Circumscripția electorală: nr.18 Galați

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: Fermierii români ignorați de guvern

Stimați colegi, dragi români,

Garduri peste garduri si sute de jandarmi asta am vazut ieri in piata victoriei.Palatul Victoria este păzit ca o fortăreață  de parcă vine o armata nu niște romani care vin sa își ceara drepturile. Luni de zile, fermierii români au fost ignorați de Guvern. Au cerut ajutor, au cerut dialog și au avertizat că nu mai pot continua în aceste condiții. Premierul Bolojan le-a răspuns de fiecare dată cu tăcere și dispreț. Dar ieri, când au venit în Piața Victoriei să-și strige nemulțumirea, în loc să fie primiți la masa discuțiilor, au fost întâmpinați cu gaze lacrimogene. Acești oameni nu cer pomeni și nu cer milă. Cer să fie lăsați să muncească, să producă hrană românească și să-și poată întreține familiile. Pentru că, odată ce îngropăm țăranul român și agricultura românească, vom ajunge să mâncăm doar plastic din import. Iar atunci va fi prea târziu să descoperim că o țară care nu-și mai produce hrana ajunge dependentă de alții.

Domnul Bolojan putea să coboare printre ei. Putea să-i primească în Palatul Victoria și să-i privească în ochi. Dar n-a făcut-o. În schimb, protestul pașnic a fost deturnat de indivizi violenți. Iar aici statul român are obligația să răspundă: cine au fost acești oameni? Cine i-a trimis? Și, mai ales, cui i-a folosit violența?

Cei care au provocat violențe trebuie identificați și sancționați. Dar nu folosiți faptele unor indivizi pentru a transforma fermierii în dușmani ai statului și pentru a îngropa revendicările legitime ale miilor de oameni. Pentru că furia din societate există. Și să știți că ea nu s-a născut ieri în Piața Victoriei. A crescut luni întregi, cu fiecare promisiune încălcată, cu fiecare ușă închisă și cu fiecare român tratat cu dispreț. Domnule Bolojan, puteți ridica garduri în jurul Palatului Victoria și puteți pune scuturi între Guvern și oameni. Dar nu există gard suficient de înalt și nici scut suficient de mare pentru a ascunde de o țară întreagă eșecul unui Guvern care a uitat pentru cine guvernează.

The post Onea Olga – Declarație politică – Fermierii români ignorați de guvern appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr. 08 Brașov

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declarației: „România îmbătrânește. Statul trebuie să sprijine familia românească înainte ca declinul demografic să devină ireversibi”

Doamnelor și domnilor parlamentari,

România se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme strategice ale prezentului: criza demografică.

Se nasc tot mai puțini copii, populația îmbătrânește, iar numărul persoanelor active este tot mai mic în raport cu numărul celor care depind de sistemele publice de pensii și protecție socială.

Nu vorbim despre o problemă statistică.

Nu vorbim despre simple cifre într-un tabel al Institutului Național de Statistică.

Vorbim despre viitorul României.    

Datele privind evoluția natalității arată un fenomen care nu mai poate fi ignorat.

În luna iulie 2026, numărul nașterilor a fost cu 4,2% mai mic față de aceeași perioadă a anului precedent, într-un context în care sporul natural al populației României este de ani de zile negativ.

Aceste cifre trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru orice guvern responsabil.

În România există în prezent aproximativ 4,7 milioane de pensionari, iar generații numeroase se apropie, la rândul lor, de vârsta pensionării.

În același timp, generațiile tinere sunt tot mai puțin numeroase.

Această realitate produce un dezechilibru profund: mai puțini oameni care muncesc trebuie să susțină un număr tot mai mare de persoane aflate la pensie sau dependente de serviciile publice.

O altă mare realitate este sărăcirea accentuată a țării și a populației, în mod implicit, astfel că salariile nu mai sunt suficiente și nici pensiile nu mai oferă posibilitatea unor rezerve cu care bunicii să-și sprijine copii și nepoții.

Astfel, că tinerii sunt foarte condiționați în ași forma o familie din lipsă de resurse financiare proprii și predictibile, iar în cazul în care au format o familie, din motive pecuniare își amână momentul în care să fie părinți.

Majoritatea familiilor tinere care ar putea avea mai mulți copii se rezumă la unul singur nu din comoditate ci strict din incapacitatea de a asigura un trai decent copilului și familiei în general.

