De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat în circumscripția electorală nr.12 Călărași

Subiectul întrebării:  Despăgubiri pentru fermierii din județul Călărași afectați de secetă în anul 2026

Domnule ministru,

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a solicitat deja fermierilor afectați de seceta severă din acest an să se adreseze autorităților locale și structurilor APIA de la nivel local, în vederea depunerii documentațiilor necesare pentru obținerea unor eventuale despăgubiri de la nivel guvernamental. Termenul comunicat de APIA este de numai 15 zile, în condițiile în care fermierii au aflat cu relativă întârziere, iar întocmirea documentației nu depinde exclusiv de aceștia.  

Având în vedere dificultățile financiare deosebite cu care se confruntă fermierii ale căror culturi au fost calamitate de secetă și faptul că mulți dintre aceștia se află în imposibilitatea înființării culturilor agricole de toamnă, vă solicit următoarele informații:

• Care este cuantumul despăgubirilor pe care le va acorda Guvernul României (lei/ha) pentru fermierii ale căror culturi au fost calamitatea în anul 2026 din cauza secetei pedologice?
• Care este termenul la care anticipați că sumele acordate ca despăgubiri vor ajunge efectiv la fermierii din județul Călărași?
• Vă rog să precizați dacă pentru susținerea financiară a despăgubirilor acordate fermierilor ați solicitat asistența financiară a Uniunii Europene, care dispune de instrumente financiare dedicate acestor situații.

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Despăgubiri pentru fermierii din județul Călărași afectați de secetă în anul 2026 appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Protejarea producției românești de miere, impactul importurilor și măsurile pentru dezvoltarea durabilă a apiculturii

                                     Stimate domnule ministru,

 Sectorul apicol românesc se confruntă nu doar cu efectele condițiilor climatice nefavorabile, ci și cu presiuni economice generate de prețul scăzut al mierii și de concurența produselor provenite din import. În condițiile în care producătorii români au raportat situații în care mierea polifloră a fost comercializată la prețuri de 8–9 lei/kg, sub nivelul costurilor de producție, sustenabilitatea economică a multor exploatații apicole este pusă sub semnul întrebării.

În același timp, dezvoltarea sectorului presupune măsuri privind protejarea biodiversității, extinderea bazei melifere, educația apicolă și modernizarea competențelor profesionale.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care a fost cantitatea de miere importată în România în ultimii 5 ani, defalcată anual și în funcție de țara de origine și care a fost valoarea acestor importuri?

2. Ce cantitate de miere produsă în România a fost comercializată anual în aceeași perioadă și cum a evoluat prețul mediu la producător?

3. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru îmbunătățirea competitivității mierii românești și pentru asigurarea unui acces mai bun al apicultorilor în piețe și magazine?

4. Există politici sau programe pentru dezvoltarea și extinderea suprafețelor cu plante melifere, inclusiv prin colaborarea cu fermierii și autoritățile locale?

5. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru promovarea consumului de miere românească și a produselor apicole autohtone?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Protejarea producției românești de miere, impactul importurilor și măsurile pentru dezvoltarea durabilă a apiculturii appeared first on AUR.

De către: doamna deputat Gianina ȘERBAN, circumscripția electorală nr. 25 Ilfov

Obiectul întrebării: Criza apiculturii românești și măsurile de sprijin pentru apicultorii afectați de scăderea producției de miere

                                    Stimate domnule ministru,

 Anul 2025 s-a dovedit extrem de dificil pentru apicultura românească, pe fondul secetei, al condițiilor meteorologice nefavorabile și al pierderilor semnificative de familii de albine. Potrivit estimărilor Asociației Crescătorilor de Albine din România, producția de miere din 2025 s-a situat la aproximativ 30% dintr-un an normal, ceea ce reprezintă o diminuare de circa 70%. Totodată, pierderile de familii de albine au depășit 50% în unele zone ale țării.

În condițiile în care apicultura contribuie atât la producția agricolă, cât și la polenizarea culturilor și menținerea biodiversității, situația actuală poate avea consecințe economice și ecologice importante.

