sprijin financiar rămân insuficiente pentru a crește competitivitatea acestora în raport cu produsele din import, care le iau tot mai mult locul pe rafturi și în piețe.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete implementează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru protejarea producătorilor autohtoni, inclusiv a celor din județul Tulcea, în raport cu produsele din import și pentru creșterea competitivității acestora?
2. Ce programe sau campanii are în vedere ministerul pentru încurajarea cetățenilor să achiziționeze într-o măsură cât mai mare produse românești și, în special, produse locale provenite din județe cu specific aparte precum Tulcea?
3. Cum monitorizează ministerul condițiile în care producătorii locali își desfășoară activitatea în piețele agroalimentare din județul Tulcea și ce controale au fost efectuate în ultimii doi ani privind existența unor condiții minime de comercializare?
4. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul, împreună cu autoritățile administrației publice locale din județul Tulcea, pentru ca producătorii locali să beneficieze de condiții decente de desfășurare a activității, inclusiv mese, spații adecvate de vânzare, grupuri sanitare și alte facilități necesare?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile din piețele agroalimentare din județul Tulcea appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru Barna Tánczos

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Strategia Guvernului pentru redresarea agriculturii românești și salvarea satului românesc

Stimate Domnule Ministru,

Agricultura reprezintă una dintre garanțiile suveranității unui stat. Capacitatea unei națiuni de a-și hrăni propriii cetățeni, de a-și păstra comunitățile rurale vii și de a transforma producția agricolă în valoare adăugată constituie un indicator al rezilienței sale economice și sociale.

România dispune de unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Uniunea Europeană și continuă să se situeze printre principalii exportatori de cereale. În același timp însă, importă cantități însemnate de produse alimentare procesate, înregistrează un deficit comercial agroalimentar persistent, iar numeroși fermieri afirmă că valoarea obținută pentru producția lor nu mai acoperă costurile de exploatare. 

În iulie 2026, prognozele agrometeorologice indică apariția secetei pedologice moderate, puternice și chiar extreme în mai multe regiuni agricole ale țării, afectând în special culturile de porumb neirigat, în timp ce instabilitatea piețelor și costurile ridicate continuă să pună presiune asupra exploatațiilor agricole.

În aceste condiții, satul românesc traversează o perioadă în care îmbătrânirea populației, lipsa schimbului între generații, reducerea efectivelor de animale, fragmentarea exploatațiilor și insuficienta dezvoltare a industriei alimentare amenință nu doar viitorul agriculturii, ci și echilibrul economic și demografic al României.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este evaluarea  Ministerului Agriculturii privind situația economică a fermierilor români la finalul primului semestru al anului 2026 și câte exploatații agricole sunt considerate aflate într-un risc ridicat de încetare a activității?

2. Care este valoarea deficitului comercial agroalimentar al României la zi și ce măsuri concrete are ministerul pentru ca România să exporte într-o proporție mai mare produse procesate, nu doar materie primă agricolă?

3. Ce suprafață agricolă beneficiază în prezent de sisteme funcționale de irigații și care este calendarul finalizării investițiilor asumate până în anul 2030, defalcat pe județe?

4. Ce măsuri de sprijin vor fi acordate fermierilor afectați de seceta pedologică din vara anului 2026 și care sunt criteriile pentru acordarea despăgubirilor?

5. Care este numărul fermierilor cu vârsta sub 40 de ani instalați în ultimii trei ani prin programele ministerului și ce rezultate măsurabile au produs aceste programe în combaterea depopulării satului românesc?

6. Ce strategie are Ministerul Agriculturii pentru dezvoltarea capacităților de procesare în România, astfel încât producția agricolă românească să genereze valoare adăugată în economia națională și să reducă dependența de importurile de alimente procesate?

7. În contextul creșterii costurilor de producție și al concurenței de pe piața europeană, ce măsuri intenționează ministerul să adopte pentru protejarea competitivității fermierilor români și pentru asigurarea unor condiții echitabile de piață?

8. Există, la nivelul Ministerului Agriculturii, o strategie integrată privind salvarea satului românesc, care să coreleze dezvoltarea agriculturii cu infrastructura rurală, educația agricolă, accesul la servicii medicale, digitalizarea și încurajarea întoarcerii tinerilor în mediul rural? Dacă da, vă rog să prezentați obiectivele, indicatorii și termenele de implementare.