Un alt motiv din care cauză nu se formează familii tinere mai numeroase este instabilitatea legilor care duce la o impredictibilitate profundă a situației materiale a cetățeanului în general, la nesiguranța locurilor de muncă și la o asistență socială slabă din partea statului slăbit material.

Iar întrebarea fundamentală este: ce face statul român pentru a schimba această situație?

Din păcate, în locul unei politici demografice coerente și pe termen lung, asistăm prea des la măsuri fragmentare, programe temporare și promisiuni care nu oferă familiilor ceea ce au nevoie cel mai mult: siguranță și predictibilitate.

O familie nu își întemeiază viitorul pentru un singur ajutor financiar acordat de stat.

Un copil nu poate fi crescut cu promisiuni electorale.

O familie are nevoie de locuință, venituri stabile, locuri de muncă, creșe și grădinițe accesibile, servicii medicale, educație de calitate și siguranța zilei de mâine.

De aceea, trebuie să spunem foarte clar: politica demografică nu poate fi redusă la acordarea unor stimulente financiare punctuale.

Dacă statul dorește cu adevărat să încurajeze natalitatea, trebuie să creeze condițiile în care o familie să poată spune: „Da, îmi permit să am un copil și pot să-i ofer un viitor în România.”

Aceasta trebuie să fie întrebarea fundamentală a oricărei politici publice.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu putem cere tinerilor să aibă copii într-o țară în care o familie tânără se luptă ani întregi pentru o locuință, în care costurile vieții cresc, în care serviciile pentru copii sunt insuficiente, iar părinții sunt obligați să aleagă între carieră și familie.

Nu putem condamna tinerii pentru că amână întemeierea unei familii atunci când statul nu le oferă stabilitate.

De aceea, nu putem privi cu indiferență plecarea românilor în străinătate.

România pierde nu doar oameni.

România pierde părinți, copii, specialiști, muncitori, antreprenori și viitoare generații.

În acest context, soluția de a acoperi deficitul de forță de muncă exclusiv prin importul de lucrători străini nu poate reprezenta o strategie demografică pentru România.

Este, cel mult, o soluție de moment pentru o problemă pe care statul a refuzat prea mult timp să o rezolve la rădăcină.

În același timp este o probă indubitabilă a eșecului politic susținut de decenii care a dus la o sărăcire inadmisibilă a unui stat care în martie 1989 nu mai avea nici o datorie externă dar acum are cea mai mare datorie, un stat care avea o industrie puternică în toate domeniile, avea un sistem de cercetare cu care se concura cu orice alt stat și care acum nu mai produce decât biciclete și își distruge și fermele agricole cu sacrificii care nu le-am cunoscut până acum și care acum se fac cu o frecvență necontrolată.

România trebuie să-și păstreze propriii oameni !

Trebuie să-i convingem pe tineri să rămână în țară, să-și întemeieze familii aici și să-și crească aici copiii ! 

Trebuie să reconstruim condițiile pentru ca românii plecați peste hotare să poată reveni! 

Iar acest lucru nu se face prin discursuri, ci prin politici publice concrete și în respectul interesului național..

Avem nevoie de o strategie națională pentru familie și natalitate, asumată politic și bugetar pe termen lung, nu de programe schimbate de la un an la altul.

Avem nevoie de:

• programe reale pentru construirea și achiziția de locuințe pentru familiile tinere;
• dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe, inclusiv în mediul rural;
• sprijin financiar predictibil pentru familiile cu copii;
• măsuri fiscale care să favorizeze familiile și părinții;
• servicii medicale accesibile pentru mamă și copil;
• protejarea părinților pe piața muncii;
• politici pentru întoarcerea românilor din diaspora;
• reducerea costurilor educației și creșterii copiilor;
• dezvoltarea serviciilor publice în localitățile mici și în zonele rurale.

În același timp, trebuie să înțelegem că politica demografică nu poate fi separată de politica economică și socială.

O economie care nu oferă salarii decente, locuri de muncă stabile și posibilitatea de a cumpăra sau închiria o locuință nu poate pretinde că sprijină familia.

Un sistem public de pensii care este permanent pus sub presiune fără o strategie demografică serioasă nu poate fi sustenabil la nesfârșit.

