Stimate domnule prim-ministru,

Vă adresez această interpelare nu doar în calitate de parlamentar, ci și ca om născut la Târgu Neamț, revoltat de ceea ce trăiesc astăzi mii de familii din zonă – pentru că în orașul acesta și în comunele din jurul lui dreptul la educație, la sănătate și la o viață decentă a fost, pur și simplu, suspendat din lipsa apei de la robinet!
Faptele sunt cât se poate de clare și nu le-a inventat nimeni. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Neamț s-a întrunit în ședință extraordinară la 2 septembrie 2026 și a adoptat Hotărârea nr. 11, prin care a stabilit un program de măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile și menajere în unitățile de învățământ, situația fiind calificată drept critică. Cauzele sunt două: scăderea
nivelului pânzei freatice în zona captării Lunca, din comuna Vânători-Neamț, și avariile repetate de pe magistrala de aducțiune Preutești – Târgu Neamț, unde, pe cei 14 kilometri ai conductei, se înregistrează zeci de avarii zilnic. Sunt afectate orașul
Târgu Neamț și comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești și VânătoriNeamț.

Iar consecința, domnule Prim-ministru, s-a văzut chiar în prima zi de școală.
După ce Direcția de Sănătate Publică Neamț a avertizat că, fără apă potabilă și menajeră, nu sunt îndeplinite condițiile sanitare pentru desfășurarea cursurilor cu prezență fizică, Inspectoratul Școlar Județean Neamț a fost nevoit să aprobe un regim special pentru perioada 7–11 septembrie 2026: Liceul „Vasile Conta” și Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă au trecut integral la cursuri online, iar Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Colegiul Tehnic „Ion Creangă”, Grădinița cu Program Prelungit Nr.
1 și Școala Gimnazială Domnească au fost puse în situația de a recurge la programele „Săptămâna verde” și „Școala Altfel” – subterfugii administrative, să le spunem pe nume, prin care se maschează imposibilitatea de a ține copiii în bănci. Peste 1.200 de elevi au început anul școlar acasă, în fața ecranului.
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: în anii 2020 și 2021 copiii stăteau acasă pentru că exista riscul răspândirii unui virus, iar în septembrie 2026 stau acasă pentru că școala nu le poate garanta apa necesară pentru toalete și pentru spălatul pe mâini.
Am ajuns, așadar, în situația în care o problemă de secol XIX produce o soluție de pandemie!
Iar ceea ce face situația cu adevărat greu de acceptat este că nu vorbim despre o calamitate căzută din senin. Președintele Consiliului Județean Neamț a declarat public că autoritățile încearcă încă din anul 2020 să realizeze conducta Preutești –
Târgu Neamț, arătând că în perioadele de secetă zeci de mii de oameni din zonă rămân fără apă zile sau chiar săptămâni întregi. Șase ani, domnule Prim-ministru!
Șase ani în care s-a discutat, s-a promis și s-a amânat, iar rețeaua a fost lăsată să cedeze, sub administrarea operatorului regional Compania Județeană APA SERV S.A. Neamț.
Ceea ce vă solicit astăzi nu este, însă, o dezbatere despre trecut, ci o decizie.
Pentru că, din punct de vedere juridic și tehnic, toate filtrele au fost trecute: situația de urgență a fost declarată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar documentația pentru repararea de urgență a tronsonului de circa patru kilometri din magistrala Preutești – Târgu Neamț este pregătită. Blocajul nu mai este la Neamț, domnule Prim-ministru, ci pe masa Guvernului, la București!
Amintesc, totodată, că nu ar fi un gest fără precedent: atunci când douăsprezece localități din județul Prahova și una din județul Dâmbovița au rămas fără apă, statul a scos apă potabilă din rezervele de stat pentru populație și pentru instituțiile afectate. Prin urmare, se poate. Rămâne doar să existe voința de a se face și aici.
Având în vedere cele expuse, domnule Prim-ministru, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Când va aloca Guvernul, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția sa, sumele necesare reabilitării de urgență a tronsonului de circa patru kilometri din magistrala de aducțiune Preutești – Târgu Neamț, pentru care documentația este deja pregătită, și care este suma solicitată de autoritățile județene?
2. Ce demersuri au fost întreprinse de Guvern de la data adoptării Hotărârii nr. 11 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Neamț și ce instituție a fost desemnată să coordoneze intervenția?
3. Care este stadiul proiectului de realizare a conductei Preutești – Târgu Neamț, aflat în discuție încă din anul 2020, ce sume au fost alocate până în prezent, din ce surse, și care sunt cauzele pentru care lucrarea nu a fost demarată în acești șase ani?
4. Ce verificări au fost dispuse cu privire la modul în care Compania Județeană APA SERV S.A. Neamț a administrat și a întreținut rețeaua de aducțiune, în condițiile în care pe cei 14 kilometri ai magistralei se înregistrează zeci de avarii zilnic?
5. Ce soluție are Guvernul pentru intervalul de după 11 septembrie 2026, dacă alimentarea cu apă nu este restabilită, având în vedere că programele „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” pot acoperi cel mult câte o săptămână fiecare, iar un oraș întreg nu poate funcționa la nesfârșit în regim de avarie?
6. Câți elevi din județul Neamț au început anul școlar 2026–2027 în sistem online ori în regim adaptat din cauza lipsei apei, în câte unități de învățământ, și cum va fi recuperată materia pierdută de acești copii?
7. Ce măsuri sunt luate pentru asigurarea apei la Spitalul Orășenesc Târgu Neamț și în celelalte unități sanitare din zona afectată, unde întreruperea alimentării cu apă atinge direct siguranța pacienților?
8. Are Guvernul o evidență a localităților din România aflate în situație similară – cu rețele de aducțiune degradate și cu risc de întrerupere a alimentării cu apă în perioadele de secetă – și un program de finanțare dedicat înlocuirii acestora, astfel încât asemenea situații să nu se mai repete la fiecare vară secetoasă?

The post Cristina Dascălu – Interpelare – Alocarea de urgență, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, a sumelor necesare reabilitării magistralei de aducțiune Preutești – Târgu Neamț și încetarea suspendării cursurilor cu prezență fizică în școlile afectate de criza apei din județul Neamț appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