9. Care sunt indicatorii pe baza cărora Ministerul Agriculturii apreciază că politicile publice implementate în ultimii ani au contribuit efectiv la creșterea competitivității agriculturii românești și la consolidarea securității alimentare a României?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Strategia Guvernului pentru redresarea agriculturii românești și salvarea satului românesc appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Fermierii din județul Vâlcea rămași fără plata integrală a subvențiilor aferente Campaniei 2025 din cauza disfuncționalităților sistemului informatic al APIA

Stimate Domnule Ministru,

La 1 iulie 2026 ați confirmat public că aproximativ 10.000 de fermieri din România nu și-au încasat integral subvențiile aferente Campaniei 2025 până la termenul-limită de 30 iunie, atribuind situația problemelor sistemului informatic folosit de APIA, care ar fi îngreunat finalizarea verificărilor și a plăților. Ați prezentat, totodată, cifre agregate la nivel național — 1,924 miliarde de euro autorizați la plată, un grad de absorbție de 98,6% și 696.145 de fermieri validați — și ați estimat la circa 1,4% ponderea celor rămași cu sume neîncasate.

Pentru micii fermieri din zonele de deal și de munte ale Vâlcii, unde exploatațiile sunt fragmentate și marja de supraviețuire este redusă, o întârziere de câteva luni la subvenție poate însemna diferența dintre continuarea activității și abandonul terenului și, tocmai de aceea, o eroare de sistem informatic asumată de minister nu poate fi acceptată ca un incident tehnic minor, ci ca un risc direct asupra veniturilor unor familii care și-au îndeplinit la timp propriile obligații.

În plus, invocarea repetată a „lipsei sistemelor informatice necesare” ridică o întrebare de răspundere administrativă: aceste plăți se derulează în fiecare an, calendarul este cunoscut, iar bugetarea și contractarea soluțiilor IT intră în sarcina ministerului și a agenției din subordine. 

Având în vedere că a permite ca aceleași sincope să se repete de la o campanie la alta, transferând costul asupra fermierului este o problemă de management public care merită lămurită înaintea deschiderii următoarei campanii, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Câți fermieri din județul Vâlcea nu și-au încasat integral subvențiile aferente Campaniei 2025 până la data de 30 iunie 2026 și care este cuantumul total al sumelor neplătite acestora?
2. Care este defalcarea acestor cazuri pe tipuri de plată (plăți directe pe suprafață, măsuri de mediu și climă, zone cu constrângeri naturale, sprijin cuplat) și pe categorii de exploatații după dimensiune?
3. Care sunt cauzele punctuale ale blocării plăților pentru fermierii vâlceni — erori de procesare atribuite sistemului informatic, controale administrative nefinalizate, suprapuneri de parcele sau alte motive — și câte dintre cazuri se datorează exclusiv disfuncționalităților APIA, iar câte unor neconformități ale cererilor?
4. Care este termenul asumat de minister pentru finalizarea plăților restante către fermierii din județul Vâlcea și ce mecanism de comunicare individuală este pus la dispoziția celor afectați pentru a afla stadiul dosarului propriu?
5. Ce măsuri au fost dispuse pentru a preveni repetarea acestor sincope informatice în Campania 2026 și care este bugetul alocat, precum și stadiul contractării, pentru soluțiile IT necesare?
6. Este avută în vedere vreo formă de compensare sau de acoperire a costurilor suplimentare (dobânzi, penalități la creditele de campanie) suportate de fermierii care nu au primit la timp sume ce li se cuveneau prin cereri depuse și validate corect?

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Fermierii din județul Vâlcea rămași fără plata integrală a subvențiilor aferente Campaniei 2025 din cauza disfuncționalităților sistemului informatic al APIA appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile privind pesta micilor rumegătoare și pesta porcină africană, impactul asupra fermierilor români și fundamentarea restricțiilor impuse

Stimate domnule ministru,

Fermierii români traversează o nouă perioadă de profundă incertitudine, ca urmare a instituirii măsurilor de carantină sanitar-veterinară pentru combaterea pestei micilor rumegătoare, precum și a efectelor persistente generate de pesta porcină africană. Restricțiile privind circulația animalelor, limitarea activităților comerciale și consecințele economice asupra exploatațiilor agricole ridică numeroase semne de întrebare în rândul crescătorilor de animale.