Având în vedere aceste aspecte, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este evaluarea oficială a ministerului pe care îl conduceți privind pierderile suferite de sectorul apicol în anul 2025, atât în ceea ce privește producția de miere, cât și efectivele de familii de albine?

2. Câte familii de albine au fost afectate sau pierdute în 2025, defalcat pe județe, și care sunt zonele în care pierderile au fost cele mai importante?

3. Ce măsuri de sprijin financiar au fost acordate sau sunt prevăzute pentru apicultorii afectați de condițiile climatice nefavorabile din 2025?

4. Există posibilitatea acordării unor compensații sau forme de sprijin pentru pierderea familiilor de albine și diminuarea severă a producției de miere? Dacă da, care sunt mecanismele și criteriile de eligibilitate?

5. Care este valoarea fondurilor publice și europene alocate în 2025 și 2026 pentru sprijinirea sectorului apicol și câți apicultori au beneficiat de aceste fonduri?

6. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru sprijinirea apicultorilor în refacerea efectivelor de albine și pentru prevenirea unor pierderi similare în anii următori?

7. Ce măsuri de intervenție pe termen mediu și lung are în vedere ministerul pentru asigurarea rezilienței sectorului apicol în fața schimbărilor climatice?

The post Gianina ȘERBAN – Întrebare – Criza apiculturii românești și măsurile de sprijin pentru apicultorii afectați de scăderea producției de miere appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Extinderea sistemelor de irigații, prevenirea și controlul epidemiilor la animale și dezvoltarea fermelor de reproducție – măsuri pentru consolidarea securității alimentare a României

Stimate Domnule Ministru interimar,

Seceta și schimbările climatice afectează tot mai frecvent producțiile agricole, iar lipsa accesului la apă pentru irigații limitează capacitatea fermierilor de a obține producții stabile și competitive. În același timp, apariția și extinderea unor epidemii care afectează efectivele de animale pot produce pierderi economice majore, afectând atât fermele, cât și disponibilitatea producției autohtone de carne, lapte și alte produse de origine animală.

O problemă strategică o reprezintă și dezvoltarea fermelor de reproducție, întrucât România trebuie să își consolideze capacitatea internă de a asigura material biologic de calitate și să reducă dependența de importuri pentru refacerea și dezvoltarea efectivelor.

În acest context, vă solicit să precizați:

1. Care este strategia Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de irigații și ce suprafață agricolă suplimentară estimează ministerul că va putea fi irigată în următorii ani?

2. Ce fonduri sunt alocate în prezent pentru extinderea sistemelor de irigații și care este necesarul financiar estimat pentru ca suprafața agricolă irigabilă să crească semnificativ la nivel național?

3. Ce măsuri sunt prevăzute pentru sprijinirea fermierilor în realizarea sistemelor locale de irigații și a infrastructurii secundare, astfel încât investițiile publice în infrastructura principală să producă efecte directe în ferme?

4. În ceea ce privește epidemiile care afectează efectivele de animale, care este capacitatea actuală a României de prevenire, depistare rapidă și limitare a focarelor de boală și ce investiții sunt necesare pentru consolidarea sistemului sanitar-veterinar?

5. Ce măsuri sunt luate pentru prevenirea răspândirii epidemiilor în ferme și pentru reducerea pierderilor suferite de crescătorii de animale în cazul apariției unor focare?

6. Considerați necesară elaborarea unui program național integrat pentru prevenirea și controlul epidemiilor la animale, care să includă monitorizarea permanentă a efectivelor, capacități de diagnostic, măsuri de biosecuritate și mecanisme rapide de intervenție și despăgubire?

7. În ceea ce privește fermele de reproducție, care este situația actuală a capacității României de reproducție și multiplicare a efectivelor de animale și în ce măsură producția internă acoperă necesarul fermierilor?

8. Ce programe de finanțare sunt disponibile pentru înființarea, modernizarea și dezvoltarea fermelor de reproducție și ce măsuri intenționează ministerul să adopte pentru stimularea investițiilor în acest sector?

