În atenția domnului Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Reglementarea și impactul plantelor obținute prin noi tehnici genomice (NGT) asupra agriculturii și siguranței alimentare din România

Stimate domnule ministru,

În contextul dezbaterilor la nivelul Uniunii Europene privind cadrul legislativ referitor la plantele obținute prin noi tehnici genomice (NGT, New Genomic Techniques), precum editarea genetică de tip CRISPR/Cas9, se conturează o schimbare semnificativă în modul de reglementare a acestor organisme, distinctă de regimul aplicabil organismelor modificate genetic (OMG).

Propunerea legislativă a Comisiei Europene vizează facilitarea introducerii pe piață a anumitor plante NGT, considerate echivalente cu cele convenționale, ceea ce ridică o serie de întrebări legitime privind trasabilitatea, etichetarea, impactul asupra mediului și asupra fermierilor români.

Având în vedere importanța acestui subiect pentru agricultura națională, pentru securitatea alimentară și pentru protejarea consumatorilor, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este poziția oficială a României în negocierile europene privind reglementarea plantelor obținute prin noi tehnici genomice?

2. Ce măsuri are în vedere Ministerul Agriculturii pentru a asigura trasabilitatea și etichetarea clară a alimentelor și furajelor provenite din astfel de plante?

3. Există evaluări privind impactul introducerii acestor culturi asupra fermierilor români, în special asupra micilor producători și a agriculturii ecologice?

4. Cum intenționează Ministerul să protejeze biodiversitatea agricolă și semințele tradiționale în contextul extinderii utilizării NGT?

5. Sunt prevăzute mecanisme de control și monitorizare pentru a preveni eventuale riscuri asupra sănătății umane și a mediului?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Reglementarea și impactul plantelor obținute prin noi tehnici genomice (NGT) asupra agriculturii și siguranței alimentare din România appeared first on AUR.

În atenția: domnului Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale 

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de albine și situația actuală a sectorului apicol din România

Stimate Domnule Ministru,

Apicultura reprezintă un sector strategic al agriculturii românești, cu un rol esențial atât în producția de miere și produse apicole, cât și în asigurarea polenizării culturilor agricole, contribuind direct la productivitatea și echilibrul ecosistemelor. România dispune de condiții naturale favorabile dezvoltării acestui sector, fiind recunoscută pentru diversitatea sortimentelor de miere, precum mierea de salcâm, de tei, de rapiță, polifloră sau de floarea-soarelui.

Apicultorii români s-au confruntat cu dificultăți majore: schimbări climatice care afectează culesurile, utilizarea pesticidelor cu impact asupra albinelor, creșterea costurilor de producție, dar și concurența produselor din import. Aceste provocări pun în pericol sustenabilitatea exploatațiilor apicole și continuitatea unei activități tradiționale importante pentru economia rurală.

Instituirea unei scheme de ajutor de stat dedicată crescătorilor de albine ar putea reprezenta un instrument necesar pentru stabilizarea și dezvoltarea sectorului.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are în vedere Ministerul Agriculturii instituirea unei scheme de ajutor de stat dedicate crescătorilor de albine, iar dacă da, care sunt principalele coordonate ale acesteia și termenul estimat pentru implementare?

2. Care este numărul actual al crescătorilor de albine (apicultori) înregistrați în România și cum este distribuit acest sector la nivel regional?

3. Care este numărul estimat de familii de albine la nivel național și evoluția acestuia în ultimii 5 ani?

4. Care sunt principalele tipuri de miere produse în România (de exemplu: salcâm, tei, rapiță, floarea-soarelui, polifloră) și ce pondere are fiecare în producția totală?

5. Ce cantitate de miere produce anual România și care este evoluția producției în ultimii ani?

6. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru protejarea albinelor în contextul utilizării pesticidelor și al schimbărilor climatice?

7. Ce programe de sprijin sau finanțare sunt disponibile în prezent pentru apicultori și în ce măsură acestea răspund nevoilor reale ale sectorului?

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de albine și situația actuală a sectorului apicol din România appeared first on AUR.

Ministrul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, 

De către: Dragoș-Florin Coman, deputat AUR de Călărași

Subiectul întrebării: Măsuri pentru diminuarea produselor din import furnizate copiilor în cadrul Programului Național „Masă Sănătoasă”

Domnule ministru,

De Programul Național „Masă Sănătoasă” în școli vor beneficia în anul 2026 aproximativ 542.402 elevi și preșcolari, fiind alocată de la bugetul de stat suma de 1,53 miliarde de lei. Acest program a devenit un mecanism foarte util în combaterea abandonului școlar, mai ales în mediile defavorizate din mediul rural și mediul urban mic. 