În lunile iulie și august 2026, sectorul energetic din România a fost marcat de gestionarea unei crize hidrologice severe. Din cauza secetei extreme și a scăderii drastice a debitului Dunării, producția hidroenergetică a fost grav afectată.
În plus, nivelul scăzut al apei a pus în pericol sistemul de răcire al Centralei Nucleare de la Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost oprită. Ca urmare, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în energie pentru luna august, măsură pe care Guvernul a decis la sfârșitul lunii să o prelungească până la 30 septembrie 2026. În contextul deficitului de producție și al riscurilor de iarnă, Guvernul a modificat planul inițial din PNRR și a decis amânarea închiderii termocentralelor pe lignit de la Turceni și Craiova. Acestea urmau să fie oprite la 31 august 2026, însă funcționarea lor a fost prelungită. Deci se poate! Germania a adoptat un set de soluții pragmatice și flexibile prin care a amânat închiderea centralelor pe cărbune până în 2038 sau le-a reactivat. Statul polonez își asumă pierderile și finanțarea directă a centralelor pe cărbune pentru a le menține în viață până în anii 2040. Guvernul bulgar a negociat ferm cu Comisia Europeană păstrarea complexului minier și energetic de stat Maritsa-Iztok până în
anul 2038.
România a oprit in ultimii 7 ani, Termocentrala Mintia (Deva) care-a închis definitiv în iulie 2021,Termocentrala Doicești a fost oprită în 2009, precum și grupuri energetice la Complexul Energetic Oltenia cum ar fi grupul 4 de la Turceni, închis în martie 2026.
Pentru a maximiza producția hidroenergetică a României, specialiștii din sector spun că este necesară, (1)finalizarea proiectelor istorice cu grad avansat de execuție(70%-90%) dintre care: (a)Răstolița (Mureș): Proiect finalizat în proporție mare, care ar aduce un aport rapid de energie în sistem dacă se rezolvă definitiv avizele de mediu. (2)Bumbești-Livezeni (Jiu): O altă hidrocentrală aproape finalizată care a fost blocată ani de zile, (2)Retehnologizarea și modernizarea capacităților existente, multe dintre marile hidrocentrale ale României (inclusiv Porțile de Fier sau centralele de pe Olt și Bistrița) funcționează cu echipamente vechi de câteva decenii,(3)Construirea de centrale cu acumulare prin pompare (CHEAP), proiectul Tarnița-Lăpuștești sau alte proiecte similare, precum Bicaz sau Măcin.
De la costurile cu energia pornește totul în economie. Mediul economic este deja afectat prin supraimpozitare, datorie publică de 1190 miliarde lei, deficitul bugetar pe 2025 este de 8% conform ESA și inflație la 8,2%. Toate acestea au dus la creșterea costului vieții și degradarea nivelului de trai al românilor. Scopul guvernării ar trebui să fie creșterea bunăstării oamenilor sau măcar menținerea nivelului de trai.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți stabili o impozitare de 5% pentru TVA la energie pentru a scădea prețul energiei?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Criza hidrologică putea fi evitată! Ultima soluție : TVA de 5% la energie! appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

Cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi au ajuns, deja, la 1,3% din PIB în primele 5 luni ale anului, românii plătind 27,38 miliarde de lei (aproximativ 5,5 miliarde de euro) pentru serviciul datoriei publice în primele cinci luni din 2026. Pentru întregul an, costurile totale sunt estimate să ajungă la un nivel record de aproximativ 60 de miliarde de lei ( 12 miliarde de euro) și vor depăși cu mult 3% din PIB, costul dobânzilor din 2025.
În 2025 cheltuieli cu dobânzile au fost în valoare de aproximativ 50,5 miliarde de lei (echivalentul a circa 10 – 11 miliarde de euro). Această sumă a reprezentat un maxim istoric pentru statul român, reprezentând aproximativ 3% din PIB și echivalând, ca valoare, cu întregul cost de construcție al Autostrăzii Moldova (A7).
De asemenea, datele publicate de Institutul Național de Statistică arată prăbușirea investițiilor naționale: Conform execuției bugetare din primele luni ale anului, cheltuielile pentru investiții din bugetul național (fără fonduri UE) au înregistrat un recul sever, coborând cu aproximativ 31,97% față de perioada similară a anului precedent de la 18.637,1 mii lei la 12.678,2 mii
lei. Astfel, supraimpozitarea fără precedent, creșterile de taxe și accize instituite de Guvernul Bolojan nu a rezolvat problema încasărilor la bugetul de stat. TVA s-a majorat la 21% in a doua parte a anului 2025, impozitul pe venit s-a majorat la un nivel maxim și de asemenea taxele pe proprietate au fost majorate cu cca 80% din venituri. În primele 5 luni ale anului 2026 exprimate ca pondere în PIB încasările la bugetul de stat au avansat numai cu cu 0,24 puncte procentuale. A meritat să sugrumați pe români și companiile pentru o creșetere de 0,24% din PIB.
Veniturile din accize au însumat 19,27 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an). Asta explica majorarea costului energiei electrice cu pana la 60%. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 40,94 de miliarde de lei, în creștere cu 6,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Mai mult, cca 50% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar al fluctuației de curs. Pană acum ați amanetat viitorul copiilor noștrii. Acum continuați să amanetați viitorul copiilor copiilor noștrii. Aveți în vedere să renunțați la membrii de partid incompetenți infiltrați în instituțiile de stat ? Aveți în vedere să deconectați de la bugetul public clientela de partid pentru stoparea risipei banului public ?

România ocupă în 2026 locul 61 din 70 de economii evaluate în Anuarul Mondial al Competitivității IMD, față de locul 49 în 2025. Cei patru piloni prin care IMD măsoară competitivitatea — performanța economică, eficiența guvernamentală, eficiența în afaceri și infrastructura — înregistrează toți regres față de 2025.
Rezultă fără putință de tăgadă că nu putem vorbi de o bună guvernare în mandatul dvs.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: La ce dată vor fi trase la răspundere persoanele vinovate de amanetarea viitorului copiilor noștrii?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Românii plătesc dobândă la dobândă, cine răspunde? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

Investițiile străine directe (ISD) în România s-au prăbușit cu aproximativ 82% în primul semestru din 2026, ajungând la doar 669 de milioane de euro, față de 3,72 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).
Rata anuala a inflației în România a ajuns la 8,2% în iulie 2026, iar datoria publică (guvernamentală) a ajuns la pragul de 61,6% din PIB, estimare făcută de Comisia Europeană, fiind estimată de analiști și instituții internaționale să urce spre 63%. Datoria guvernamentală a urcat la peste 1.190 de miliarde de lei. Aceasta activează constrângeri legale concrete, precum îngheţarea cheltuielilor salariale şi sociale, şi alimentează o strategie de ajustare bazată preponderent pe creşterea taxelor, iar efectele
se resimt deja direct în bugetele gospodăriilor şi în costurile de operare ale companiilor,

Avem nevoie de soluţii pentru a creşte colectarea taxelor, opțiunea majorării taxelor nu a fost și nu este o soluție, avem nevoie de reducerea cheltuielilor statului şi pentru a creşte atractivitatea investiţională a României, România este în mod deosebit expusă la creșterile de prețuri la energie. Amenințarea unei inflații mai mari – în condițiile în care rata inflației din România este oricum cea mai ridicată din UE, la 8,2%, ne aduce în situația să ne împrumutăm la dobânzi uriașe în comparație cu alte state
europene. România se împrumută la cele mai mari costuri din Uniunea Europeană, cu randamente pentru titlurile de stat pe 10 ani care oscilează în jurul valorii de 6,9% – 7,1% pe piețele financiare internaționale în timp ce Bulgaria, spre exemplu, se împrumută la dobânzi între 3,9%-4,1%.
În acest context, datoria publică a României a trecut de nivelul de 1.190 de miliarde de lei, trecând de 61,6% din Produsul Intern Brut (PIB).
Avem o problemă cu capacitatea economiei de a genera venituri la bugetul statului, de a exporta și de a genera resurse valutare. In afara de inflație, de bugetelor de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientelei politice , deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile care
cresc an de an. În primele șapte luni ale anului 2026, cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o creștere de 26,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Soluția este să avem costuri mai mici cu funcționarea statului prin eliminarea cheltuielilor cu clientela politică și debranșarea acesteia de la banul public dar și creșterea investițiilor necesare și utile.
Față de această situație adresez următoarea interpelare : Ce soluții aveți pentru atragerea de investitori și reducerea datoriei publice ? Cine răspunde pentru degradarea vieții românilor până la nivelul de astăzi ?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru atragerea de investitori și reducerea datoriei publice? appeared first on AUR.