9. Are Ministerul Agriculturii în vedere un program național pentru dezvoltarea fermelor de reproducție, inclusiv pentru bovine, ovine, caprine și porcine, cu obiectivul de a crește efectivele autohtone și de a reduce dependența de importuri?

10. Care sunt obiectivele concrete ale Ministerului Agriculturii pentru următorii trei ani privind extinderea irigațiilor, reducerea impactului epidemiilor asupra efectivelor de animale și dezvoltarea fermelor de reproducție și care sunt termenele și sursele de finanțare pentru atingerea acestora?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Extinderea sistemelor de irigații, prevenirea și controlul epidemiilor la animale și dezvoltarea fermelor de reproducție – măsuri pentru consolidarea securității alimentare a României appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru interimar Tánczos Barna

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Implementarea Politicii Agricole Comune și rezultatele Planului Strategic PAC 2023 – 2027

Stimate Domnule ministru interimar,

Implementarea Politicii Agricole Comune reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care România poate susține competitivitatea agriculturii, veniturile fermierilor și dezvoltarea rurală. Rapoartele anuale de performanță pentru perioada 2023–2024 permit evaluarea modului în care obiectivele asumate prin Planul Strategic PAC 2023–2027 sunt transpuse în rezultate concrete.

În condițiile în care fermierii români se confruntă în continuare cu dificultăți privind accesul la finanțare, birocrația, fragmentarea exploatațiilor, efectele secetei și creșterea costurilor de producție, este necesar ca evaluarea implementării PAC să urmărească în primul rând efectele reale asupra sectorului agricol.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă solicit să precizați:

1. Care este stadiul implementării Planului Strategic PAC 2023–2027 și care sunt principalele obiective și indicatori pentru care România înregistrează întârzieri sau rezultate sub nivelul estimat?

2. Care este valoarea fondurilor PAC alocate României în perioada 2023–2024, ce sumă a fost efectiv plătită beneficiarilor și care este gradul de absorbție pe principalele intervenții?

3. Ce măsuri intenționează Ministerul Agriculturii să adopte pentru accelerarea plăților și reducerea timpului dintre depunerea cererii, aprobarea proiectului și efectuarea plății?

4. În ce măsură actualul Plan Strategic răspunde nevoilor fermierilor mici și mijlocii și ce modificări pot fi operate pentru simplificarea accesului acestora la finanțare?

5. Cum va evita Ministerul Agriculturii ca procesul de evaluare a performanței PAC să genereze noi obligații administrative pentru fermieri și să transforme obiectivul simplificării într-o creștere a birocrației?

6. Având în vedere seceta și fenomenele climatice extreme din ultimii ani, ce mecanisme suplimentare de sprijin și flexibilitate intenționează România să solicite la nivel european pentru protejarea fermierilor afectați?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Implementarea Politicii Agricole Comune și rezultatele Planului Strategic PAC 2023 – 2027 appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru interimar Tánczos Barna

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Poziția României privind simplificarea normelor europene în domeniul siguranței alimentelor și furajelor

Stimate Domnule ministru interimar,

La nivel european se află în discuție necesitatea simplificării normelor privind siguranța alimentelor și furajelor, în vederea reducerii poverii administrative și a costurilor de conformare pentru producători și operatorii economici.

Pentru România, această dezbatere este deosebit de importantă, având în vedere ponderea fermelor mici și familiale și numărul semnificativ de întreprinderi agroalimentare de dimensiuni reduse, pentru care complexitatea procedurilor și costurile de conformare pot reprezenta obstacole importante în dezvoltarea activității.

Având în vedere toate aceste aspecte, solicit să precizați:

1. Care este poziția oficială a României cu privire la procesul european de simplificare a normelor privind siguranța alimentelor și furajelor?

2. Ce prevederi sau proceduri consideră Ministerul Agriculturii că ar trebui simplificate pentru a reduce povara administrativă asupra fermierilor, producătorilor mici și întreprinderilor agroalimentare?

