Stimate domnule ministru,

I. Temeiul juridic al interpelării
Stimate domnule Prim-ministru,
Subsemnatul Florin-Cornel POPOVICI, deputat ales în Circumscripția Electorală nr. 37 Timiș, membru al Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, formulez prezenta interpelare în temeiul:
 art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit căruia Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori;
 art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților;

 art. 181–185 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, privind procedura interpelărilor adresate Guvernului și membrilor Guvernului;
 art. 12, art. 17 și art. 18 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, referitoare la dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar;
 art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 268/2007, care consacră dreptul deputaților de acces, ex lege, la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului.
Controlul parlamentar asupra modului în care autoritățile publice își exercită atribuțiile de administrare a patrimoniului statului și de finanțare a unor obiective strategice reprezintă o componentă esențială a principiului responsabilității constituționale în gestionarea resurselor publice, fiind formulată prezenta interpelare în considerarea obligației constituționale de cooperare loială între Parlament și Guvern în exercitarea acestei funcții de control.
Adresez prezenta interpelare domniei voastre în dubla calitate de Prim-ministru al Guvernului României și de ministru interimar al Energiei, desemnat în această ultimă funcție prin Decretul Președintelui României nr. 234/2026, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 330 din 27 aprilie 2026, ca urmare a vacantării funcției prin demisia domnului Bogdan-Gruia Ivan.
Obiectul interpelării vizează, fără echivoc, acte de administrare curentă a treburilor publice în sensul art. 110 alin. (4) din Constituție – respectiv urmărirea executării unui contract de finanțare
nerambursabilă activ, încheiat anterior și aflat în derulare – fiind, în consecință, pe deplin compatibil cu regimul juridic al Guvernului interimar.
II. Considerente de fapt
Proiectul de investiții privind dezvoltarea Centralei Termoelectrice (CTE) Iernut prin construirea
unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze (CCGT Iernut, 430 MW)
reprezintă unul dintre cele mai importante obiective strategice ale sectorului energetic național, în
care Statul Român este implicat în dublă calitate prin intermediul Ministerului Energiei:
 ca acționar majoritar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – beneficiarul investiției, prin cota de
aproximativ 70 % deținută în capitalul social;
 ca finanțator – prin contractul de finanțare nerambursabilă acordată din Planul Național de
Investiții (PNI), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013, sursa fondurilor fiind
constituită din veniturile obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră, în temeiul Directivei 2003/87/CE.
Cronologia derulării proiectului relevă o serie de evenimente care impun o examinare aprofundată
a modului în care Ministerul Energiei și-a exercitat ambele calități instituționale:
 la 31 octombrie 2016, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a încheiat cu asocierea Duro Felguera
S.A. – Romelectro S.A. contractul inițial de proiectare și execuție, în valoare de aproximativ 268 milioane euro fără TVA, cu termen de finalizare de 36 de luni;

 la 7 decembrie 2017, Ministerul Energiei a semnat cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Contractul
de finanțare nr. 4/07.12.2017, în cuantum estimat între 227,2 și 320,9 milioane lei, pentru
perioada inițială 7 decembrie 2017 – 31 decembrie 2020;
 în luna iunie 2021, contractul de execuție a fost reziliat pentru prima dată, la un stadiu fizic
estimat de 65–70 %, pe fondul întârzierilor semnificative și al dificultăților financiare ale
antreprenorului spaniol;
 în luna aprilie 2023, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a încheiat cu aceeași asociere un nou contract de finalizare a lucrărilor, în valoare de 344,9 milioane lei fără TVA, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor prin Hotărârea din data de 10 mai 2023;
 la 11 septembrie 2025, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a notificat rezilierea anticipată a celui deal doilea contract, cu efecte de la 13 octombrie 2025, la un stadiu fizic declarat de cca. 97–
98 %; subsecvent, societatea a preluat rolul de antreprenor general;
 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.164 din 30 decembrie 2025 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.096/2013, s-au prelungit termenul de finalizare și punere în funcțiune a
investițiilor finanțate nerambursabil din PNI până la 31 decembrie 2026 și termenul de
rambursare a cheltuielilor aferente investițiilor până la 30 iunie 2027, sub sancțiunea
pierderii finanțării nerambursabile;
 conform raportărilor publice ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A., suma totală încasată din PNI
până la 31 decembrie 2024 era de 292,45 milioane lei, dintr-un plafon contractual de 320,91
milioane lei, iar din executarea garanției de bună execuție a Duro Felguera s-au încasat
peste 57 milioane lei dintr-un total contractual de peste 86 milioane lei;
 prin Memorandumul aprobat în ședința Guvernului României din data de 21 mai 2026,
având ca obiect proiectul „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, s-a confirmat caracterul de extremă
urgență al investiției și s-a creat cadrul administrativ pentru ca S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
să încheie, în calitate de antreprenor general, contracte directe cu aproximativ 50 de foști
subcontractanți ai antreprenorului spaniol, în vederea continuării lucrărilor;
 anterior, prin Hotărâre de Guvern anunțată oficial pentru adoptare în cursul săptămânii
ulterioare datei de 22 mai 2026, urmează să fie reglementată o problemă de proprietate
privind un post de transformare necesar punerii în funcțiune a centralei.
Întârzierea de peste un deceniu a finalizării CCGT Iernut produce efecte nu doar la nivelul intern
al adecvanței Sistemului Electroenergetic Național, ci și la nivelul obligațiilor strategice asumate
de România în plan european. Proiectul a fost inclus, încă din anul 2013, în lista obiectivelor finanțate prin Planul Național de Investiții destinate consolidării capacităților interne de producție,
iar relevanța sa s-a accentuat în contextul priorităților definite prin Comunicarea Comisiei Europene din 18 mai 2022 privind Planul REPowerEU, al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021–2030, precum și al cadrului normativ național privind guvernanța energetică, inclusiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2022 și actele subsecvente. Neoperaționalizarea unei capacități noi de 430 MW cu ciclu combinat afectează în mod
direct capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile de adecvanță și de tranziție energetică
asumate la nivel european.