În spațiul public există percepția că România ajunge, în mod repetat, în situația de a aplica unele dintre cele mai severe măsuri sanitar-veterinare din Uniunea Europeană, în timp ce fermierii solicită explicații clare privind criteriile care stau la baza acestor decizii și modul în care sunt protejate interesele producătorilor români.

Având în vedere această situație, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele care au determinat instituirea carantinei sanitar-veterinare pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și care este fundamentul științific al măsurilor dispuse?

2. Reprezintă aceste restricții o obligație impusă de legislația Uniunii Europene și de normele sanitar-veterinare aplicabile tuturor statelor membre sau există un grad de decizie și de adaptare la nivel național?

3. Cum se explică faptul că România pare să se confrunte frecvent cu măsuri de o asemenea amploare, în condițiile în care și alte state membre se confruntă cu boli transmisibile la animale?

4. Ce demersuri a întreprins Ministerul Agriculturii, împreună cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pentru prevenirea apariției și răspândirii pestei micilor rumegătoare și a pestei porcine africane?

5. Ce despăgubiri, scheme de sprijin și măsuri de compensare sunt prevăzute pentru crescătorii de animale afectați de restricțiile impuse și în ce termen vor fi acordate acestea?

6. Ce inițiative va susține România la nivel european pentru ca măsurile sanitar-veterinare să fie aplicate unitar în toate statele membre și pentru ca fermierii români să nu suporte, în mod disproporționat, consecințele economice ale acestor epizootii?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile privind pesta micilor rumegătoare și pesta porcină africană, impactul asupra fermierilor români și fundamentarea restricțiilor impuse appeared first on AUR.

Domnului Alexandru Nicolae BOCIU, Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Domnule Bociu, al doilea scandal în două săptămâni sub conducerea dumneavoastră: Cum a fost posibil ca 75 de oi „ucise” în Tulcea să pască vii în Cluj?

Domnule ministru-interimar,

Domnule Președinte,

Vă scriu din nou, la doar două săptămâni după ce v-am adresat o întrebare privind modul în care instituția pe care o conduceți a lăsat mai multe animale infectat cu Pesta Micilor Rumegătoare să circule liber prin țară, sub protecția unor acte semnate chiar de ANSVSA, ceea ce a dus la suspendarea exporturilor de ovine ale României de către Uniunea Europeană. Atunci v-am întrebat direct cine a semnat acele acte și dacă vă asumați răspunderea. Nu am primit răspunsurile pe care fermierii acestei țări le meritau. Iar acum, la mai puțin de două săptămâni, sub aceeași conducere a dumneavoastră, izbucnește un nou scandal, care nu mai poate fi pus pe seama întâmplării, ci arată un sistem întreg putred, pe care dumneavoastră aveați obligația să îl controlați.

Propria dumneavoastră instituție a descoperit că 75 de oi înregistrate în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor ca fiind ucise oficial într-un focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea au fost găsite, de fapt, vii, într-o fermă din județul Cluj, iar proprietarul lor încasase deja despăgubiri de la stat pentru uciderea unor animale care erau, în realitate, în viață. Ați declarat public, cu revoltă, că este vorba despre o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român, și ați anunțat sesizarea penală. Vă dau dreptate că este grav. Dar întrebarea pe care v-o pun este alta: cum a fost posibil ca acest lucru să se întâmple sub nasul instituției pe care o conduceți, printr-un sistem electronic de trasabilitate pentru care ANSVSA este direct responsabilă, fără ca nimic să fie sesizat până când, aproape din întâmplare, inspectorii au dat peste aceste animale?

Domnule Președinte, nu este suficient să vă arătați indignat de o fraudă pe care propriul dumneavoastră sistem a permis-o. Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor este administrat sub autoritatea ANSVSA, iar dacă acest sistem poate fi falsificat atât de ușor încât 75 de animale declarate ucise să circule vii prin țară, atunci responsabilitatea este, în primul rând, a conducerii instituției care trebuia să îl păzească. Există posibilitatea ca aceste fraude să fie mult mai numeroase decât cele două cazuri ieșite la iveală, iar dacă acest lucru se confirmă, întreaga credibilitate a certificatelor sanitar-veterinare românești, și odată cu ea exportul de miliarde de euro al țării, se prăbușește. Iar în fața acestui dezastru, dumneavoastră trebuie să răspundeți, nu sistemul în mod abstract.