3. Cum intenționează ministerul să se asigure că simplificarea normelor nu va conduce la diminuarea standardelor privind sănătatea publică, siguranța alimentelor și protecția consumatorilor?

4. Ce măsuri susține România pentru ca produsele alimentare și furajele provenite din state terțe să respecte standarde echivalente celor impuse producătorilor europeni?

5. Există o evaluare a costurilor administrative și de conformare suportate în prezent de producătorii români ca urmare a legislației europene și naționale în domeniu? Dacă da, vă rog să prezentați rezultatele acesteia.

6. Ce măsuri intenționează Ministerul Agriculturii să promoveze pentru ca simplificarea europeană să se reflecte efectiv în reducerea documentelor, procedurilor și costurilor suportate de producătorii români?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Poziția României privind simplificarea normelor europene în domeniul siguranței alimentelor și furajelor appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Patru focare de variolă ovină și caprină în județul Tulcea:  Ce se întâmplă cu crescătorii și vor primi ei despăgubiri?

Stimate Domnule Ministru,

Județul Tulcea trece printr-o nouă criză în sectorul zootehnic. La data de 28 august 2026, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a confirmat patru focare de variolă ovină și caprină în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov. Peste 100 de medici veterinari, cu sprijinul Poliției și al Jandarmeriei, au fost mobilizați pentru a monitoriza un efectiv uriaș, de 355.212 de animale, dintre care 301.270 de ovine și 53.942 de caprine, înregistrate la nivelul județului. Vorbim, așadar, despre o problemă care nu atinge doar cele patru localități, ci pune sub presiune întregul sector de creștere a ovinelor și caprinelor din județul Tulcea.

Pentru crescătorii din Tulcea, această situație vine ca o lovitură cumplită, mai ales că sectorul este deja lovit de criza Pestei Micilor Rumegătoare și de suspendarea exporturilor de ovine. Oamenii aceștia, care își cresc animalele cu muncă și sacrificiu, se tem acum că vor fi obligați să își sacrifice efectivele, că vor rămâne fără sursă de venit și că nimeni nu îi va despăgubi corect. Este esențial ca statul să nu îi abandoneze și să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a supraviețui acestei crize. Există posibilitatea ca, în lipsa unor măsuri rapide de sprijin și despăgubire, mulți crescători din județul Tulcea să fie împinși spre faliment, iar tradiția creșterii oilor și caprelor în această zonă să fie grav afectată.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Care este situația la zi a celor patru focare de variolă ovină și caprină din localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov din județul Tulcea? 
2. Câte animale sunt afectate direct, câte au fost sau urmează să fie sacrificate și cum a intervenit ministerul până în acest moment?
3. Se vor acorda scheme de sprijin sau despăgubiri fermelor și crescătorilor afectați din județul Tulcea? Dacă da, care este cuantumul acestor despăgubiri, care sunt condițiile de acordare și în cât timp vor ajunge banii efectiv la crescători?
4. Ce restricții privind mișcarea și comercializarea animalelor au fost impuse în județul Tulcea ca urmare a acestor focare, și pentru cât timp vor rămâne acestea în vigoare?
5. Care este impactul acestor focare asupra exportului de ovine și caprine din județul Tulcea? 
6. Se va ajunge la o sistare a exporturilor, iar dacă da, care sunt pierderile estimate pentru crescătorii și pentru economia județului?
7. Ce măsuri ia ministerul pentru a sprijini crescătorii din județul Tulcea care sunt loviți simultan de mai multe crize sanitare în sectorul zootehnic, astfel încât aceștia să nu ajungă la faliment?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Patru focare de variolă ovină și caprină în județul Tulcea:  Ce se întâmplă cu crescătorii și vor primi ei despăgubiri? appeared first on AUR.