Situația rezultată impune o examinare completă. Resursele financiare publice implicate sunt substanțiale: aproximativ 320,9 milioane lei finanțare nerambursabilă, la care se adaugă valoarea totală a contractelor de execuție. Disfuncționalitățile contractuale sunt grave: două rezilieri succesive
ale aceluiași antreprenor, întârziere de peste un deceniu față de termenul inițial, risc iminent de
pierdere a finanțării europene. Caracterul strategic al investiției pentru securitatea energetică națională amplifică gravitatea acestor disfuncționalități.
În aceste condiții, se impune clarificarea integrală a modului în care autoritățile publice competente
și-au exercitat atribuțiile de supraveghere, control și administrare. Exercitarea atribuțiilor parlamentare de control prevăzute de art. 111–112 din Constituție impune obținerea unor clarificări
instituționale ferme din partea Guvernului, prin Ministerul Energiei.
III. Solicitări de informații, documente și clarificări
Față de cele prezentate, vă rog respectuos să dispuneți comunicarea către subsemnatul a următoarelor informații, documente și clarificări, grupate pe cinci axe de analiză.
Prezenta interpelare urmărește cu prioritate clarificarea: (i) fundamentării deciziei de reluare a raporturilor contractuale în anul 2023 cu antreprenorul anterior reziliat; (ii) evaluării riscului de
pierdere a finanțării nerambursabile din Planul Național de Investiții și a măsurilor adoptate pentru
evitarea acestei pierderi; (iii) măsurilor dispuse pentru recuperarea eventualelor prejudicii aduse
patrimoniului Statului Român și S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Restul solicitărilor, fără a avea caracter
subsidiar, se subsumează clarificării complete a acestor trei axe critice.
A. Cu privire la exercitarea calității Ministerului Energiei de acționar majoritar al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A.
Cu titlu preliminar, învederez că exercitarea calității de acționar majoritar al statului, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile, implică obligații active de supraveghere strategică, de fundamentare riguroasă a mandatelor de vot și de protejare a interesului patrimonial al
statului. Aceste obligații nu pot fi reduse sau eludate prin invocarea autonomiei manageriale a
societății comerciale, ci coexistă cu aceasta și sunt cu atât mai pronunțate în cazul obiectivelor
strategice finanțate din resurse publice. În considerarea acestor obligații, solicit comunicarea următoarelor:
 modul în care Ministerul Energiei, prin reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor, a evaluat și votat hotărârile referitoare la proiectul CTE Iernut, în special Hotărârea
AGA din 10 mai 2023 privind aprobarea contractului de tranzacție și a noului contract cu
Duro Felguera S.A. – Romelectro S.A.;
 conținutul mandatelor de reprezentare transmise reprezentanților Ministerului Energiei în
AGA pentru fiecare moment-cheie al proiectului (2016, 2021, 2023, 2025), precum și fundamentarea acestora;
 identificarea structurilor și a persoanelor cu funcții de decizie din cadrul Ministerului Energiei și al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. care au fundamentat și aprobat reluarea raporturilor
contractuale din anul 2023 cu asocierea Duro Felguera S.A. – Romelectro S.A., ulterior
primei rezilieri din iunie 2021;

 analizele de risc, expertizele tehnice independente și opiniile juridice elaborate sau solicitate de Ministerul Energiei anterior aprobării reluării contractuale din 2023 cu același antreprenor care anterior fusese deja sancționat prin reziliere;
 măsurile de evaluare a răspunderii membrilor Consiliului de Administrație și/sau ai Directoratului S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în raport cu obligațiile de administrare prudentă și diligentă prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța
corporativă a întreprinderilor publice și de legislația conexă, pentru deciziile adoptate în
legătură cu proiectul CTE Iernut;
 măsurile dispuse de Ministerul Energiei față de conducerea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. în
urma celor două rezilieri succesive – evaluări de management, sesizări ale organelor de
control intern, ale Curții de Conturi sau ale organelor de urmărire penală, alte măsuri instituționale;
 măsurile de verificare internă dispuse la nivelul Ministerului Energiei cu privire la modul
de exercitare a propriilor atribuții de supraveghere și de reprezentare a intereselor Statului
Român în legătură cu proiectul CTE Iernut, inclusiv eventualele controale interne, audituri
ori evaluări dispuse de conducerea ministerului asupra structurilor proprii implicate în gestionarea proiectului;
 existența unor acțiuni de control desfășurate de Corpul de control al Prim-ministrului și/sau
de Corpul de control al Ministerului Energiei cu privire la proiectul CTE Iernut, perioada
de derulare a acestora, concluziile rapoartelor de control întocmite și măsurile dispuse în
urma acestor verificări;
B. Cu privire la exercitarea calității Ministerului Energiei de finanțator prin Planul Național
de Investiții
 copii ale Contractului de finanțare nr. 4 din 7 decembrie 2017 și ale tuturor actelor adiționale subsecvente, inclusiv cele privind prelungirile succesive ale termenelor de eligibilitate;
 rapoartele de monitorizare și verificare elaborate de structura specializată a Ministerului
Energiei pe perioada de implementare 2017–2026, cu privire la stadiul fizic și financiar al
proiectului, inclusiv documentele preparatorii care au fundamentat constatările acestor rapoarte;
 verificările privind eligibilitatea cheltuielilor decontate, în cuantum total de 292,45 milioane lei până la 31 decembrie 2024, în raport cu graficul de implementare aprobat;
 notele de fundamentare, analizele de risc și avizele instituționale care au stat la baza Hotărârii Guvernului nr. 1.164/2025 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2013,
prin care s-au prelungit termenele PNI;
 evaluarea oficială a riscului de pierdere a finanțării nerambursabile în cazul nerespectării
termenului-limită de 31 decembrie 2026, precum și planul de măsuri pentru evitarea acestui
risc;
 corespondența instituțională purtată cu Comisia Europeană, cu DG Climate Action sau cu
alte organisme europene relevante privind prelungirea succesivă a termenelor de implementare a PNI, eligibilitatea cheltuielilor în raport cu schema de alocare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră și riscul pierderii finanțării nerambursabile;