În același timp sistemul actual de asigurări sociale fiind deficitar, poate ar trebui să ne gândim la refacerea sistemului anterior care oferea siguranță, predictibilitate și susținea interesele cetățeanului român contribuabil prin susținerea elementelor de mare interes național.

Iar un stat care își pierde tinerii prin emigrație și nu reușește să creeze condiții pentru întoarcerea lor își pierde, de fapt, propria perspectivă de dezvoltare.

Trebuie să încetăm să tratăm efectele și să începem să tratăm cauza !

Cauza este lipsa unei politici coerente pentru stimularea unor domenii de producție care să confere locuri de muncă astfel susținându-se familiile, copii și generațiile tinere.

Nu putem construi România viitorului dacă nu avem copii.

Nu putem avea o economie puternică fără oameni.

Nu putem susține sistemul de pensii fără o populație activă suficient de numeroasă și a unor soluții de utilizarea a fondurilor sociale în cel mai profitabil mod.

Și nu putem vorbi despre suveranitatea și independența României dacă viitorul demografic al țării este lăsat la voia întâmplării.

România nu trebuie să aleagă între generații!

Pensionarii nu sunt adversarii tinerilor.

Tinerii nu sunt adversarii pensionarilor.

Familiile nu trebuie puse să concureze cu persoanele vârstnice pentru resursele statului.

Dimpotrivă, avem nevoie de solidaritate între generații.

Pensionarii de astăzi au construit România de ieri.

Copiii de astăzi sunt cei care vor susține România de mâine.

Între aceste generații trebuie să existe continuitate, respect și responsabilitate.

De aceea, consider că declinul demografic trebuie declarat ca o problemă strategică de interes național, iar politica pentru familie trebuie să devină o prioritate reală a statului român.

Nu peste zece ani.

Nu după următoarele alegeri.

Acum !

Pentru că fiecare an în care natalitatea scade, fiecare tânăr care pleacă și fiecare familie care renunță la ideea de a avea copii reprezintă o pierdere pentru România.

România nu are nevoie de o politică prin care să constate, an de an, că se nasc tot mai puțini copii.

România are nevoie de o politică prin care familiile să își recapete încrederea în viitor.

Față de cele expuse anterior, mesajul nostru este simplu și ferm:

O țară care își dorește viitor trebuie să investească în propriile familii.

O țară care își respectă trecutul trebuie să-și respecte pensionarii.

O țară care își apără viitorul trebuie să-și protejeze copiii și tinerii.

Însă mai presus de toate, România trebuie să-și pună familia și propriul popor în centrul politicilor sale publice.

Aceasta nu este doar o chestiune economică.

Este o chestiune de siguranță națională, de identitate și de viitor al României.

The post Barcari Dorina – Declarație politică – „România îmbătrânește. Statul trebuie să sprijine familia românească înainte ca declinul demografic să devină ireversibi” appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Instituțiile publice care depind de rectificarea bugetară

Domnule ministru,

Guvernul interimar nu poate adopta rectificarea prin ordonanță de urgență, însă Legea nr. 500/2002 permite modificarea bugetului prin lege de rectificare până pe 30 noiembrie. Consiliul Fiscal a propus o redistribuire între ordonatorii de credite, inițiată în Parlament de un membru al Guvernului care are și calitatea de parlamentar, pe baza documentelor pregătite de Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor primește solicitările ordonatorilor principali și urmărește execuția creditelor, motiv pentru care vă solicit răspunsuri complete la cerințele de mai jos:

1. Comunicați numărul total al instituțiilor publice care, potrivit centralizărilor primite până pe 15 septembrie 2026, nu au credite suficiente pentru funcționarea până pe 31 decembrie, cu denumirea, tipul instituției, ordonatorul principal, județul și sursa de finanțare pentru fiecare unitate.
2. Pentru fiecare instituție identificată, precizați suma suplimentară solicitată, categoria cheltuielilor neacoperite, luna în care fondurile disponibile se epuizează și plățile ori serviciile care nu mai pot fi asigurate după momentul respectiv.
3. Prezentați separat situația serviciilor județene de ambulanță și a unităților de primiri urgențe, cu numărul structurilor afectate în fiecare județ, necesarul financiar al fiecărei unități și cheltuielile care nu sunt acoperite prin bugetul aprobat pe 2026.
4. Precizați dacă Ministerul Finanțelor a pregătit redistribuirea creditelor între ordonatori, care este suma totală propusă, de la ce instituții urmează să fie reduse alocările, ce instituții vor primi fonduri suplimentare și când poate fi transmis proiectul către Parlament.
5. Explicați ce dispoziții legale împiedică adoptarea rectificării de către Guvernul interimar, ce procedură va fi urmată pentru modificarea bugetului și ce operațiuni bugetare pot fi folosite până la adoptarea legii pentru ca instituțiile afectate să își continue activitatea.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Instituțiile publice care depind de rectificarea bugetară appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Banii pentru oameni și investiții nu pot aștepta: cine garantează finanțarea până la sfârșitul anului?