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Coordonarea guvernamentală în asigurarea continuității serviciului de termoficare la Râmnicu Vâlcea și gestionarea tranziției de la capacitățile pe cărbune asumate prin PNRR

Stimate domnule prim-ministru,

Vă adresez prezenta întrebare parlamentară fiindcă situația de la Râmnicu Vâlcea depășește competența unui singur minister și arată un mod de lucru care se repetă în administrația centrală – Consiliul Județean Vâlcea a solicitat sprijin financiar de 40 de milioane de lei pentru menținerea în funcțiune a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică — mai întâi Ministerului Energiei, prin adresa nr. 4705/10.03.2026, apoi Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin adresa nr. 11120/03.06.2026. Aproape șase luni mai târziu, solicitarea circulă între instituții, în timp ce termenele se împlinesc.

Calendarul nu ține cont, însă, de lentoarea instituțională, domnule prim-ministru: licența nr. 2579/4.02.2025 a CET Govora expiră la 31 august 2026, ca urmare a conformării la țintele T119 și T119a asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență privind dezafectarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune. Noua sursă de producție devine operațională, în prima etapă, abia la 15 octombrie 2026. Statul român a stabilit, așadar, data la care se închide vechea capacitate, dar nu a asigurat, în paralel, finanțarea perioadei de tranziție până la pornirea celei noi, iar acest lucru nu este o problemă locală, ci una de coordonare guvernamentală: obligațiile din PNRR au fost asumate de Guvern, iar consecințele lor se resimt într-un oraș întreg.

Consecințele semnalate de autoritatea județeană, domnule prim-ministru, sunt de natură să impună o decizie rapidă: oprirea furnizării energiei termice în sistem centralizat, debranșarea rapidă a consumatorilor, probleme sociale pentru populație, riscul restituirii unor fonduri europene de 20 de milioane de euro acordate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020 și prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, precum și riscul neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate pentru proiectul major derulat prin Programul Termoficare, cu o valoare totală de 985.506.086,10 lei. A pierde, acum, finanțări deja obținute, după ce lucrarea a fost dusă până aproape de final, ar fi cea mai costisitoare formă de neglijență administrativă.

Având în vedere cele expuse, domnule prim-ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este poziția Guvernului cu privire la solicitarea de alocare a sumei de 40 de milioane de lei formulată de Consiliul Județean Vâlcea și când va fi adoptată o decizie, având în vedere că licența CET Govora expiră la 31 august 2026?
2. Din ce motive o solicitare privind continuitatea unui serviciu public de bază a fost purtată între Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației timp de aproape șase luni, fără o decizie, și care minister are competența de a o soluționa?
3. A analizat Guvernul, la momentul asumării țintelor T119 și T119a din Planul Național de Redresare și Reziliență, necesarul de finanțare pentru perioadele de tranziție din localitățile în care se închid capacități de producere pe bază de cărbune, și există un mecanism dedicat pentru acoperirea acestor costuri?
4. Ce alte municipii și sisteme de alimentare centralizată cu energie termică se află în această situație, cu capacități închise sau programate a fi închise înainte de punerea în funcțiune a surselor de înlocuire, și care este necesarul total de finanțare pentru tranziție la nivel național?
5. Ce măsuri dispune Guvernul pentru ca populația municipiului Râmnicu Vâlcea să nu rămână fără căldură în intervalul dintre 31 august și 15 octombrie 2026 și pe parcursul sezonului rece 2026–2027?
6. Care este evaluarea Guvernului privind riscul restituirii celor 20 de milioane de euro fonduri europene și cine ar suporta această sumă în cazul în care riscul se materializează?
7. În ce stadiu se află procedura de concesionare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Râmnicu Vâlcea către un nou operator, desfășurată potrivit Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, și ce se întâmplă dacă aceasta nu se finalizează înainte de expirarea licenței actuale de operare?
8. Ce mecanism permanent are în vedere Guvernul pentru sprijinirea sistemelor de termoficare aflate în tranziție energetică, astfel încât decarbonizarea să nu se transforme, pentru cetățeni, în debranșare și în locuințe neîncălzite?

The post Nicolae MÎNDRESCU – Întrebare – Coordonarea guvernamentală în asigurarea continuității serviciului de termoficare la Râmnicu Vâlcea și gestionarea tranziției de la capacitățile pe cărbune asumate prin PNRR appeared first on AUR.

„Ministerul Educației a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern prin care bursele sociale ale elevilor ar urma să fie acordate doar pe perioada cursurilor școlare, nu și în perioadele de vacanță.

Această propunere ridică o întrebare firească: dacă Guvernul consideră necesară suspendarea unui sprijin financiar destinat copiilor proveniți din familii vulnerabile pe perioada vacanțelor, nu ar trebui aplicat același principiu și în cazul celor care ocupă funcții publice?

În calitate de deputat, cer Guvernului aplicarea aceleiași măsuri în cazul indemnizațiilor parlamentarilor pe perioada vacanței parlamentare.

Vorbim despre austeritate, reducerea cheltuielilor publice și responsabilitate față de banul public. Aceste principii trebuie să se aplice tuturor, nu doar celor care au cele mai puține resurse.

Pentru un copil dintr-o familie vulnerabilă, bursa socială nu este un privilegiu. Este un sprijin concret pentru hrană, rechizite, îmbrăcăminte și alte cheltuieli esențiale.

În același timp, indemnizațiile aleșilor continuă să fie plătite pe perioada vacanței legislative.

Dacă statul își permite să reducă sprijinul acordat copiilor vulnerabili, trebuie să fie dispus să aplice aceeași logică și în cazul propriilor cheltuieli cu demnitarii.

Tocmai pentru că proiectul se află în consultare publică, solicit Guvernului să analizeze această propunere și să introducă o măsură similară pentru perioada vacanței legislative.

Austeritatea trebuie să fie echitabilă. Nu putem cere sacrificii celor vulnerabili, în timp ce cheltuielile pentru cei care iau deciziile rămân în afara discuției. Aceleași reguli pentru toți. Aceeași responsabilitate față de banul public”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Guvernul Bolojan propune suspendarea burselor sociale ale elevilor în perioadele de vacanță. Cer aplicarea aceleiași măsuri și în cazul indemnizațiilor parlamentarilor” appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Tariful de transport prin România, cel mai mare de pe Coridorul Vertical, și riscul de a face ruta necompetitivă pentru LNG-ul american chiar înainte de încheierea contractelor de aprovizionare

                             Stimate domnule prim-ministru,

Coridorul Vertical de gaze este un proiect strategic în care România s-a poziționat public ca pilon regional, inclusiv prin reuniuni internaționale și prin demersuri la Washington pentru atragerea de LNG american. Consorțiul greco-american Atlantic SEE, intermediar între producătorul american Venture Global și piețele europene, urmărește să finalizeze negocierile de aprovizionare cu România până la sfârșitul acestei veri, în condițiile în care nu a semnat până acum contracte mari pe piața românească.