 evaluările privind conformitatea măsurilor de sprijin acordate prin PNI și a prelungirilor
succesive ale termenelor cu normele europene în materia ajutorului de stat, în temeiul art.
107–108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
 orice notificări transmise către Direcția Generală Concurență (DG Competition) a Comisiei
Europene în legătură cu proiectul, precum și observațiile primite din partea acesteia ori a
altor autorități europene cu competențe în materia ajutorului de stat și a utilizării veniturilor
provenite din schema ETS;
 existența oricăror rapoarte de audit, note de constatare, recomandări sau măsuri dispuse de
Curtea de Conturi a României, de Camerele de Conturi teritorial competente, de Autoritatea de Audit ori de alte organisme de control financiar cu privire la proiectul CTE Iernut
sau la contractul de finanțare PNI aferent, comunicate Ministerului Energiei în calitate de
finanțator, precum și măsurile dispuse de minister ca răspuns la aceste documente;
 eventualele puncte de vedere, avize, analize sau observații transmise de Ministerul Finanțelor cu privire la impactul bugetar și patrimonial al proiectului CTE Iernut, în special în
legătură cu actele adiționale de prelungire a contractului de finanțare PNI, cu hotărârile de
Guvern de modificare a termenelor și cu eventualele implicații asupra deficitului bugetar
consolidat în ipoteza pierderii finanțării nerambursabile;
C. Cu privire la actele normative recente privind derogarea de la regimul achizițiilor publice
 textul integral al Memorandumului aprobat în ședința Guvernului României din data de 21
mai 2026 privind proiectul CTE Iernut, împreună cu nota de fundamentare aferentă;
 textul integral al Hotărârii de Guvern anunțate oficial pentru adoptare în cursul săptămânii
ulterioare datei de 22 mai 2026, având ca obiect reglementarea problemei de proprietate
privind postul de transformare necesar centralei, împreună cu nota de fundamentare aferentă, precum și data exactă a adoptării și numărul actului normativ atribuit;
 analiza comparativă realizată anterior adoptării acestor măsuri, privind costurile, riscurile
și termenele relative ale celor două scenarii alternative – continuarea cu subcontractanții
existenți, respectiv organizarea unor proceduri competitive;
 mecanismele de control instituite pentru a preveni majorările nejustificate de preț în noile
contracte încheiate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în calitate de antreprenor general, cu cei
aproximativ 50 de foști subcontractanți ai Duro Felguera S.A.;
 avizele Consiliului Legislativ, ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, ale Consiliului Concurenței și, după caz, ale altor autorități competente, solicitate anterior adoptării
celor două acte;
D. Cu privire la prejudiciul adus statului și demersurile de recuperare
 evaluarea impactului financiar estimat asupra patrimoniului Statului Român și al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A., în ipoteza pierderii integrale sau parțiale a finanțării nerambursabile din
PNI ori a majorării costurilor de finalizare a proiectului peste valoarea contractuală inițial
estimată;
 evaluarea costurilor financiare directe și indirecte rezultate din întârzierea de peste un deceniu a punerii în funcțiune a centralei, inclusiv costul de oportunitate al neproducerii energiei electrice și impactul asupra securității energetice naționale;