Din păcate, deși bugetele alocate au crescut de la un an la altul, iar sumele utilizate ar fi trebuit să sprijine producția națională de alimente (lactate, legume, fructe), cea mai mare parte a produselor furnizate beneficiarilor provin din importuri: cele mai multe fructe provin din Polonia, legume importate și din spațiul extra-comunitar, produse lactate din Ungaria sau Bulgaria. Așadar, în loc să fie sprijinită economia națională sunt susținuți fermierii altor state. 

În condițiile în care în anul 2026 bugetul programului a crescut cu peste 37%, iar producătorii români ar putea beneficia de aceste sume pentru a se dezvolta și valorifica producția, vă solicit următoarele informații:

• Ce măsuri s-au dispus în ultimii ani pentru a stimula furnizarea de produse 100% românești către elevi și preșcolari în cadrul Programului Masă Sănătoasă?
• Dacă s-a făcut vreodată o evaluare despre valoarea produselor importate pentru a susține hrana acordată copiilor din mediile defavorizate.
• Dacă suma zilnică de 16,5 lei/beneficiar poate să acopere cheltuielile cu o masă „sănătoasă”, adică produse de calitate, în condițiile în care România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.

The post Dragoș-Florin Coman – Întrebare – Măsuri pentru diminuarea produselor din import furnizate copiilor în cadrul Programului Național „Masă Sănătoasă” appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Întârzieri la plata subvențiilor APIA pentru crescătorii de ovine și alte categorii de beneficiari

Stimate domnule Viceprim-ministru,

       Mai mulți crescători de ovine din județul Brașov au semnalat faptul că, până la această dată, nu au primit integral subvențiile aferente campaniei APIA 2025, în special plățile din cadrul Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru sectorul ovine/caprine.

Potrivit informațiilor publice, APIA a anunțat recent demararea autorizării la plată pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii aferente anului de cerere 2025, inclusiv pentru sectorul zootehnic. Cu toate acestea, numeroși fermieri susțin că sumele nu au ajuns încă în conturile lor, situație care afectează grav activitatea fermelor, mai ales în contextul creșterii costurilor de producție și al dificultăților din sectorul zootehnic.

În acest context, vă rog să transmiteți:

1. Care este stadiul exact al plăților aferente campaniei APIA 2025 pentru sectorul ovine/caprine, defalcat pe județe?
2. Câți beneficiari din județul Brașov nu au primit încă subvențiile aferente ANT și/sau alte scheme de sprijin pentru ovine?
3. Care sunt motivele întârzierilor în efectuarea plăților către crescătorii de ovine?
4. Care este calendarul estimativ pentru finalizarea tuturor plăților restante?
5. Există probleme administrative, bugetare sau tehnice care afectează procesarea plăților APIA pentru sectorul zootehnic?
6. Ce măsuri intenționează ministerul să ia pentru accelerarea autorizării și virării sumelor restante către fermieri?

Totodată, vă rog să precizați:

7. Dacă există și alte segmente agricole sau categorii de beneficiari ai subvențiilor APIA 2025 care nu și-au primit integral plățile până în prezent;
8. Care sunt aceste scheme/submăsuri afectate și numărul estimativ de fermieri aflați în întârziere la plată?
9. Care sunt termenele asumate de minister pentru stingerea tuturor restanțelor aferente campaniei 2025?

Fermierii români au nevoie de predictibilitate și de respectarea termenelor de plată asumate de stat, întrucât întârzierile afectează capacitatea acestora de a-și continua activitatea în condiții normale.