În paralel cu această oportunitate, o analiză a Asociației Energia Inteligentă, indică o problemă structurală gravă, nume că pe ruta Grecia–Bulgaria–România–Ungaria, costul total de transport ajunge, conform ordinelor ANRE, la aproximativ 5,43 €/MWh, iar România deține circa 58% din acest cost (50% chiar și în varianta cu discount). Defalcat, tariful DESFA (Grecia) este de circa 0,87 €/MWh, cel al Bulgariei de circa 1,38 €/MWh, în timp ce România percepe circa 3,18 €/MWh (1,77 €/MWh cu discount de 50%).

Concluzia analizei este directă: România este segmentul care „rupe” ruta și o face necompetitivă, Coridorul Vertical devenind, potrivit datelor ICIS, cea mai scumpă rută de transport gaze între țări din Europa — și asta după aplicarea de discounturi. Conform aceleiași analize, un cost total de transport prin România de circa 1,5 €/MWh ar schimba ecuația: LNG-ul american ar deveni tranzacționabil în Ungaria, Ucraina ar căpăta o alternativă viabilă post-conflict, iar coridorul ar atinge un volum real de circa 5 miliarde de metri cubi pe an.

Există, domnule prim-ministru și ministru-interimar al energiei, așadar, un risc concret ca, în timp ce statul român promovează diplomatic acest coridor, propria reglementare tarifară să îl facă necompetitiv tocmai în momentul în care se negociază contractele care i-ar da substanță. 

Având în vedere că această contradicție între obiectivul strategic declarat și efectul reglementării interne necesită clarificări, stimate domnule prim-ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Confirmați nivelul tarifelor de transport menționate, stabilite prin ordinele ANRE, și faptul că România deține circa 58% (respectiv 50% cu discount) din costul total de transport pe ruta Coridorului Vertical?
2. Cum se justifică un tarif românesc de transport de aproape patru ori mai mare decât cel grecesc și de peste două ori mai mare decât cel bulgăresc, pe aceeași rută? Ce elemente de cost stau la baza acestei diferențe?
3. A evaluat Guvernul, respectiv Ministerul Energiei, impactul acestui nivel tarifar asupra competitivității Coridorului Vertical și asupra șanselor de a se încheia contractele de aprovizionare cu Atlantic SEE până la sfârșitul verii, așa cum și-a propus partenerul?
4. Există în lucru o ajustare a structurii tarifare — direct sau prin mecanisme de discount suplimentar — care să aducă costul de transport prin România spre pragul de competitivitate de circa 1,5 €/MWh indicat în analiză? În cazul unui răspuns afirmativ, care este calendarul?
5. Cum se conciliază poziționarea diplomatică a României ca lider regional al Coridorului Vertical, inclusiv prin demersurile de la Washington, cu o reglementare tarifară internă care, potrivit analizelor de specialitate, face ruta necompetitivă?
6. Ce rol au companiile cu capital de stat implicate în transportul de gaze în definirea acestei structuri tarifare și ce coordonare există între politica comercială a acestora și obiectivul strategic național privind Coridorul Vertical?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Tariful de transport prin România, cel mai mare de pe Coridorul Vertical, și riscul de a face ruta necompetitivă pentru LNG-ul american chiar înainte de încheierea contractelor de aprovizionare appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre cele șase note „strict confidențiale” prin care conducerea statului a fost avertizată, între august și decembrie 2024, asupra riscului de incapacitate de plată și măsurile de transparentizare a deciziilor bugetare din 2024

                             Stimate domnule prim-ministru,

Potrivit documentelor publicate de Europa Liberă România, între august și decembrie 2024 Ministerul Finanțelor a transmis Președinției, Prim-ministrului și Președintelui Senatului șase note etichetate „strict confidențial”, prin care cei mai înalți demnitari ai statului erau avertizați că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se adoptă urgent măsuri de reducere a deficitului, documentele fiind transmise prin poșta militară a SRI și purtau mențiunea „URGENT”.

Nota din 31 octombrie 2024, „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, avertiza că, în lipsa unor măsuri adoptate de urgență pentru limitarea și diminuarea cheltuielilor, există riscuri majore ca ținta de deficit să fie depășită, cu creșterea costului finanțării. Încă din august 2024, Ministerul Finanțelor anticipa un deficit cash care putea ajunge la peste 9% din PIB, în condițiile în care bugetul fusese construit cu o țintă de 5% (circa 86,6 miliarde de lei). România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB — aproape 153 de miliarde de lei, cel mai mare din Uniunea Europeană — adică aproape dublu față de ținta inițială.

Ultima notă, cea din 20 decembrie 2024, avertiza că neadoptarea unui set de măsuri urgente — privind sporurile, voucherele de vacanță, politica de personal, reforma administrației și drepturile salariale — ar fi condus la un deficit de aproximativ 14,3% din PIB în 2025, cu un impact bugetar estimat la peste 121,2 miliarde de lei (6,33% din PIB).

Consecințele ignorării acestor avertismente au fost documentate – retrogradarea perspectivei ratingului de către Fitch în decembrie 2024, dobânzi de peste 8% la împrumuturile de la începutul lui 2025, declanșarea de către Comisia Europeană, la 4 iunie 2025, a demersurilor de potențială înghețare a finanțării europene și cererea ECOFIN din 20 iunie 2025 ca România să adopte o reformă fiscală cu venituri suplimentare „semnificativ peste 1,7% din PIB”. Astăzi, povara corecției — creșterea TVA, majorări de taxe, reduceri de sporuri și restrângeri de drepturi sociale — este suportată de cetățeni și de mediul de afaceri.

Având în vedere că existența acestor avertismente, transmise în regim confidențial și nediscutate public de destinatari, ridică întrebări pertinente privind răspunderea decizională și transparența gestiunii banului public, domnule prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Confirmați existența celor șase note transmise de Ministerul Finanțelor, între august și decembrie 2024, Președinției, Prim-ministrului și Președintelui Senatului, cu privire la riscurile bugetare? Solicit comunicarea către Parlament a acestor documente, în limita regimului lor de clasificare.
2. Care a fost reacția instituțională la fiecare dintre aceste note? Au fost convocate ședințe de guvern, ședințe ale CSAT sau alte reuniuni decizionale ca urmare a avertismentelor? Solicit comunicarea deciziilor adoptate în urma fiecărei note.
3. Nota din august 2024 menționa obligația de a transmite Comisiei Europene, până la 15 octombrie 2024, un plan de disciplinare financiară. Confirmați că acest plan a fost transmis cu întârziere sau într-o formă considerată nerealistă de Comisie? Care au fost consecințele acestei întârzieri?
4. Care a fost impactul bugetar al alocărilor din ultima săptămână a anului 2024 — circa 8 miliarde de lei, incluzând decontările către partide pentru campania electorală — în contextul în care Ministerul Finanțelor avertiza, deja, asupra depășirii grave a țintei de deficit?
5. Ce documente clasificate „strict confidențial” cu impact direct asupra deciziilor bugetare au fost transmise conducerii statului în 2024 și în 2025? Există un mecanism prin care Parlamentul, în calitate de for care aprobă bugetul, este informat asupra unor astfel de avertismente?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre cele șase note „strict confidențiale” prin care conducerea statului a fost avertizată, între august și decembrie 2024, asupra riscului de incapacitate de plată și măsurile de transparentizare a deciziilor bugetare din 2024 appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