 cuantificarea beneficiului nerealizat (pierderea de venituri potențiale) ce rezultă din neproducerea, începând cu termenul contractual inițial (anul 2020) și până în prezent, a energiei
electrice prognozate a fi generată de CCGT Iernut, prin raportare la prețurile medii anuale
de tranzacționare înregistrate pe piața pentru ziua următoare (PZU) și pe piața intrazilnică,
gestionate de OPCOM S.A.;
 evaluarea impactului absenței capacității de 430 MW asupra costurilor de echilibrare suportate de operatorul de transport și sistem (Transelectrica S.A.) și, pe cale de consecință,
asupra tarifelor finale plătite de consumatorii din România, inclusiv pe segmentul rezervelor de reglare secundară și terțiară;
 evaluarea impactului întârzierii proiectului asupra adecvanței Sistemului Electroenergetic
Național (SEN) și asupra capacităților interne de producție necesare în contextul regional
actual, inclusiv în raport cu obligațiile asumate de România în cadrul mecanismelor europene de cooperare energetică și cu cerințele de echilibrare a pieței angro și de echilibrare;
 stadiul demersurilor judiciare, arbitrale sau contractuale inițiate de S.N.G.N. ROMGAZ
S.A. pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din întârzierile și rezilierile succesive ale
contractelor de execuție, inclusiv stadiul executării garanțiilor de bună execuție (din care,
conform raportărilor publice, s-au încasat peste 57 milioane lei din totalul contractual de
peste 86 milioane lei) și a altor instrumente de garantare;
 măsurile dispuse sau în curs de pregătire de Ministerul Energiei pentru asigurarea executării integrale a garanțiilor și pentru recuperarea oricăror prejudicii suplimentare cauzate
Statului Român ca acționar majoritar, în contextul situației de insolvență/faliment a antreprenorului spaniol Duro Felguera S.A.;
 existența unor analize, demersuri sau hotărâri privind angajarea răspunderii patrimoniale a
persoanelor cu funcții de conducere ori de administrare din cadrul Ministerului Energiei
și/sau al S.N.G.N. ROMGAZ S.A., care, prin acțiuni sau omisiuni, ar fi contribuit la producerea unor prejudicii în legătură cu proiectul CTE Iernut, în condițiile legislației privind
răspunderea civilă, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile;
 modul în care procedura de pre-insolvență/insolvență desfășurată în Spania este monitorizată de Ministerul Energiei și de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. în vederea protejării creanțelor
Statului Român și ale societății.
E. Cu privire la cauzele și responsabilii întârzierii de peste un deceniu a finalizării investiției
 identificarea principalelor cauze administrative, contractuale și manageriale care au determinat întârzierea de peste un deceniu a finalizării investiției, raportate la termenul inițial
de punere în funcțiune (anul 2020) prevăzut în contractul din 2016;
 identificarea structurilor administrative din cadrul Ministerului Energiei, al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A. și al altor entități publice implicate, considerate responsabile pentru aceste
întârzieri pe fiecare etapă a proiectului (2016–2021, 2021–2023, 2023–2025, 2025–prezent);
 poziția oficială a Guvernului României, prin Ministerul Energiei, cu privire la lecțiile instituționale rezultate din derularea acestui proiect, precum și măsurile structurale propuse

sau adoptate pentru a preveni repetarea unor situații similare în cazul altor obiective strategice de investiții finanțate prin PNI sau prin alte scheme de sprijin.
IV. Conservarea documentelor și continuitatea instituțională a răspunderii
Având în vedere obiectul și amploarea prezentei interpelări, solicit, totodată, dispunerea de către
conducerea Ministerului Energiei și de către organele de conducere ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
a măsurilor necesare pentru conservarea integrală a documentelor, corespondenței instituționale și
suporturilor electronice relevante privind proiectul CTE Iernut, indiferent de format (hârtie, electronic, e-mail, sisteme informatice interne), de structura organizatorică în care se află depozitate
și de perioada la care se referă. Această măsură vizează prevenirea oricăror pierderi accidentale,
distrugeri sau modificări ulterioare ale documentelor susceptibile de a fi relevante pentru exercitarea controlului parlamentar și pentru eventuale verificări instituționale subsecvente.
Învederez, în egală măsură, că răspunderea instituțională pentru administrarea proiectului CTE
Iernut are caracter continuu și nu este înlăturată prin schimbările succesive de conducere intervenite pe parcursul celor peste zece ani de derulare. Solicitările formulate prin prezenta vizează, în
consecință, fundamentarea, evaluarea și asumarea deciziilor de către toți cei care, prin acțiuni sau
omisiuni, au contribuit la situația actuală a proiectului, independent de mandatul în care au fost
adoptate.
V. Cadrul juridic al accesului la informații clasificate și principiul nevoii de a cunoaște
Cu privire la informațiile și documentele solicitate prin secțiunea III a prezentei interpelări, parte
dintre acestea putând avea caracter clasificat potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, învederez următoarele:
Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin
Legea nr. 268/2007, deputații beneficiază ex lege, sub condiția validării alegerii și a depunerii
jurământului, de drept de acces la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, până la nivelul
„strict secret de importanță deosebită” (SSID) inclusiv.
Exercitarea acestui drept de acces se realizează însă, în mod indisociabil, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaște („need to know”), consacrat de art. 2 lit. d), art. 24 alin. (1) și art. 28
din Legea nr. 182/2002, precum și de Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002. Conform acestui principiu, calitatea de deputat
nu conferă automat dreptul de a consulta orice document clasificat, ci numai pe acela pentru care
există o justificare funcțională și instituțională, decurgând din atribuțiile constituționale, legale sau
parlamentare exercitate.
În cauza de față, justificarea funcțională și instituțională a nevoii de a cunoaște rezidă, cumulativ,
în:
 calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților,
comisie permanentă cu competență directă în evaluarea modului de utilizare a resurselor
financiare publice, inclusiv a finanțărilor nerambursabile acordate din Planul Național de
Investiții și a patrimoniului întreprinderilor publice la care statul este acționar;