The post Dan TANASĂ – Întrebare –  Întârzieri la plata subvențiilor APIA pentru crescătorii de ovine și alte categorii de beneficiari appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, atât agenţii
naţionale cât şi direcţii judeţene şi ale Municipiului Bucureşti, au fost supuse reorganizării prin
OUG nr. 92/2025, producând efecte asupra calităţii informaţiilor din domeniul agricol, precum
şi a calităţii recoltelor şi efectelor asupra mediului, cu impact pentru sănătatea populaţiei, aşa
cum am arătat şi într-o interpelare anterioară. Pe lângă rolul esenţial al acestor instituţii, în linia
întâi pentru asigurarea respectării condiţiilor de bază din domeniul agricol, zootehnic, piscicol ar
trebui să se afle personalul specializat din teritoriu. Având în vedere specificul din România
caracterizat atât de ferme mari şi asociaţii ale acestora cu desfăşurarea unor activităţi agricole,
zootehnice, piscicole şi comercializarea produselor rezultate, dar şi de ferme mici şi gospodării
individuale, se impune asigurarea asistenţei şi consultanţei specializate reprezentată de ingineri
agronomi, ingineri zootehnişti, precum şi medici veterinari. In cazul fermelor mari şi asociaţiilor
înregistrate ca operatori economici, angajarea de specialişti în domeniu intră în sarcina acestora,
asigurând respectarea legislaţiei în vigoare de siguranţă alimentară şi protecţie a mediului.
Rămâne problema fermelor mici şi a gospodăriilor individuale din care o parte din produse sunt
destinate consumului propriu, iar o parte sunt comercializate în pieţele agricole. Indiferent de
destinaţia produselor pentru această categorie de producători agricoli, asistenţa de specialitate
este necesară, dar nu poate fi asigurată de către producător. Se impune astfel existenţa posturilor
de inginer agronom, zootehnist, medic veterinar la nivelul administraţiilor locale şi anume la
primăriile comunelor în funcţie de specificul zonei care să asigure consiliere de specialitate,
prelevare de probe pentru a fi trimise la analize în laboratoare specializate, să consilieze
producătorii în privinţa administrării îngrăşămintelor, eficientizării producţiei şi alte activităţi
conform fişei posturilor respective.
În acest context vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

• Care este situaţia existenţei în organigramele administraţiilor locale a posturilor de
  inginer agronom, inginer zootehnist, medic veterinar, precum şi gradul de ocupare a
  acestora?
• Cum a afectat procesul de reducere a cheltuielilor cu personalul impus de Guvern
  posturile de inginer agronom, inginer zootehnist, medic veterinar din organigramele
  administraţiilor locale?
  Vă solicit:
• Elaborarea unei strategii naţionale pentru asigurarea asistenţei tehnice de specialitate în
  domeniul agricol, zootehnic, veterinar la nivelul administraţiilor locale pentru micii
  producători agricoli şi gospodării individuale.
• Scoaterea la concurs a posturilor necesare acolo unde ele nu există în prezent.

The post Silviu Gurlui – Interpelare – Necesitatea posturilor de inginer agronom, zootehnist, medic veterinar în organigrama administraţiei locale ca strategie naţională appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală  nr. 24 Iași

Obiectul întrebării Stadiul implementării Măsurii C16 – Reforma 1 din PNRR privind utilizarea terenurilor statului pentru proiecte de energie regenerabilă și riscul penalităților financiare

Stimate domnule ministru,

Implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o obligație esențială a statului român, atât din perspectiva tranziției energetice, cât și a angajamentelor financiare asumate în raport cu partenerii europeni. În acest cadru, Măsura C16 – Reforma 1, care vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie, ocupă un loc central.

Această reformă presupune adoptarea unui ansamblu coerent de reglementări care să permită înființarea de parcuri solare și eoliene pe domeniile statului, simplificarea și accelerarea procedurilor de autorizare, semnarea contractelor de concesiune în urma unor proceduri competitive, precum și crearea unui registru național unic al terenurilor disponibile. În același timp, jaloanele aferente (509, 510 și 511) sunt însoțite de un risc semnificativ de penalizare financiară, estimat la aproximativ 925 milioane euro, în cazul neîndeplinirii acestora.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al îndeplinirii jaloanelor 509, 510 și 511 aferente acestei reforme, inclusiv în ceea ce privește adoptarea legislației necesare și operaționalizarea cadrului de reglementare?
2. În ce măsură au fost identificate și delimitate efectiv zonele de accelerare pentru proiectele de energie regenerabilă pe terenurile aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului?
3. Care este progresul în realizarea registrului național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului și în ce măsură acesta este funcțional și accesibil potențialilor investitori?
4. Câte proceduri de concesionare au fost inițiate sau finalizate până în prezent și care sunt rezultatele primei runde de licitații?
5. Ce măsuri au fost adoptate pentru debirocratizarea proceselor de autorizare, astfel încât acestea să devină, în mod real, mai rapide și mai previzibile?
6. Care sunt principalele obstacole întâmpinate în implementarea acestei reforme și ce soluții sunt avute în vedere pentru evitarea riscului de penalizare financiară?
7. În ce măsură există un calendar actualizat și realist pentru finalizarea integrală a acestei reforme, având în vedere importanța sa strategică și impactul bugetar potențial?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Obiectul întrebării Stadiul implementării Măsurii C16 – Reforma 1 din PNRR privind utilizarea terenurilor statului pentru proiecte de energie regenerabilă și riscul penalităților financiare appeared first on AUR.