I. Temeiul juridic al interpelării
Stimate domnule Prim-ministru,
Subsemnatul Florin-Cornel POPOVICI, deputat ales în Circumscripția Electorală nr. 37 Timiș, membru al Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, formulez prezenta interpelare în temeiul:
 art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, potrivit căruia Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori;
 art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților;

 art. 181–185 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, privind procedura interpelărilor adresate Guvernului și membrilor Guvernului;
 art. 12, art. 17 și art. 18 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, referitoare la dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar;
 art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 268/2007, care consacră dreptul deputaților de acces, ex lege, la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului.
Controlul parlamentar asupra modului în care autoritățile publice își exercită atribuțiile de administrare a patrimoniului statului și de finanțare a unor obiective strategice reprezintă o componentă esențială a principiului responsabilității constituționale în gestionarea resurselor publice, fiind formulată prezenta interpelare în considerarea obligației constituționale de cooperare loială între Parlament și Guvern în exercitarea acestei funcții de control.
Adresez prezenta interpelare domniei voastre în dubla calitate de Prim-ministru al Guvernului României și de ministru interimar al Energiei, desemnat în această ultimă funcție prin Decretul Președintelui României nr. 234/2026, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 330 din 27 aprilie 2026, ca urmare a vacantării funcției prin demisia domnului Bogdan-Gruia Ivan.
Obiectul interpelării vizează, fără echivoc, acte de administrare curentă a treburilor publice în sensul art. 110 alin. (4) din Constituție – respectiv urmărirea executării unui contract de finanțare
nerambursabilă activ, încheiat anterior și aflat în derulare – fiind, în consecință, pe deplin compatibil cu regimul juridic al Guvernului interimar.
II. Considerente de fapt
Proiectul de investiții privind dezvoltarea Centralei Termoelectrice (CTE) Iernut prin construirea
unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze (CCGT Iernut, 430 MW)
reprezintă unul dintre cele mai importante obiective strategice ale sectorului energetic național, în
care Statul Român este implicat în dublă calitate prin intermediul Ministerului Energiei:
 ca acționar majoritar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – beneficiarul investiției, prin cota de
aproximativ 70 % deținută în capitalul social;
 ca finanțator – prin contractul de finanțare nerambursabilă acordată din Planul Național de
Investiții (PNI), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013, sursa fondurilor fiind
constituită din veniturile obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră, în temeiul Directivei 2003/87/CE.
Cronologia derulării proiectului relevă o serie de evenimente care impun o examinare aprofundată
a modului în care Ministerul Energiei și-a exercitat ambele calități instituționale:
 la 31 octombrie 2016, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a încheiat cu asocierea Duro Felguera
S.A. – Romelectro S.A. contractul inițial de proiectare și execuție, în valoare de aproximativ 268 milioane euro fără TVA, cu termen de finalizare de 36 de luni;

 la 7 decembrie 2017, Ministerul Energiei a semnat cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Contractul
de finanțare nr. 4/07.12.2017, în cuantum estimat între 227,2 și 320,9 milioane lei, pentru
perioada inițială 7 decembrie 2017 – 31 decembrie 2020;
 în luna iunie 2021, contractul de execuție a fost reziliat pentru prima dată, la un stadiu fizic
estimat de 65–70 %, pe fondul întârzierilor semnificative și al dificultăților financiare ale
antreprenorului spaniol;
 în luna aprilie 2023, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a încheiat cu aceeași asociere un nou contract de finalizare a lucrărilor, în valoare de 344,9 milioane lei fără TVA, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor prin Hotărârea din data de 10 mai 2023;
 la 11 septembrie 2025, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a notificat rezilierea anticipată a celui deal doilea contract, cu efecte de la 13 octombrie 2025, la un stadiu fizic declarat de cca. 97–
98 %; subsecvent, societatea a preluat rolul de antreprenor general;
 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.164 din 30 decembrie 2025 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.096/2013, s-au prelungit termenul de finalizare și punere în funcțiune a
investițiilor finanțate nerambursabil din PNI până la 31 decembrie 2026 și termenul de
rambursare a cheltuielilor aferente investițiilor până la 30 iunie 2027, sub sancțiunea
pierderii finanțării nerambursabile;
 conform raportărilor publice ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A., suma totală încasată din PNI
până la 31 decembrie 2024 era de 292,45 milioane lei, dintr-un plafon contractual de 320,91
milioane lei, iar din executarea garanției de bună execuție a Duro Felguera s-au încasat
peste 57 milioane lei dintr-un total contractual de peste 86 milioane lei;
 prin Memorandumul aprobat în ședința Guvernului României din data de 21 mai 2026,
având ca obiect proiectul „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, s-a confirmat caracterul de extremă
urgență al investiției și s-a creat cadrul administrativ pentru ca S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
să încheie, în calitate de antreprenor general, contracte directe cu aproximativ 50 de foști
subcontractanți ai antreprenorului spaniol, în vederea continuării lucrărilor;
 anterior, prin Hotărâre de Guvern anunțată oficial pentru adoptare în cursul săptămânii
ulterioare datei de 22 mai 2026, urmează să fie reglementată o problemă de proprietate
privind un post de transformare necesar punerii în funcțiune a centralei.
Întârzierea de peste un deceniu a finalizării CCGT Iernut produce efecte nu doar la nivelul intern
al adecvanței Sistemului Electroenergetic Național, ci și la nivelul obligațiilor strategice asumate
de România în plan european. Proiectul a fost inclus, încă din anul 2013, în lista obiectivelor finanțate prin Planul Național de Investiții destinate consolidării capacităților interne de producție,
iar relevanța sa s-a accentuat în contextul priorităților definite prin Comunicarea Comisiei Europene din 18 mai 2022 privind Planul REPowerEU, al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021–2030, precum și al cadrului normativ național privind guvernanța energetică, inclusiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2022 și actele subsecvente. Neoperaționalizarea unei capacități noi de 430 MW cu ciclu combinat afectează în mod
direct capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile de adecvanță și de tranziție energetică
asumate la nivel european.