 obiectul prezentei interpelări, care vizează exercitarea de către Ministerul Energiei a calității de acționar majoritar al unei companii strategice naționale (S.N.G.N. ROMGAZ S.A.)
și de finanțator prin PNI al unui obiectiv de investiții cu impact direct asupra securității
energetice naționale, în condițiile expunerii unor resurse publice substanțiale și a producerii unor disfuncționalități contractuale grave;
 exercitarea atribuțiilor specifice de control parlamentar prevăzute de art. 111–112 din Constituția României și de art. 181–185 din Regulamentul Camerei Deputaților, control care
nu poate fi efectiv decât pe baza accesului la informația relevantă, indiferent de nivelul de
clasificare al acesteia, atunci când există o nevoie funcțională de a cunoaște;
 finalitatea instituțională a interpelării, constând în identificarea responsabilităților administrative, contractuale și manageriale aferente unui obiectiv strategic finanțat din fonduri publice și în formularea, pe cale parlamentară, a propunerilor de remediere necesare prevenirii repetării unor situații similare în cazul altor obiective de investiții finanțate prin PNI ori
prin alte scheme de sprijin.
Față de cele expuse, solicit comunicarea integrală a informațiilor și documentelor enumerate în
secțiunea III a prezentei, inclusiv a celor clasificate până la nivelul „strict secret de importanță
deosebită” inclusiv, cu respectarea procedurilor de transmitere, evidență, manipulare și consultare
specifice nivelului de clasificare atribuit fiecărui document, prin canalele securizate aplicabile la
nivelul Structurii de Securitate a Camerei Deputaților.
Apreciez că, prin raportare la obiectul prezentei interpelări, condiția nevoii de a cunoaște este pe
deplin îndeplinită pentru ansamblul categoriilor de informații și documente solicitate. În măsura
în care, în mod excepțional, instituția dumneavoastră ar aprecia că, pentru un anumit document,
această condiție nu este îndeplinită, vă rog să motivați expres și punctual, pe cale instituțională,
considerentele de fapt și de drept ale acelei evaluări, urmând a fi avute în vedere în continuarea
demersurilor de control parlamentar.
Solicit, în egală măsură, ca eventuala clasificare a documentelor să fie strict limitată la informațiile
care îndeplinesc, în mod real și verificabil, criteriile prevăzute de art. 15 și art. 17 din Legea nr.
182/2002, cu respectarea principiului proporționalității clasificării. Clasificarea în bloc a unor documente compozite, în considerarea unor simple fragmente susceptibile de protecție, este incompatibilă cu acest principiu și obstrucționează exercitarea efectivă a controlului parlamentar; în asemenea ipoteze, solicit comunicarea documentelor cu redactările (anonimizările) strict necesare
protejării informațiilor clasificate, restul conținutului urmând a fi comunicat în regim ordinar.
VI. Modalitatea de transmitere a răspunsului
Vă rog ca răspunsul instituțional, însoțit de documentele anexate, să îmi fie comunicat după cum
urmează:
 pentru documentele neclasificate, în format electronic, la adresa de e-mail: florin.popovici@cdep.ro, și în format fizic, la sediul Camerei Deputaților, Palatul Parlamentului, Str.
Izvor nr. 2–4, sector 5, București, în atenția subsemnatului;
 pentru documentele clasificate potrivit Legii nr. 182/2002, exclusiv în format fizic, prin
canalele securizate de transmitere a informațiilor clasificate, în atenția Structurii de Securitate a Camerei Deputaților, urmând a-mi fi puse la dispoziție pentru studiu și consultare în condițiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, ale normelor interne aplicabile la nivelul Camerei Deputaților și cu respectarea regimului juridic special prevăzut
de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
268/2007.
Termenul de răspuns solicitat este cel prevăzut de dispozițiile regulamentare aplicabile interpelărilor parlamentare, respectiv de cel mult 15 zile de la data înregistrării prezentei interpelări.
În măsura în care, dat fiind volumul și complexitatea documentelor solicitate, anumite categorii
de informații nu pot fi comunicate integral în termenul regulamentar de 15 zile, solicit transmiterea
etapizată a acestora. În asemenea ipoteză, prima comunicare urmează să cuprindă, fără excepție,
răspunsul la toate punctele care nu impun documentare suplimentară, însoțit de indicarea expresă
a categoriilor de documente aflate în curs de pregătire și a termenului estimat pentru completarea
răspunsului, pe fiecare categorie în parte. Un răspuns global de tip refuz sau o trimitere generică
la complexitatea solicitării nu pot constitui o îndeplinire conformă a obligației constituționale prevăzute de art. 112 din Constituția României.

The post Florin Popovici – Interpelare – Solicitare de informații, documente și clarificări privind exercitarea de către Ministerul Energiei a atribuțiilor de acționar majoritar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. și de finanțator prin Planul Național de Investiții pentru obiectivul „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” (CCGT Iernut), cu privire la întârzierile semnificative, rezilierile contractuale succesive și riscul pierderii finanțării nerambursabile. appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

În termeni reali, adică ajustat cu inflația de 9,9% pe an, în martie, salariul mediu net a continuat să scadă semnificativ ( -5,1%), față de -5% în februarie și -5,5% în ianuarie. Salariile înregistrează un declin real începând cu iulie 2025, când majorarea abruptă a facturilor la energie a împins rata inflației de la 5,7% la 7,8%. Apoi, majorarea taxelor pe consum au urcat inflația la aproape 10%. În cazul administrației publice, salariile au scăzut atât nominal (-4,6%), cât și real (-13,2%). În învățământ, de asemenea s-a înregistrat atât o scădere nominală (-4,3%), cât și una reală (-12,9%). Și salariile din sectorul sănătății și asistenței sociale au trecut pe scădere (-0,4% nominal, -9,3% real).
Șantierul naval Damen Mangalia, urmează să intre în faliment. CFR Marfă a formulat cerere de intrare în procedura insolvenței. Azomureș a inițiat o procedură de concediere colectivă ce a vizat peste 860 de angajați. Telus Digital parte a grupului canadian de telecomunicații, a demarat o concediere colectivă pentru 300 de angajați din birourile locale.