Domnule ministru,

În calitate de parlamentar al județului Botoșani, consider că orice incertitudine privind finanțarea administrației publice se reflectă direct în viața comunităților și în capacitatea acestora de a asigura servicii publice, salarii și investiții. Situația actuală, în care Guvernul nu beneficiază de puteri depline, ridică întrebări serioase privind execuția bugetară și capacitatea statului de a interveni la timp acolo unde apar lipsuri de finanțare.

Pentru cetățenii din județul Botoșani, dar și pentru comunitățile din întreaga țară, este important să existe predictibilitate privind fondurile disponibile până la sfârșitul anului și continuarea proiectelor deja începute. Orice întârziere în luarea deciziilor bugetare poate pune presiune atât pe administrațiile locale, cât și pe capacitatea României de a-și respecta angajamentele bugetare europene.

Pentru clarificarea situației și pentru a oferi administrațiilor locale și cetățenilor un cadru predictibil, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Când va fi realizată rectificarea bugetară și vor fi asigurate fondurile necesare pentru plata salariilor și funcționarea primăriilor până la sfârșitul anului?
2. Ce soluții are Ministerul Finanțelor pentru primăriile din județul Botoșani care riscă să rămână fără fonduri suficiente pentru funcționarea serviciilor publice?
3. Care este riscul ca proiectele de investiții aflate în derulare să fie blocate sau întârziate din lipsa suplimentărilor ori realocărilor bugetare și ce măsuri sunt pregătite pentru evitarea acestui risc?
4. În ce măsură lipsa unui Guvern cu puteri depline afectează capacitatea României de a negocia cu Comisia Europeană țintele de deficit și eventualele ajustări ale acestora?
5. Ce măsuri concrete sunt pregătite pentru asigurarea finanțării administrațiilor locale și a investițiilor până la sfârșitul anului 2026 și pentru evitarea unei presiuni bugetare suplimentare în 2027?

Este important ca această situație să fie clarificată din timp, astfel încât administrațiile locale să își poată continua activitatea, proiectele aflate în derulare să nu fie blocate, iar cetățenii să nu suporte efectele unor eventuale blocaje bugetare.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Banii pentru oameni și investiții nu pot aștepta: cine garantează finanțarea până la sfârșitul anului? appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Când începe Guvernul să reducă taxele mărite în 2025 și 2026

Domnule prim-ministru,

Legea nr. 141/2025 a ridicat cota standard de TVA de la 19% la 21% pe 1 august 2025 și a stabilit o cotă redusă de 11%. Pensionarii datorează CASS de 10% pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei, iar impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru sumele distribuite de pe 1 ianuarie 2026.

OUG nr. 89/2025 a menținut la 300 de lei suma din salariul minim scutită de impozit pe venit și contribuții sociale în perioada ianuarie–iunie 2026, după care a coborât-o la 200 de lei pentru perioada iulie–decembrie 2026. Din iulie, încă 100 de lei din salariul minim au intrat lunar în baza de calcul a impozitului și contribuțiilor.

Pe 22 decembrie 2025 ați declarat că taxele nu mai trebuie crescute în 2026 dacă sunt respectate măsurile bugetare stabilite. Majorările au avut însă cote și termene precise, pe când angajamentul prezentat de dumneavoastră se oprește la evitarea altor creșteri și nu spune când va începe reducerea taxării deja aplicate.

Raportul economic pentru România publicat de OECD pe 16 martie 2026 arată că impozitul pe venit, deducerea personală redusă și contribuțiile sociale produc o taxare ridicată a salariilor mici, iar printre soluțiile recomandate se află majorarea deducerii, introducerea unui credit fiscal pentru veniturile din muncă și reducerea treptată a contribuțiilor sociale.