Situația rezultată impune o examinare completă. Resursele financiare publice implicate sunt substanțiale: aproximativ 320,9 milioane lei finanțare nerambursabilă, la care se adaugă valoarea totală a contractelor de execuție. Disfuncționalitățile contractuale sunt grave: două rezilieri succesive
ale aceluiași antreprenor, întârziere de peste un deceniu față de termenul inițial, risc iminent de
pierdere a finanțării europene. Caracterul strategic al investiției pentru securitatea energetică națională amplifică gravitatea acestor disfuncționalități.
În aceste condiții, se impune clarificarea integrală a modului în care autoritățile publice competente
și-au exercitat atribuțiile de supraveghere, control și administrare. Exercitarea atribuțiilor parlamentare de control prevăzute de art. 111–112 din Constituție impune obținerea unor clarificări
instituționale ferme din partea Guvernului, prin Ministerul Energiei.
III. Solicitări de informații, documente și clarificări
Față de cele prezentate, vă rog respectuos să dispuneți comunicarea către subsemnatul a următoarelor informații, documente și clarificări, grupate pe cinci axe de analiză.
Prezenta interpelare urmărește cu prioritate clarificarea: (i) fundamentării deciziei de reluare a raporturilor contractuale în anul 2023 cu antreprenorul anterior reziliat; (ii) evaluării riscului de
pierdere a finanțării nerambursabile din Planul Național de Investiții și a măsurilor adoptate pentru
evitarea acestei pierderi; (iii) măsurilor dispuse pentru recuperarea eventualelor prejudicii aduse
patrimoniului Statului Român și S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Restul solicitărilor, fără a avea caracter
subsidiar, se subsumează clarificării complete a acestor trei axe critice.
A. Cu privire la exercitarea calității Ministerului Energiei de acționar majoritar al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A.
Cu titlu preliminar, învederez că exercitarea calității de acționar majoritar al statului, în condițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile, implică obligații active de supraveghere strategică, de fundamentare riguroasă a mandatelor de vot și de protejare a interesului patrimonial al
statului. Aceste obligații nu pot fi reduse sau eludate prin invocarea autonomiei manageriale a
societății comerciale, ci coexistă cu aceasta și sunt cu atât mai pronunțate în cazul obiectivelor
strategice finanțate din resurse publice. În considerarea acestor obligații, solicit comunicarea următoarelor:
 modul în care Ministerul Energiei, prin reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor, a evaluat și votat hotărârile referitoare la proiectul CTE Iernut, în special Hotărârea
AGA din 10 mai 2023 privind aprobarea contractului de tranzacție și a noului contract cu
Duro Felguera S.A. – Romelectro S.A.;
 conținutul mandatelor de reprezentare transmise reprezentanților Ministerului Energiei în
AGA pentru fiecare moment-cheie al proiectului (2016, 2021, 2023, 2025), precum și fundamentarea acestora;
 identificarea structurilor și a persoanelor cu funcții de decizie din cadrul Ministerului Energiei și al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. care au fundamentat și aprobat reluarea raporturilor
contractuale din anul 2023 cu asocierea Duro Felguera S.A. – Romelectro S.A., ulterior
primei rezilieri din iunie 2021;

 analizele de risc, expertizele tehnice independente și opiniile juridice elaborate sau solicitate de Ministerul Energiei anterior aprobării reluării contractuale din 2023 cu același antreprenor care anterior fusese deja sancționat prin reziliere;
 măsurile de evaluare a răspunderii membrilor Consiliului de Administrație și/sau ai Directoratului S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în raport cu obligațiile de administrare prudentă și diligentă prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța
corporativă a întreprinderilor publice și de legislația conexă, pentru deciziile adoptate în
legătură cu proiectul CTE Iernut;
 măsurile dispuse de Ministerul Energiei față de conducerea S.N.G.N. ROMGAZ S.A. în
urma celor două rezilieri succesive – evaluări de management, sesizări ale organelor de
control intern, ale Curții de Conturi sau ale organelor de urmărire penală, alte măsuri instituționale;
 măsurile de verificare internă dispuse la nivelul Ministerului Energiei cu privire la modul
de exercitare a propriilor atribuții de supraveghere și de reprezentare a intereselor Statului
Român în legătură cu proiectul CTE Iernut, inclusiv eventualele controale interne, audituri
ori evaluări dispuse de conducerea ministerului asupra structurilor proprii implicate în gestionarea proiectului;
 existența unor acțiuni de control desfășurate de Corpul de control al Prim-ministrului și/sau
de Corpul de control al Ministerului Energiei cu privire la proiectul CTE Iernut, perioada
de derulare a acestora, concluziile rapoartelor de control întocmite și măsurile dispuse în
urma acestor verificări;
B. Cu privire la exercitarea calității Ministerului Energiei de finanțator prin Planul Național
de Investiții
 copii ale Contractului de finanțare nr. 4 din 7 decembrie 2017 și ale tuturor actelor adiționale subsecvente, inclusiv cele privind prelungirile succesive ale termenelor de eligibilitate;
 rapoartele de monitorizare și verificare elaborate de structura specializată a Ministerului
Energiei pe perioada de implementare 2017–2026, cu privire la stadiul fizic și financiar al
proiectului, inclusiv documentele preparatorii care au fundamentat constatările acestor rapoarte;
 verificările privind eligibilitatea cheltuielilor decontate, în cuantum total de 292,45 milioane lei până la 31 decembrie 2024, în raport cu graficul de implementare aprobat;
 notele de fundamentare, analizele de risc și avizele instituționale care au stat la baza Hotărârii Guvernului nr. 1.164/2025 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2013,
prin care s-au prelungit termenele PNI;
 evaluarea oficială a riscului de pierdere a finanțării nerambursabile în cazul nerespectării
termenului-limită de 31 decembrie 2026, precum și planul de măsuri pentru evitarea acestui
risc;
 corespondența instituțională purtată cu Comisia Europeană, cu DG Climate Action sau cu
alte organisme europene relevante privind prelungirea succesivă a termenelor de implementare a PNI, eligibilitatea cheltuielilor în raport cu schema de alocare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră și riscul pierderii finanțării nerambursabile;

 evaluările privind conformitatea măsurilor de sprijin acordate prin PNI și a prelungirilor
succesive ale termenelor cu normele europene în materia ajutorului de stat, în temeiul art.
107–108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
 orice notificări transmise către Direcția Generală Concurență (DG Competition) a Comisiei
Europene în legătură cu proiectul, precum și observațiile primite din partea acesteia ori a
altor autorități europene cu competențe în materia ajutorului de stat și a utilizării veniturilor
provenite din schema ETS;
 existența oricăror rapoarte de audit, note de constatare, recomandări sau măsuri dispuse de
Curtea de Conturi a României, de Camerele de Conturi teritorial competente, de Autoritatea de Audit ori de alte organisme de control financiar cu privire la proiectul CTE Iernut
sau la contractul de finanțare PNI aferent, comunicate Ministerului Energiei în calitate de
finanțator, precum și măsurile dispuse de minister ca răspuns la aceste documente;
 eventualele puncte de vedere, avize, analize sau observații transmise de Ministerul Finanțelor cu privire la impactul bugetar și patrimonial al proiectului CTE Iernut, în special în
legătură cu actele adiționale de prelungire a contractului de finanțare PNI, cu hotărârile de
Guvern de modificare a termenelor și cu eventualele implicații asupra deficitului bugetar
consolidat în ipoteza pierderii finanțării nerambursabile;
C. Cu privire la actele normative recente privind derogarea de la regimul achizițiilor publice
 textul integral al Memorandumului aprobat în ședința Guvernului României din data de 21
mai 2026 privind proiectul CTE Iernut, împreună cu nota de fundamentare aferentă;
 textul integral al Hotărârii de Guvern anunțate oficial pentru adoptare în cursul săptămânii
ulterioare datei de 22 mai 2026, având ca obiect reglementarea problemei de proprietate
privind postul de transformare necesar centralei, împreună cu nota de fundamentare aferentă, precum și data exactă a adoptării și numărul actului normativ atribuit;
 analiza comparativă realizată anterior adoptării acestor măsuri, privind costurile, riscurile
și termenele relative ale celor două scenarii alternative – continuarea cu subcontractanții
existenți, respectiv organizarea unor proceduri competitive;
 mecanismele de control instituite pentru a preveni majorările nejustificate de preț în noile
contracte încheiate de S.N.G.N. ROMGAZ S.A., în calitate de antreprenor general, cu cei
aproximativ 50 de foști subcontractanți ai Duro Felguera S.A.;
 avizele Consiliului Legislativ, ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, ale Consiliului Concurenței și, după caz, ale altor autorități competente, solicitate anterior adoptării
celor două acte;
D. Cu privire la prejudiciul adus statului și demersurile de recuperare
 evaluarea impactului financiar estimat asupra patrimoniului Statului Român și al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A., în ipoteza pierderii integrale sau parțiale a finanțării nerambursabile din
PNI ori a majorării costurilor de finalizare a proiectului peste valoarea contractuală inițial
estimată;
 evaluarea costurilor financiare directe și indirecte rezultate din întârzierea de peste un deceniu a punerii în funcțiune a centralei, inclusiv costul de oportunitate al neproducerii energiei electrice și impactul asupra securității energetice naționale;