România are nevoie de întreprinzători noi, de firme noi, de afaceri adaptate cererii de pe piața internă și europeană.Românii din diaspora spun că ar putea lua decizia să vină acasă dacă statul ar crea condiții pentru derularea activității economice. In industria alimentară, România, are materie primă, dar continuă să exporte cereale în loc să dezvolte producția de bunuri finite. România importă prea multe alimente. Facilități pentru fermierii români și reducerile de taxe și impozite sunt absolut necesare
pentru restartarea economiei.
Avem o datorie publică de peste 60% din PIB, concomitent cu un deficit bugetar ridicat(cca 8%), un deficit de cont curent semnificativ și un cost al dobânzilor în plată de aproximativ 3% din PIB. Deși a majorat impozitele și taxele la un nivel fără precedent în 2025 și 2026, România nu încasează mai mult la buget în 2026. În februarie 2026, veniturile curente aferente lunii sunt de 2,07% din PIB, față de 2,1% din PIB în februarie 2025.

La începutul anului 2026 ați angajat 2.183 de funcționari la stat iar cheltuielile cu funcționarea statului cresc, nu scad. Nu aveți nici un plan pentru susținerea economiei reale și pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă.
De la începutul anului 50.000 de români au fost concediați iar numărul șomerilor în plată a ajuns la 500.000 reprezentând 6,1% in
statisticile oficiale. Dintre aceștia 30% sunt tineri. Nu există o evidență reală a celor care nu mai primesc indemnizație de șomaj deși nu au un loc de muncă.
Companiile și salariații solicită reducerea taxei pe muncă pentru stimularea angajărilor.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă lăsați noului Guvern? La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România? appeared first on AUR.

Domnule Prim-ministru interimar,

Vă adresez această interpelare nu doar în calitate de demnitar al statului român, ci purtând în suflet o revoltă profundă, aceea de mamă. Pe data de 13 mai 2026, în comuna Maliuc, s-a petrecut un fapt de o gravitate înfiorătoare: un perete al școlii s-a prăbușit peste o clasă în care se aflau 15 copii și cadrul didactic, fix în timpul orelor de curs. Doar o minune de la Dumnezeu a făcut ca astăzi să nu plângem vieți pierdute. Însă trauma acelor micuți, panica și teroarea pe care le-au trăit nu le va șterge nimeni.
De la aflarea acestei vești, trăiesc un sentiment de profundă indignare. Cum este posibil ca în timp ce copiii noștri stau în bănci, executantul construcției să sape cu excavatorul direct la temelia clădirii vechi pentru a alipi zece toalete? Și asta nu în vacanță, cum încearcă autoritățile locale să mintă public ca să-și acopere urmele, ci în timpul programului școlar!

În timp ce zidurile școlilor românești cad peste copii la propriu, agenda dumneavoastră și a domnului Președinte pare să fie cu totul alta. În loc să alocați resurse serioase către educație și pentru siguranța elementară a copiilor noștri, prioritatea zero a devenit securitatea globală. Ne spune, domnul președinte de la tribunele internaționale, inclusiv acum, la finalul Summitului B9, despre cum „trebuie să dezvoltăm o bază industrială, militară, transatlantică solidă” și despre cum „este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”.
Domnule Prim-ministru interimar, vă întreb direct, ca de la părinte la părinte: de securitatea copiilor din Delta Dunării, de viața lor de zi cu zi, cine se mai ocupă? Din acțiunile dumneavoastră se vede o realitate dureroasă, interesul pare să fie mai degrabă binele altor țări, în detrimentul siguranței copiilor noștri. Finanțăm strategii mari, dar ne cad pereții în cap.
Pentru că comunitatea din Maliuc merită adevărul și măsuri clare, vă adresez o singură întrebare punctuală:

1. Când veți trimite Corpul de Control al Prim-ministrului la Inspectoratul Școlar Județean Tulcea și la Primăria din Maliuc pentru a ancheta autorizarea acestor lucrări în timpul orelor de curs, modificarea bugetului proiectului și tentativa de mușamalizare a acestui caz?