În acest context, domnule ministru-interimar, domnule președinte, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde personal și punctual la următoarele întrebări:

1. Cum explicați, ca președinte al ANSVSA, faptul că Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, aflat sub autoritatea instituției pe care o conduceți, a putut fi falsificat astfel încât 75 de oi declarate ucise într-un focar din Tulcea să figureze ca eliminate, deși erau vii în Cluj?

2. Ce medici veterinari împuterniciți și ce operatori economici au introdus în sistem datele false privind uciderea acestor animale, și cum au reușit aceștia să opereze o asemenea fraudă fără ca mecanismele de control interne ale ANSVSA să sesizeze ceva?

3. Câte alte cazuri similare a descoperit ANSVSA în urma verificărilor extinse la nivel național pe care le-ați anunțat? Vă rog să prezentați numărul exact de nereguli identificate până la data răspunsului la această întrebare.

4. Având în vedere că acesta este al doilea scandal major sub conducerea dumneavoastră în doar două săptămâni, considerați că mai puteți garanta buna funcționare a sistemului de trasabilitate și credibilitatea certificatelor sanitar-veterinare emise de ANSVSA? Vă asumați personal răspunderea sau luați în calcul demisia?

5. Ce garanții concrete puteți oferi fermierilor corecți și partenerilor europeni că sistemul de trasabilitate a animalelor din România nu mai poate fi falsificat, astfel încât exportul de ovine, care aduce țării sute de milioane de euro anual, să nu fie compromis ireversibil?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Domnule Bociu, al doilea scandal în două săptămâni sub conducerea dumneavoastră: Cum a fost posibil ca 75 de oi „ucise” în Tulcea să pască vii în Cluj? appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: 75 de oi moarte pe hârtie, vii în realitate, și despăgubiri încasate din banii statului: Cât mai suportă fermierii onești din vina altora?

Stimate Domnule Ministru,

În urmă cu două săptămâni v-am adresat o interpelare privind modul în care a fost gestionat focarul de Pestă a Micilor Rumegătoare care a dus la suspendarea, de către Uniunea Europeană, a exporturilor de ovine din România până la 31 decembrie 2026. Vă atrăgeam atenția atunci că fermierii corecți plătesc prețul unor decizii administrative la care nu au avut nicio contribuție. Astăzi, revin în fața dumneavoastră cu un caz și mai grav, care arată că problema nu era una izolată, ci un adevărat flagel care macină din interior sistemul de trasabilitate a animalelor și, odată cu el, întregul viitor al exportului românesc de ovine.

Inspectorii ANSVSA au descoperit că 75 de oi care figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor ca fiind ucise oficial într-un focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea au fost găsite, de fapt, vii, într-o fermă din județul Cluj. Cel mai grav este că proprietarul acestor animale încasase deja despăgubiri de la stat pentru uciderea lor, adică bani publici, bani din buzunarul contribuabilului român, plătiți pentru animale care nu au fost niciodată sacrificate și care pășteau liniștite la sute de kilometri distanță de focarul în care fuseseră declarate eliminate. Practic, cineva a luat bani de la stat pentru o minciună, iar prin această minciună a pus în pericol întregul efort de eradicare a unei boli care ține astăzi blocat exportul unei țări întregi.

Domnule Ministru, ministerul pe care îl conduceți este cel care gestionează despăgubirile acordate fermierilor pentru animalele ucise în focarele de boală, și tot ministerul dumneavoastră este cel care răspunde de sănătatea și de viitorul zootehniei românești. Există posibilitatea ca astfel de fraude cu despăgubiri să fie mult mai numeroase decât cazul ieșit acum la iveală, iar dacă acest lucru se confirmă, vorbim nu doar despre bani publici furați, ci despre o lovitură mortală dată credibilității certificatelor sanitar-veterinare românești. Fără această credibilitate, exportul de ovine, care doar în primele zece luni ale anului 2025 a adus un record de 210 milioane de euro către piețe non-UE, riscă să fie compromis ireversibil, cu pierderi de miliarde de euro și cu sute de fermieri corecți împinși spre faliment, pentru păcatele altora.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Ce sumă a fost plătită, ca despăgubire din bani publici, proprietarului celor 75 de oi declarate ucise în focarul din județul Tulcea și găsite vii în județul Cluj, și ce demersuri a făcut ministerul pentru recuperarea integrală a acestor sume?