În   atenția  Autorității   Naționale  Sanitare   Veterinare  și  pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Clarificări despre interdicția totală la exportul de ovine și caprine și absența unei soluții de regionalizare

Stimate domnule ministru-interimar,

În urma notificării transmise Comisiei Europene la 8 iunie 2026 privind un focar de pestă a micilor rumegătoare într-o exploatație din județul Mureș, autoritățile europene au impus o interdicție de circulație a ovinelor și caprinelor către celelalte state membre, prevăzută inițial până la 31 iulie 2026. Prin decizia de punere în aplicare din 18 iunie 2026, Comisia a menținut interdicția intracomunitară și a extins-o și asupra exporturilor către țări terțe, aplicând-o pe întreg teritoriul național până la 31 decembrie 2026, deși focarul este unic, localizat și declarat sub control1.

Consider, domnule ministru, că disproporția măsurii are consecințe economice și sociale majore – România a exportat către state terțe ovine de

circa 210 milioane de euro numai în primele zece luni ale anului 2025, cu o creștere estimată de aproximativ 40 la sută pentru 2026, an în care s-au exportat deja peste un milion de capete. Cu un efectiv de peste zece milioane de capete, al doilea din Uniunea Europeană, și un consum intern de aproximativ un milion de capete pe an, sectorul este structural dependent de piețele externe, iar o interdicție națională, extinsă până la finalul anului, afectează, direct, peste 100.000 de familii care trăiesc din creșterea oilor, inclusiv exploatații aflate la sute de kilometri de focar, fără nicio legătură cu acesta.

În urma discuțiilor pe care le-am avut cu sectorul și organizațiile de profil, susțin regionalizarea restricțiilor, reluarea rapidă a exporturilor pentru fermele din afara zonelor de protecție și supraveghere, despăgubiri și un dialog ferm cu Comisia.

Având în vedere că una dintre justificările invocate la Bruxelles pentru menținerea măsurilor naționale este lipsa certitudinii privind trasabilitatea animalelor, ceea ce mută responsabilitatea pe terenul autorităților române, care trebuie să demonstreze că mișcările de animale sunt înregistrate și că efectivele din zonele afectate nu au ajuns în alte județe, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Ce demersuri formale a întreprins ministerul, anterior și ulterior deciziei din 18 iunie 2026, pentru a obține regionalizarea restricțiilor, și ce dosar tehnic, cu rapoarte epidemiologice, rezultate de laborator și dovezi de trasabilitate, a fost transmis Comisiei Europene în acest scop?
2. A formulat statul român o contestație sau o cerere de reexaminare împotriva deciziei de punere în aplicare prin care interdicția a fost extinsă la nivel național și la țări terțe? În caz afirmativ, care este stadiul; în caz contrar, care este motivul pentru care această cale nu a fost urmată?
3. Care este stadiul real al sistemului de identificare și înregistrare a ovinelor și caprinelor, având în vedere că lipsa certitudinii privind trasabilitatea a fost invocată de Comisie drept argument pentru menținerea restricțiilor pe întreg teritoriul?
4. Ce schemă de sprijin financiar și de despăgubire este pregătită pentru fermierii afectați, atât pentru animalele sacrificate în zonele de focar, cât și pentru pierderea contractelor de export de către exploatații neafectate? Vă rog să precizați temeiul legal, sursa de finanțare, plafoanele și calendarul de plată.

• Ce măsuri ia ministerul pentru a permite, ca soluție alternativă, exportul de carne procesată și produse provenite de la ovine și caprine acolo unde exportul de animale vii rămâne blocat, și câte unități de procesare sunt în prezent autorizate pentru piețele țintă?
• Care este poziția ministerului și a ANSVSA privind vaccinarea efectivelor, în condițiile în care vaccinul nu este autorizat în România, nu este acceptat de Comisia Europeană, iar vaccinarea atrage o interdicție de export de doi ani? Există un demers la nivel european pentru recunoașterea unei strategii de vaccinare compatibile cu menținerea accesului la piață?
• Care este situația în județul Alba, unde crescători însoțiți de primari s-au adresat instituției prefectului: câte exploatații și ce efective sunt afectate de blocajul exporturilor, deși județul se află în afara zonei de restricție din jurul focarului, și ce sprijin direct le este destinat?