The post Elena Doboș – Interpelare – Prăbușirea zidului Școlii Maliuc în timpul orelor de curs și riscurile pentru siguranța elevilor appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Politica Guvernului României nu este în acord cu politica Uniunii Europene pe subiectul corelării veniturilor populației cu un coș minim de consum întrucât Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă
legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri
reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie
minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă.
In Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului
minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii la prețuri reale.
Parlamentarii AUR au depus L198/2022 si L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și
armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, prevăzut în anexa 1 a OUG
217 din 2000, care, este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri
și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse
de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o
astfel de legislație în România.
Domnule Prim-Ministru, a fost făcută economie bugetară din sărăcirea românilor întrucât nu au fost indexate
veniturile românilor în 2025 și 2026 nici măcar cu rata inflației.
Uniunea Europeană impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim.
Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de
consum reprezintă pragul sărăciei.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor
cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș minim de consum care reprezintă pragul sărăciei în
România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș de consum care reprezintă pragul sărăciei în României? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Am aflat cu îngrijorare că ați preluat și funcția de Ministru al Energiei. Ne este frică să nu aveți
aceleași rezultate ca la majorarea TVA-ului, respectiv încasarea de sume mai mici la bugetul de stat iar
românii vor trebui să mai strângă cureaua pentru că dvs faceți din România un poligon de încercări.
Proiectul Neptun Deep va aduce circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. Prețurile gazelor nu vor
fi însă mai mici, dă de înțeles șefa OMV. Ce se mai aude cu comisia de analiză a modului de executare a
obligațiilor OMV la privatizarea Petrom?
Importurile de gaze ale României au crescut cu aproape 50% în primele două luni din 2026, iar
productia a scăzut. Facturile la gaze au fost cu cca. 30% mai mari, în luna ianuarie 2026, faţă de aceeaşi
perioadă a anului anterior. Chiar dacă cantităţile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%,
acest consum pentru luna ianuarie 2026 a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu
preţuri cu până la 40% mai mari.
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2026, de 1,244
milioane tone echivalent petrol, cu 14.900 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1,2%),
conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe de altă parte, în perioada ianuariefebruarie 2026, importurile de gaze naturale au crescut cu 46,5% (plus 214.600 tep) faţă de aceeaşi perioadă
din 2025, până la 675.900 tep. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP),
producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în
ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2026 este estimată o producţie de 7,907 milioane tep (plus
1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze. România a fost salvată de gazele din
import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii.
Conform calculelor incluse în analiza de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea la factura de
gaze a oscilat între 100 de lei şi 200 de lei, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case, creşterea a fost
cuprinsă între 200 de lei şi 400 de lei, în luna ianuarie 2026.
România a plătit, în ultimii patru ani, 6 miliarde de euro, adică circa 30 de miliarde de lei, pentru
B/AUR/125/04.05.2026
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti
e-mail: aur@cdep.ro
2/2
plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Problema este că în urma tuturor măsurilor luate
de Guvern prețul gazelor în România nu ajunge în marja mediei europene. Plătim scump, mult prea scump.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Cât vor mai plăti românii incompența guvernanților în domeniul energiei?La ce dată vor plăti
românii prețuri la energie în marja prețurilor medii din Uniunea Europeană?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru ca românii să plătească mai puțin costul energiei? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Acordul comercial UE-Mercosur a intrat în vigoare, vineri, 1 mai. Potrivit datelor
transmise de CE, acordul va elimina treptat taxele la import pentru peste 91% din mărfurile UE
exportate către Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Printre categoriile de
bunuri unde acordul va elimina sau va reduce drastic tarifele se numără autoturismele, produsele
farmaceutice, vinul, băuturile spirtoase și uleiul de măsline, creând imediat noi oportunități
pentru întreprinderile din UE. Acordul comercial UE-Mercosur va permite importul mai ușor
și ieftin al produselor agricole din America de Sud prin reducerea taxelor vamale, ceea ce va
crea o concurență acerbă pentru producătorii locali. Fermierii români și europeni se tem de
produse ieftine care nu respectă standardele stricte de mediu și calitate din UE. Producătorii
locali, inclusiv cei români, se vor confrunta cu produse din carne, zahăr și cereale la prețuri
mult mai mici, provenite din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Există temeri majore că
produsele sud-americane utilizează substanțe(pesticide) interzise în UE, ceea ce pune
producătorii locali în dezavantaj competitiv, aceștia fiind obligați să respecte reguli stricte de
producție în UE. Acest acord indică semne mari de întrebare privind viabilitatea vânzării de
către micul producător, în piețe, întrucât se va confrunta cu o presiune puternică asupra
prețurilor iar calitatea produselor importate va fi greu de stabilit. Acordul favorizează
exporturile de carne de vită și soia din Brazilia, contrar obiectivelor UE de combatere a
schimbărilor climatice iar sectorul zootehnic poate suferi pierderi economice semnificative.
Deși acordul promite eliminarea tarifelor pentru 91% din exporturile UE , temerile privind
impactul direct asupra producătorilor locali poate însemna falimentul fermelor mici.
Piața unică a UE este un spațiu economic integrat care garantează cele „patru libertăți”:
libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Ce proiecte aveți pentru susținerea producătorilor români pentru a fi competitivi în UE
și în lume? Cum protejați țăranul român, micul producător, de impactul ce va urma asupra
gospodăriei țărănești prin intrarea în vigoare a acordului UE-Mercosur ?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru protejarea micului producător român de invazia de produse agricole din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay? appeared first on AUR.

Stimate domnule prim-ministru,

În exercitarea atribuțiilor mele parlamentare, am adresat, în ultimele luni, mai multe întrebări și interpelări către Ministerul Afacerilor Externe, condus de doamna Oana Țoiu.
Până la această dată, nu am primit răspuns la mai multe dintre acestea, unele cu termenul legal de răspuns depășit cu multe luni, ceea ce indică un comportament repetat și sistematic de ignorare a obligațiilor legale în relația cu Parlamentul.
Vă reamintesc că răspunsul la întrebările și interpelările parlamentarilor reprezintă o obligație legală și un element esențial al controlului parlamentar asupra activității Guvernului.
În acest context, vă solicit să precizați:

1. Dacă ați fost informat cu privire la întârzierile repetate și semnificative din cadrul Ministerului Afacerilor Externe în transmiterea răspunsurilor către Parlament;
2. Dacă apreciați că o astfel de conduită reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor pe care miniștrii le au față de parlamentari și, implicit, față de cetățenii pe care aceștia îi reprezintă;
3. Ce mecanisme interne aplicabile există în prezent, în relația dumneavoastră cu membrii Guvernului, pentru a asigura respectarea obligațiilor legale privind răspunsul la întrebări și interpelări;
4. Ce măsuri concrete veți dispune în cazul doamnei ministru Oana Țoiu, având în vedere caracterul repetat al acestor întârzieri.

The post Ramona Lovin – Interpelare – Nerespectarea obligației de răspuns la întrebările și interpelările parlamentare appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

România exportă în Bulgaria energie ieftină la prânz și o importă seara de 7 ori mai scumpă. România riscă să piardă avantajul energetic regional nu pentru că produce prea puțină energie, ci pentru că nu are suficientă capacitate de stocare. În aprilie 2026, piața de energie din România a arătat un dezechilibru între orele de producție și cele de consum.