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Ce măsuri are Guvernul pentru a opri noul val de scumpiri la alimente după Paște?

  Stimate domnule ministru,

Semnalele venite din industria alimentară, potrivit cărora după sărbătorile pascale vor urma noi majorări de prețuri, indică o problemă structurală care depășește logica sezonieră a pieței – datele publice arată că, deja, în anul 2026, prețurile alimentelor au crescut cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul majorării TVA și al liberalizării prețurilor la energie.

În același timp, reprezentanții industriei alimentare avertizează că presiunea costurilor nu doar că nu s-a stabilizat, ci s-a accentuat, în special ca urmare a creșterii prețurilor la energie, gaze și combustibili, ceea ce face probabilă o nouă ajustare a prețurilor după Paște și, din acest motiv, domnule ministru, consider că această evoluție ridică o problemă de politică economică și agricolă – în lipsa unor măsuri de compensare sau de stabilizare, costurile din energie și transport sunt transferate integral către consumator, ceea ce afectează direct puterea de cumpărare și accentuează inflația alimentară.

Având în vedere că problema nu este doar creșterea prețurilor, ci și caracterul lor cumulativ și lipsa unei intervenții coerente care să limiteze efectele asupra populației, în condițiile în care alte state europene au adoptat măsuri pentru a amortiza aceste șocuri, domnule ministru, vă solicit să răspundeți, punctual, la următoarele întrebări:

1. Care sunt principalele cauze identificate de Ministerul Agriculturii pentru creșterea de aproximativ 10% a prețurilor alimentelor în anul 2026? 
2. Ce estimări oficiale există privind evoluția prețurilor alimentare după sărbătorile pascale și care sunt produsele cele mai expuse unor noi majorări? 
3. Ce impact au avut majorarea TVA și liberalizarea prețurilor la energie asupra costurilor din industria alimentară? 
4. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a compensa creșterea costurilor cu energia și transportul în sectorul agroalimentar? 
5. În ce măsură sunt analizate intervenții fiscale sau scheme de sprijin pentru a limita transferul integral al acestor costuri către consumator? 
6. Care este strategia Ministerului Agriculturii pentru stabilizarea prețurilor alimentare pe termen mediu, în contextul volatilității ridicate a costurilor din energie și combustibili?

The post Petre PUŞCAŞU – Întrebare – Ce măsuri are Guvernul pentru a opri noul val de scumpiri la alimente după Paște? appeared first on AUR.

De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin circumscripția electorală nr.31, Prahova

Obiectul întrebării: Măsuri de sprijin pentru agricultorii români în contextul actual economic

Stimate domnule ministru,

Având în vedere dificultățile tot mai mari cu care se confruntă agricultorii români, generate de creșterea costurilor la combustibili și de instabilitatea economică din ultima perioadă, vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le are în vedere pentru sprijinirea acestora.

În mod particular, vă solicit să precizați:

Ce măsuri aveți în vedere pentru compensarea creșterii costurilor la carburant, având în vedere impactul direct asupra lucrărilor agricole?

Dacă există inițiative privind reducerea poverii fiscale sau acordarea de facilități pentru fermieri în perioada următoare?

În ce stadiu se află programele de sprijin pentru irigații și modernizarea infrastructurii agricole?

Având în vedere importanța strategică a sectorului agricol pentru securitatea alimentară a României, consider că este esențial ca autoritățile să vină cu soluții rapide, clare și eficiente pentru sprijinirea agricultorilor români.

Solicit răspunsul în scris conform Art. 39 Alin. 4 din LEGEA nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Măsuri de sprijin pentru agricultorii români în contextul actual economic appeared first on AUR.