The post George-Nicolae SIMION – Întrebare – Clarificări despre interdicția totală la exportul de ovine și caprine și absența unei soluții de regionalizare appeared first on AUR.

           Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

În atenția: Președintelui ANSVSA

De către: Deputat A.U.R Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Focare de loca americană

Stimate domnule ministru-interimar

Stimate domnule președinte,

Confirmarea recentă a unor focare de locă americană (American Foulbrood – AFB) în județele Brăila și Cluj readuce în atenție vulnerabilitatea sectorului apicol românesc în fața unei boli bacteriene extrem de contagioase, provocată de Paenibacillus larvae. Sursele publice indică, în prezent, două focare confirmate, iar în cazul confirmării bolii procedurile sanitar-veterinare presupun măsuri severe, inclusiv distrugerea familiilor de albine și neutralizarea materialelor apicole contaminate.

Gravitatea problemei este amplificată de rezistența sporilor bacteriei, care pot persista perioade foarte îndelungate în faguri, stupi și alte materiale apicole. În cazul stupinelor care se deplasează în pastoral, riscul epidemiologic poate fi amplificat prin contactul dintre familii de albine și prin deplasarea materialului apicol între diferite zone.

Pentru apicultor, confirmarea unui focar poate însemna pierderea efectivului, a stupilor, a ramelor și a altor materiale, precum și restricționarea deplasării stupinelor. De aceea, prevenția, supravegherea și diagnosticarea rapidă reprezintă instrumente decisive pentru limitarea pierderilor.

Situația este relevantă pentru județele Iași și Neamț, unde există un sector apicol important și numeroși apicultori care depind de sănătatea familiilor de albine pentru obținerea producției de miere și a celorlalte produse apicole. În același timp, deplasarea stupinelor în pastoral creează o nevoie suplimentară de monitorizare epidemiologică și de informare rapidă a apicultorilor.

Este important ca apicultorii din Iași și Neamț să știe dacă autoritățile dispun de suficiente capacități de supraveghere, diagnostic și intervenție și, mai ales, ce se întâmplă în situația în care un apicultor este obligat să își distrugă familiile de albine și materialul contaminat. Loca americană este inclusă în categoria bolilor pentru care legislația prevede posibilitatea acordării de despăgubiri, însă eficiența acestui mecanism trebuie analizată inclusiv din perspectiva timpului de acordare și a acoperirii reale a pierderilor.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația epidemiologică actuală privind loca americană în județele Iași și Neamț și câte suspiciuni sau cazuri au fost investigate în fiecare dintre cele două județe în perioada 2021–2026?

2. Câte probe au fost prelevate de DSVSA Iași și DSVSA Neamț de la stupinele din cele două județe pentru depistarea Paenibacillus larvae, în fiecare an din perioada 2021–2026, și câte rezultate pozitive sau neconcludente au fost înregistrate?

3. Având în vedere apariția focarelor confirmate în Brăila și Cluj, ce măsuri suplimentare de supraveghere epidemiologică au fost dispuse pentru județele Iași și Neamț și pentru stupinele care practică pastoralul?

4. Câte stupine din județele Iași și Neamț sunt înregistrate oficial și câți apicultori sunt incluși în evidențele sanitar-veterinare? Ce procent dintre acestea este cuprins în programele de supraveghere pentru bolile transmisibile ale albinelor?

5. În cazul apariției unui focar în Iași sau Neamț, care este procedura exactă aplicată apicultorului, de la confirmarea bolii până la distrugerea și neutralizarea familiilor și materialelor contaminate?

6. Ce despăgubiri poate primi un apicultor pentru familiile de albine, stupii, fagurii și materialele apicole distruse ca urmare a confirmării unui focar de loca americană și care este termenul mediu de acordare a acestor despăgubiri?