 cuantificarea beneficiului nerealizat (pierderea de venituri potențiale) ce rezultă din neproducerea, începând cu termenul contractual inițial (anul 2020) și până în prezent, a energiei
electrice prognozate a fi generată de CCGT Iernut, prin raportare la prețurile medii anuale
de tranzacționare înregistrate pe piața pentru ziua următoare (PZU) și pe piața intrazilnică,
gestionate de OPCOM S.A.;
 evaluarea impactului absenței capacității de 430 MW asupra costurilor de echilibrare suportate de operatorul de transport și sistem (Transelectrica S.A.) și, pe cale de consecință,
asupra tarifelor finale plătite de consumatorii din România, inclusiv pe segmentul rezervelor de reglare secundară și terțiară;
 evaluarea impactului întârzierii proiectului asupra adecvanței Sistemului Electroenergetic
Național (SEN) și asupra capacităților interne de producție necesare în contextul regional
actual, inclusiv în raport cu obligațiile asumate de România în cadrul mecanismelor europene de cooperare energetică și cu cerințele de echilibrare a pieței angro și de echilibrare;
 stadiul demersurilor judiciare, arbitrale sau contractuale inițiate de S.N.G.N. ROMGAZ
S.A. pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din întârzierile și rezilierile succesive ale
contractelor de execuție, inclusiv stadiul executării garanțiilor de bună execuție (din care,
conform raportărilor publice, s-au încasat peste 57 milioane lei din totalul contractual de
peste 86 milioane lei) și a altor instrumente de garantare;
 măsurile dispuse sau în curs de pregătire de Ministerul Energiei pentru asigurarea executării integrale a garanțiilor și pentru recuperarea oricăror prejudicii suplimentare cauzate
Statului Român ca acționar majoritar, în contextul situației de insolvență/faliment a antreprenorului spaniol Duro Felguera S.A.;
 existența unor analize, demersuri sau hotărâri privind angajarea răspunderii patrimoniale a
persoanelor cu funcții de conducere ori de administrare din cadrul Ministerului Energiei
și/sau al S.N.G.N. ROMGAZ S.A., care, prin acțiuni sau omisiuni, ar fi contribuit la producerea unor prejudicii în legătură cu proiectul CTE Iernut, în condițiile legislației privind
răspunderea civilă, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și ale Legii nr. 31/1990 privind societățile;
 modul în care procedura de pre-insolvență/insolvență desfășurată în Spania este monitorizată de Ministerul Energiei și de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. în vederea protejării creanțelor
Statului Român și ale societății.
E. Cu privire la cauzele și responsabilii întârzierii de peste un deceniu a finalizării investiției
 identificarea principalelor cauze administrative, contractuale și manageriale care au determinat întârzierea de peste un deceniu a finalizării investiției, raportate la termenul inițial
de punere în funcțiune (anul 2020) prevăzut în contractul din 2016;
 identificarea structurilor administrative din cadrul Ministerului Energiei, al S.N.G.N.
ROMGAZ S.A. și al altor entități publice implicate, considerate responsabile pentru aceste
întârzieri pe fiecare etapă a proiectului (2016–2021, 2021–2023, 2023–2025, 2025–prezent);
 poziția oficială a Guvernului României, prin Ministerul Energiei, cu privire la lecțiile instituționale rezultate din derularea acestui proiect, precum și măsurile structurale propuse

sau adoptate pentru a preveni repetarea unor situații similare în cazul altor obiective strategice de investiții finanțate prin PNI sau prin alte scheme de sprijin.
IV. Conservarea documentelor și continuitatea instituțională a răspunderii
Având în vedere obiectul și amploarea prezentei interpelări, solicit, totodată, dispunerea de către
conducerea Ministerului Energiei și de către organele de conducere ale S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
a măsurilor necesare pentru conservarea integrală a documentelor, corespondenței instituționale și
suporturilor electronice relevante privind proiectul CTE Iernut, indiferent de format (hârtie, electronic, e-mail, sisteme informatice interne), de structura organizatorică în care se află depozitate
și de perioada la care se referă. Această măsură vizează prevenirea oricăror pierderi accidentale,
distrugeri sau modificări ulterioare ale documentelor susceptibile de a fi relevante pentru exercitarea controlului parlamentar și pentru eventuale verificări instituționale subsecvente.
Învederez, în egală măsură, că răspunderea instituțională pentru administrarea proiectului CTE
Iernut are caracter continuu și nu este înlăturată prin schimbările succesive de conducere intervenite pe parcursul celor peste zece ani de derulare. Solicitările formulate prin prezenta vizează, în
consecință, fundamentarea, evaluarea și asumarea deciziilor de către toți cei care, prin acțiuni sau
omisiuni, au contribuit la situația actuală a proiectului, independent de mandatul în care au fost
adoptate.
V. Cadrul juridic al accesului la informații clasificate și principiul nevoii de a cunoaște
Cu privire la informațiile și documentele solicitate prin secțiunea III a prezentei interpelări, parte
dintre acestea putând avea caracter clasificat potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, învederez următoarele:
Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, astfel cum a fost modificată și completată prin
Legea nr. 268/2007, deputații beneficiază ex lege, sub condiția validării alegerii și a depunerii
jurământului, de drept de acces la informațiile clasificate ce constituie secret de stat, până la nivelul
„strict secret de importanță deosebită” (SSID) inclusiv.
Exercitarea acestui drept de acces se realizează însă, în mod indisociabil, cu respectarea principiului nevoii de a cunoaște („need to know”), consacrat de art. 2 lit. d), art. 24 alin. (1) și art. 28
din Legea nr. 182/2002, precum și de Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002. Conform acestui principiu, calitatea de deputat
nu conferă automat dreptul de a consulta orice document clasificat, ci numai pe acela pentru care
există o justificare funcțională și instituțională, decurgând din atribuțiile constituționale, legale sau
parlamentare exercitate.
În cauza de față, justificarea funcțională și instituțională a nevoii de a cunoaște rezidă, cumulativ,
în:
 calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților,
comisie permanentă cu competență directă în evaluarea modului de utilizare a resurselor
financiare publice, inclusiv a finanțărilor nerambursabile acordate din Planul Național de
Investiții și a patrimoniului întreprinderilor publice la care statul este acționar;