De către: Elena DOBOŞ, Deputat în circumscripția electorală nr. 38, TULCEA

Obiectul interpelării: Crearea unui mecanism de despăgubire pentru fermierii afectați de atacurile șacalilor

Domnule Ministru,

Fermierii și micii crescători de animale din județul Tulcea traversează o perioadă critică. Din cauza înmulțirii necontrolate a șacalilor în Delta Dunării și în zonele limitrofe, pierderile economice înregistrate în gospodării au devenit insuportabile. Oamenii își pierd sursele de hrană și subzistență, iar statul român nu oferă în prezent nicio plasă de siguranță financiară pentru aceste pierderi.

Fermierii tulceni sunt astăzi singuri în fața acestor pagube, deși contribuie la economia locală și la păstrarea tradițiilor noastre rurale.

În acest context, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Intenționează Ministerul Agriculturii să colaboreze cu Ministerul Mediului pentru crearea unui mecanism de despăgubire real, care să acopere integral și rapid pierderile cauzate de atacurile șacalilor, după modelul despăgubirilor acordate pentru pesta porcină sau alte calamități naturale?
2. Există posibilitatea identificării unor fonduri europene specifice sau a unor linii de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală care să fie direcționate către sprijinirea fermierilor din zonele de biosferă afectate de specii prădătoare?
3. Ce soluții de sprijin direct aveți în vedere pentru crescătorii de animale din județul Tulcea care sunt nevoiți să investească suplimentar în sisteme de protecție a fermelor din cauza inacțiunii autorităților de mediu în gestionarea populației de șacali?

The post Elena Doboș – Interpelare – Crearea unui mecanism de despăgubire pentru fermierii afectați de atacurile șacalilor appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Lipsa unei strategii guvernamentale pentru protejarea pieței alimentare în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu

     Domnule ministru,

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu începe să genereze efecte economice care depășesc cu mult spațiul regional al confruntării militare – evoluțiile recente de pe piețele energetice și de materii prime indică, deja, o creștere a costurilor pentru transport, combustibili și inputuri agricole, iar aceste evoluții se transmit inevitabil către lanțul agroalimentar. 

Pe această cale, domnule ministru, vă atrag atenția că, într-o economie în care producția agricolă și distribuția alimentelor depind în mod direct de costul energiei și al combustibililor, orice tensiune geopolitică majoră produce efecte rapide asupra prețurilor din piață!

Analize economice apărute recent în spațiul public arată că aceste evoluții riscă să se traducă în scumpiri ale alimentelor în România, în special pentru produse de bază. De asemenea, creșterea prețului la carburant afectează direct lucrările agricole și transportul produselor, în timp ce volatilitatea piețelor internaționale pentru îngrășăminte și alte inputuri agricole pune presiune suplimentară asupra costurilor de producție ale fermierilor români.

Din punctul meu de vedere, domnule ministru, problema nu este doar una conjuncturală, ci una care ține de capacitatea statului român de a anticipa șocuri economice externe și de a proteja piața alimentară internă pentru că România rămâne un stat în care o parte importantă a veniturilor gospodăriilor este alocată alimentelor, iar orice creștere accelerată a prețurilor afectează direct nivelul de trai al populației. În același timp, fermierii români se confruntă cu presiuni majore legate de costurile de producție, de volatilitatea piețelor și de incertitudinile climatice.

Consider că, în fața unor evoluții geopolitice cu impact economic direct, reacția autorităților nu poate fi limitată la constatări sau la monitorizarea pieței și este necesară o evaluare clară a riscurilor și pregătirea unor măsuri de intervenție care să protejeze atât producătorii agricoli, cât și consumatorii.

În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce evaluare are Ministerul Agriculturii privind impactul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu asupra costurilor de producție din agricultura românească și asupra prețurilor alimentelor în perioada următoare?
2. Ce estimări există la nivelul ministerului privind evoluția prețurilor pentru principalele produse alimentare de bază în anul 2026?
3. Ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a sprijini fermierii români în contextul creșterii costurilor la carburant, energie și îngrășăminte?
4. Există la nivelul Ministerului Agriculturii scenarii privind posibile perturbări ale pieței îngrășămintelor sau ale aprovizionării cu inputuri agricole ca urmare a evoluțiilor geopolitice din regiune?
5. Ce mecanisme de intervenție are în vedere Guvernul pentru a preveni creșteri speculative de prețuri în lanțul agroalimentar?
6. Ce coordonare există la nivelul Guvernului României și al instituțiilor europene pentru monitorizarea impactului acestui conflict asupra securității alimentare și asupra pieței agricole din Uniunea Europeană?

The post  Lipsa unei strategii guvernamentale pentru protejarea pieței alimentare în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu appeared first on AUR.