2. Câte despăgubiri pentru animale declarate ucise în focare de Pestă a Micilor Rumegătoare a plătit ministerul, prin structurile sale, în cursul anului 2026, și ce mecanisme de verificare există pentru a confirma că animalele pentru care se plătesc despăgubiri au fost cu adevărat sacrificate?

3. Intenționați să dispuneți o verificare completă, la nivel național, a tuturor despăgubirilor acordate pentru animale declarate ucise în focare de boală în ultimii ani, pentru a stabili amploarea reală a acestui tip de fraudă și a recupera banii publici plătiți nelegal?
4. Ce evaluare are ministerul privind impactul acestor fraude asupra exportului românesc de ovine și asupra relației cu Comisia Europeană? Care este pierderea estimată pentru fermierii corecți dacă Uniunea Europeană își pierde complet încrederea în certificatele sanitar-veterinare emise de România?

5. Ce măsuri concrete va lua ministerul pentru a proteja și a despăgubi fermierii onești care nu își pot onora contractele de export din cauza suspendării exporturilor și a compromiterii credibilității sistemului, astfel încât aceștia să nu ajungă la faliment din vina unor infractori și a unor instituții care nu și-au făcut datoria?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – 75 de oi moarte pe hârtie, vii în realitate, și despăgubiri încasate din banii statului: Cât mai suportă fermierii onești din vina altora? appeared first on AUR.

De către: Petru-Gabriel NEGREA, deputat în circumscripția electorală nr.35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul interpelării: Situația critică a crescătorilor de animale și a producătorilor de lapte din Bucovina, județul Suceava

Stimate Domnule Ministru,

Fermierii și crescătorii de animale din Bucovina, județul Suceava, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Principalul colector de lapte din zonă se retrage de pe piață, iar producătorii riscă să rămână fără posibilitatea de a-și valorifica producția. În același timp, procesatorii locali de lapte, producătorii de brânzeturi și alte produse tradiționale întâmpină dificultăți tot mai mari în accesul la marile lanțuri comerciale, multe dintre produsele locale fiind înlocuite cu mărfuri provenite din alte zone sau din import.

Situația este cu atât mai gravă cu cât prețul oferit fermierilor pentru laptele crud a ajuns în unele cazuri la aproximativ 0,65 lei pe litru, un preț care nu acoperă nici măcar costurile de producție. Creșterea animalelor înseamnă muncă permanentă, fără zile libere, cheltuieli cu furajele, medicamentele, energia și întreținerea fermelor. Cu toate acestea, laptele, obținut prin muncă grea și sacrificii considerabile, este plătit la un nivel care îi împinge pe mulți fermieri spre faliment.

Este inadmisibil ca un județ cu tradiție în zootehnie și cu un potențial agricol atât de mare să fie adus într-o asemenea situație. Dacă nu se intervine rapid, multe exploatații familiale riscă să dispară, cu efecte economice și sociale grave pentru întreaga regiune.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri urgente va lua ministerul pentru a asigura colectarea și valorificarea laptelui produs de fermierii din județul Suceava după retragerea principalului colector din regiune?

Ce sprijin acordă ministerul procesatorilor locali de lapte și produselor tradiționale din Bucovina pentru a avea acces echitabil la rețelele comerciale și pentru a-și păstra locul pe piață?

Cum explică ministerul faptul că prețul plătit fermierilor pentru laptele crud a ajuns la aproximativ 0,65 lei/litru și ce măsuri concrete intenționează să adopte pentru asigurarea unui preț corect care să permită continuarea activității crescătorilor de animale?

The post Petru-Gabriel NEGREA – Interpelare – Situația critică a crescătorilor de animale și a producătorilor de lapte din Bucovina, județul Suceava appeared first on AUR.