 obiectul prezentei interpelări, care vizează exercitarea de către Ministerul Energiei a calității de acționar majoritar al unei companii strategice naționale (S.N.G.N. ROMGAZ S.A.)
și de finanțator prin PNI al unui obiectiv de investiții cu impact direct asupra securității
energetice naționale, în condițiile expunerii unor resurse publice substanțiale și a producerii unor disfuncționalități contractuale grave;
 exercitarea atribuțiilor specifice de control parlamentar prevăzute de art. 111–112 din Constituția României și de art. 181–185 din Regulamentul Camerei Deputaților, control care
nu poate fi efectiv decât pe baza accesului la informația relevantă, indiferent de nivelul de
clasificare al acesteia, atunci când există o nevoie funcțională de a cunoaște;
 finalitatea instituțională a interpelării, constând în identificarea responsabilităților administrative, contractuale și manageriale aferente unui obiectiv strategic finanțat din fonduri publice și în formularea, pe cale parlamentară, a propunerilor de remediere necesare prevenirii repetării unor situații similare în cazul altor obiective de investiții finanțate prin PNI ori
prin alte scheme de sprijin.
Față de cele expuse, solicit comunicarea integrală a informațiilor și documentelor enumerate în
secțiunea III a prezentei, inclusiv a celor clasificate până la nivelul „strict secret de importanță
deosebită” inclusiv, cu respectarea procedurilor de transmitere, evidență, manipulare și consultare
specifice nivelului de clasificare atribuit fiecărui document, prin canalele securizate aplicabile la
nivelul Structurii de Securitate a Camerei Deputaților.
Apreciez că, prin raportare la obiectul prezentei interpelări, condiția nevoii de a cunoaște este pe
deplin îndeplinită pentru ansamblul categoriilor de informații și documente solicitate. În măsura
în care, în mod excepțional, instituția dumneavoastră ar aprecia că, pentru un anumit document,
această condiție nu este îndeplinită, vă rog să motivați expres și punctual, pe cale instituțională,
considerentele de fapt și de drept ale acelei evaluări, urmând a fi avute în vedere în continuarea
demersurilor de control parlamentar.
Solicit, în egală măsură, ca eventuala clasificare a documentelor să fie strict limitată la informațiile
care îndeplinesc, în mod real și verificabil, criteriile prevăzute de art. 15 și art. 17 din Legea nr.
182/2002, cu respectarea principiului proporționalității clasificării. Clasificarea în bloc a unor documente compozite, în considerarea unor simple fragmente susceptibile de protecție, este incompatibilă cu acest principiu și obstrucționează exercitarea efectivă a controlului parlamentar; în asemenea ipoteze, solicit comunicarea documentelor cu redactările (anonimizările) strict necesare
protejării informațiilor clasificate, restul conținutului urmând a fi comunicat în regim ordinar.
VI. Modalitatea de transmitere a răspunsului
Vă rog ca răspunsul instituțional, însoțit de documentele anexate, să îmi fie comunicat după cum
urmează:
 pentru documentele neclasificate, în format electronic, la adresa de e-mail: florin.popovici@cdep.ro, și în format fizic, la sediul Camerei Deputaților, Palatul Parlamentului, Str.
Izvor nr. 2–4, sector 5, București, în atenția subsemnatului;
 pentru documentele clasificate potrivit Legii nr. 182/2002, exclusiv în format fizic, prin
canalele securizate de transmitere a informațiilor clasificate, în atenția Structurii de Securitate a Camerei Deputaților, urmând a-mi fi puse la dispoziție pentru studiu și consultare în condițiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, ale normelor interne aplicabile la nivelul Camerei Deputaților și cu respectarea regimului juridic special prevăzut
de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
268/2007.
Termenul de răspuns solicitat este cel prevăzut de dispozițiile regulamentare aplicabile interpelărilor parlamentare, respectiv de cel mult 15 zile de la data înregistrării prezentei interpelări.
În măsura în care, dat fiind volumul și complexitatea documentelor solicitate, anumite categorii
de informații nu pot fi comunicate integral în termenul regulamentar de 15 zile, solicit transmiterea
etapizată a acestora. În asemenea ipoteză, prima comunicare urmează să cuprindă, fără excepție,
răspunsul la toate punctele care nu impun documentare suplimentară, însoțit de indicarea expresă
a categoriilor de documente aflate în curs de pregătire și a termenului estimat pentru completarea
răspunsului, pe fiecare categorie în parte. Un răspuns global de tip refuz sau o trimitere generică
la complexitatea solicitării nu pot constitui o îndeplinire conformă a obligației constituționale prevăzute de art. 112 din Constituția României.

The post Florin Popovici – Interpelare – Solicitare de informații, documente și clarificări privind exercitarea de către Ministerul Energiei a atribuțiilor de acționar majoritar al S.N.G.N. ROMGAZ S.A. și de finanțator prin Planul Național de Investiții pentru obiectivul „Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze” (CCGT Iernut), cu privire la întârzierile semnificative, rezilierile contractuale succesive și riscul pierderii finanțării nerambursabile. appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

În termeni reali, adică ajustat cu inflația de 9,9% pe an, în martie, salariul mediu net a continuat să scadă semnificativ ( -5,1%), față de -5% în februarie și -5,5% în ianuarie. Salariile înregistrează un declin real începând cu iulie 2025, când majorarea abruptă a facturilor la energie a împins rata inflației de la 5,7% la 7,8%. Apoi, majorarea taxelor pe consum au urcat inflația la aproape 10%. În cazul administrației publice, salariile au scăzut atât nominal (-4,6%), cât și real (-13,2%). În învățământ, de asemenea s-a înregistrat atât o scădere nominală (-4,3%), cât și una reală (-12,9%). Și salariile din sectorul sănătății și asistenței sociale au trecut pe scădere (-0,4% nominal, -9,3% real).
Șantierul naval Damen Mangalia, urmează să intre în faliment. CFR Marfă a formulat cerere de intrare în procedura insolvenței. Azomureș a inițiat o procedură de concediere colectivă ce a vizat peste 860 de angajați. Telus Digital parte a grupului canadian de telecomunicații, a demarat o concediere colectivă pentru 300 de angajați din birourile locale.

România are nevoie de întreprinzători noi, de firme noi, de afaceri adaptate cererii de pe piața internă și europeană.Românii din diaspora spun că ar putea lua decizia să vină acasă dacă statul ar crea condiții pentru derularea activității economice. In industria alimentară, România, are materie primă, dar continuă să exporte cereale în loc să dezvolte producția de bunuri finite. România importă prea multe alimente. Facilități pentru fermierii români și reducerile de taxe și impozite sunt absolut necesare
pentru restartarea economiei.
Avem o datorie publică de peste 60% din PIB, concomitent cu un deficit bugetar ridicat(cca 8%), un deficit de cont curent semnificativ și un cost al dobânzilor în plată de aproximativ 3% din PIB. Deși a majorat impozitele și taxele la un nivel fără precedent în 2025 și 2026, România nu încasează mai mult la buget în 2026. În februarie 2026, veniturile curente aferente lunii sunt de 2,07% din PIB, față de 2,1% din PIB în februarie 2025.

La începutul anului 2026 ați angajat 2.183 de funcționari la stat iar cheltuielile cu funcționarea statului cresc, nu scad. Nu aveți nici un plan pentru susținerea economiei reale și pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă.
De la începutul anului 50.000 de români au fost concediați iar numărul șomerilor în plată a ajuns la 500.000 reprezentând 6,1% in
statisticile oficiale. Dintre aceștia 30% sunt tineri. Nu există o evidență reală a celor care nu mai primesc indemnizație de șomaj deși nu au un loc de muncă.
Companiile și salariații solicită reducerea taxei pe muncă pentru stimularea angajărilor.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă lăsați noului Guvern? La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România? appeared first on AUR.