7. Câte despăgubiri au fost solicitate și câte au fost efectiv acordate apicultorilor din județele Iași și Neamț pentru loca americană în perioada 2021–2026? Vă rog să precizați și valoarea totală a sumelor achitate.

8. Ce măsuri de informare și prevenție au fost întreprinse de DSVSA Iași și DSVSA Neamț pentru apicultori, în special în ceea ce privește recunoașterea semnelor bolii, notificarea suspiciunilor, dezinfecția materialului apicol și riscurile asociate deplasării în pastoral?

9. Există în prezent suficiente capacități de diagnostic de laborator și resurse umane și materiale pentru ca probele provenite de la stupinele din Iași și Neamț să fie analizate într-un interval care să permită intervenția înaintea răspândirii bolii la alte familii de albine? Care este timpul mediu dintre prelevarea probei și confirmarea diagnosticului?

10. Ce măsuri intenționează ANSVSA să adopte pentru ca apicultorii din Iași și Neamț să beneficieze de un sistem preventiv și rapid de supraveghere, inclusiv monitorizarea stupinelor aflate în pastoral, astfel încât apariția unui eventual focar de loca americană să fie depistată într-un stadiu cât mai timpuriu și pierderile economice ale apicultorilor să fie limitate?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Focare de locă americană appeared first on AUR.

            Ministerul Finanțelor, domnului ministru Alexandru Nazare

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Silozuri pline, recoltă fără loc de depozitare și motorină tot mai scumpă cât mai suportă fermierul din Tulcea?

Stimate Domnule Ministru,

Pe lângă blocajul transportului feroviar, fermierii din județul Tulcea se lovesc de o a doua problemă la fel de gravă: nu mai au unde să își depoziteze recolta. Silozurile și capacitățile de stocare sunt pline, în bună parte și din cauza cerealelor aflate în tranzit, iar stocurile existente trebuie evacuate rapid pentru a face loc noii recolte. Pentru fermier, asta înseamnă nu doar dificultăți în valorificarea producției, ci și întârzieri în încasarea banilor de care are nevoie ca să își plătească creditele și să finanțeze următorul ciclu agricol. Un om care are recolta strânsă, dar nu are unde să o pună și nici cum să o vândă, este un om împins în pragul disperării.

La toate acestea se adaugă povara costurilor de producție, care sufocă fermierul român. Nu vorbim doar despre secetă și despre prețul mare al inputurilor, ci și despre prețul motorinei, care crește necontenit și înghite o parte tot mai mare din veniturile agricultorilor.

          Când costul motorinei urcă, iar prețul grâului rămâne la nivelul anului 2014, ecuația economică a fermierului devine, pur și simplu, imposibilă. Există posibilitatea ca mulți fermieri din Tulcea să nu mai poată continua activitatea, striviți între cheltuieli tot mai mari și venituri tot mai mici, iar statul are datoria să intervină, atât prin sprijin pentru depozitare, cât și prin măsuri fiscale la prețul motorinei folosite în agricultură.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri are în vedere Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru eliberarea rapidă a capacităților de stocare și pentru dezvoltarea unor noi capacități de depozitare a cerealelor în județul Tulcea, astfel încât fermierii să aibă unde să își depoziteze recolta?
2. Ce măsuri compensatorii și ce facilități are în vedere ministerul pentru fermierii din județul Tulcea care nu își pot valorifica producția din cauza silozurilor pline și a blocajelor de transport?
3. Ce măsuri fiscale analizează Ministerul Finanțelor pentru reducerea poverii reprezentate de prețul motorinei utilizate în agricultură, inclusiv prin mecanismul de restituire a accizei la motorina folosită de fermieri? Care este stadiul actual al plăților pentru această restituire?
4. Cum evaluează cele două ministere impactul cumulat al costurilor de producție crescute, în special al prețului motorinei, și al imposibilității de valorificare a recoltei asupra viabilității economice a fermierilor din județul Tulcea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Silozuri pline, recoltă fără loc de depozitare și motorină tot mai scumpă cât mai suportă fermierul din Tulcea? appeared first on AUR.