România a exportat energie ieftină la prânz, când producția regenerabilă este ridicată, și a importat seara energie mult mai scumpă, în perioadele de vârf de consum. Diferența de preț a dus la costuri ridicate ale importurilor și la pierderi relative în raport cu exporturile. În luna aprilie 2026, piața de energie electrică a evidențiat diferențe semnificative între momentele zilei și între fluxurile comerciale ale României și Bulgariei.
România a exportat energie electrică în orele de surplus, la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. Exportul de energie electrică este în special la prânz. Producția din surse regenerabile este ridicată la orele prânzului. În același timp, în orele de seară, când consumul crește și producția solară scade, România a fost nevoită să importe energie la prețuri care au atins până la 250 euro/MWh. Diferența de preț dintre exporturi și importuri a generat un dezechilibru financiar semnificativ. Totul în condițiile în care valoarea importurilor ar fi fost de mai multe ori mai mare decât cea a exporturilor, deși volumele energetice au fost relativ apropiate. Analiza evidențiază o schimbare de paradigmă în sectorul energetic: nu doar nivelul producției contează, ci și capacitatea de stocare și flexibilitate a sistemului.
În acest context, Bulgaria ar fi avansat mai rapid în dezvoltarea bateriilor de rețea. Schimbarea este inclusiv în tehnologii capabile să stabilizeze sistemul energetic. România rămâne orientată preponderent pe extinderea capacităților de producție regenerabilă. Diferențele dintre cele două sisteme sunt vizibile și în raportul dintre capacitatea de stocare și producția regenerabilă. Diferențele influențează modul în care fiecare țară gestionează variațiile de preț și consum. România importă energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane de euro. „Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive.
Trebuie să facem un mix de energii. Ce facem până vor produce reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă? România poate fi un hub regional din punct de vedere al resurselor pe care le avem, astfel încât să producem energie. La nivelul Uniunii Europene este agreată dezvoltarea energiei nucleare dar noi stagnăm în toate proiectele care aduc un preț al energiei în media UE.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată va crește capacitatea de stocare a energiei în România? La ce dată va scădea prețul energiei pentru a crește competitivitatea companiilor românești?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce faceți pentru creșterea capacității de stocare a energiei? Ce soluții lăsați noului Guvern pentru reducerea prețului energiei ? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Încă de la început dorim să precizăm că nu agreem modul cum a fost conceput PNRR câtă vreme lipsesc soluțiile pentru finanțarea sistemelor de irigații, lipsesc spitalele promise electoral, lipsesc abordările substanțiale în infrastructura feroviară și pentru ajutorarea fermierilor români. Chiar și așa, ritmul de implementare a PNRR este unul greoi, fiind înregistrat un progres
foarte scăzut. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor necesare pentru a nu se crea dezechilibre și mai mari finanțelor țării.
Avem un număr de 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 mld. euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR. În privința celor 45 de ținte și jaloane, aferente reformelor rămase de implementat în PNRR, situația se prezintă astfel : Avem 38 ținte și jaloane neîndeplnite iar 14 ținte și jaloane sunt considerate reforme cu impact semnificativ, dintre care un număr de 11 necesită o inițiativă legislativă cu
câteva luni înainte de finalizare. Practic implementarea PNRR este un eșec.
În altă ordine de idei, suntem îngrijorați în legătură cu aducerea discuție de către Germania a unei ”Europe cu 2 viteze” din punct de vedere economic. Acest lucru ar fi rău pentru românii care muncesc în străinătate dar și pentru interesele României în cadrul UE. Se coagulează un format E6 privind luarea deciziilor în cadrul UE, care a început cu o scrisoare
trimisă, pe 26 ianuarie de ministrul de Finanțe german, vicecancelarul Lars Klingbeil, omologilor săi din Franța, Italia, Spania, Olanda și Polonia, pe care îi invita să participe, la consolidarea rezilienței și competitivității Europei.
Cancelarul german, Friedrich Merz, își formula noul crez al politicii sale europene la Congresul PPE: „Nu se poate ca întotdeauna ultimul să dicteze ritmul”.
Riscul este ca acest concept: „Europa cu două viteze” să aibă impact asupra alocărilor financiare pentru bugetul 2028-2034, cadrul multianual ce se discută în această perioadă la Bruxelles care reprezintă viitorul buget multianual al UE.
Vă întreb, propune cineva Pentru România o finanțare europeană, în noul buget multianual UE, un program național pentru finanțarea sistemelor de irigații pentru fermierii români și o schemă de finanțare pentru gospodăria țărănească ?
Față de această situație, vă adresez următoarea interpelare: prezentați componența delegației care negociază pentru România, indicând, pentru fiecare membru, poziția deținută în cadrul aparatului guvernamental, experiența relevantă pentru domeniul de negociere și cv-ul aferent.

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Negociază cineva pentru România finanțarea de către UE, în bugetul multianual 2028-2034, a unui Program Național pentru finanțarea sistemelor de irigații ? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Politica Guvernului României nu este în acord cu politica Uniunii Europene pe subiectul corelării veniturilor populației cu un coș minim de consum întrucât Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă.

In Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii la prețuri reale. Parlamentarii AUR au depus L198/2022 si L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, prevăzut în anexa 1 a OUG 217 din 2000, care, este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o astfel de legislație în România.

Domnule Prim-Ministru, a fost făcută economie bugetară din sărăcirea românilor întrucât nu au fost indexate veniturile românilor în 2025 și 2026 nici măcar cu rata inflației.

Uniunea Europeană impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de consum reprezintă pragul sărăciei.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș minim de consum care reprezintă pragul sărăciei în România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș de consum care reprezintă pragul sărăciei în României? appeared first on AUR.