Vă solicit să prezentați politica Guvernului privind reducerea taxării prin răspunsuri punctuale la următoarele întrebări:

1. Care dintre cotele majorate prin Legea nr. 141/2025 urmează să fie reduse în 2027 sau 2028, cu precizarea nivelului propus și a lunii din care se va aplica fiecare reducere, inclusiv pentru TVA de 21%, CASS datorată de pensionari și impozitul pe dividende de 16%?
2. Ce variantă pregătește Guvernul pentru reducerea taxării salariilor mici și medii, ce contribuție ori impozit urmează să scadă și cu ce sumă ar crește venitul net lunar al unui angajat plătit cu salariul minim?
3. Ce ținte privind deficitul bugetar, încasările fiscale și cheltuielile statului trebuie îndeplinite pentru ca prima reducere să intre în vigoare și până în ce lună va prezenta Guvernul calendarul fiscal pentru anii 2027–2028?

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Când începe Guvernul să reducă taxele mărite în 2025 și 2026 appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Deblocarea urgentă și operaționalizarea sprijinului financiar european destinat fermierilor români afectați de criza îngrășămintelor

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,

Agricultura românească traversează un moment critic, caracterizat de o presiune financiară uriașă asupra fermierilor și procesatorilor din întreaga țară. Creșterea alarmantă a prețurilor la îngrășămintele chimice și organice, alimentată de criza energetică și de dependența de importuri, pune în pericol direct viabilitatea fermelor românești și securitatea alimentară a populației.

          Recent, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) a tras un semnal de alarmă public privind întârzierea nejustificată a sprijinului financiar excepțional din partea Uniunii Europene. Conform datelor publice și solicitărilor mediului asociativ agricol, România are alocate aproximativ 30 de milioane de euro din fondurile de urgență ale Rezervei Agricole UE pentru sprijinirea fermierilor afectați de explozia prețurilor la fertilizanți.

          Cu toate acestea, pe teren, producătorii agricoli se află în plină campanie de pregătire a însămânțărilor și fertilizărilor de toamnă fără să fi primit niciun sprijin concret. Lipsa de predictibilitate și întârzierile administrative obligă tot mai mulți fermieri să reducă cantitățile de îngrășăminte folosite sau să renunțe la culturi, fapt ce va genera o scădere dramatică a producției agricole naționale din anul viitor și scumpiri în lanț la raft.

          Având în vedere că statele membre pot suplimenta aceste fonduri europene de criză cu un cofinanțare de la bugetul național de până la 200%, pasivitatea Ministerului Agriculturii este inacceptabilă.

          Față de această situație extrem de gravă, vă solicit, domnule Ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1.  Care este motivul exact pentru care fondurile europene de sprijin (în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro) dedicate crizei îngrășămintelor nu au ajuns încă în conturile fermierilor români?
2.  Care este calendarul clar și asumat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru adoptarea cadrului normativ național și efectuarea plăților efective către producători?
3.  Intenționează Guvernul României să folosească mecanismul european ce permite suplimentarea din bugetul național a acestor ajutoare de criză pentru a acoperi pierderile reale ale fermierilor? Dacă da, care este suma alocată de la bugetul de stat? Dacă nu, de ce?
4.  Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru reducerea dependenței agriculturii românești de importurile de îngrășăminte și sprijinirea producției autohtone de inputuri pe termen mediu și lung?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Deblocarea urgentă și operaționalizarea sprijinului financiar european destinat fermierilor români afectați de criza îngrășămintelor appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării:. Unde sunt și cum sunt utilizați cei 380 de milioane de euro din PNRR alocați fondurilor de investiții.

Domnule ministru interimar,

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost prezentat încă de la început ca un instrument excepțional prin care România urma să accelereze investițiile, să modernizeze economia și să creeze premisele unei dezvoltări sustenabile. În acest context, utilizarea banilor europeni trebuie să fie însoțită nu doar de respectarea formală a jaloanelor și țintelor asumate, ci și de transparență, trasabilitate și rezultate măsurabile pentru economia românească.

În luna iunie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finalizarea alocării Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds – REF), instrument finanțat prin PNRR și administrat de Fondul European de Investiții. Potrivit informațiilor disponibile, comunicate public, 380 de milioane de euro au fost distribuite integral către 20 de fonduri de investiții, în urma unui proces în care au fost analizate peste 60 de propuneri. Fondurile selectate acoperă domenii precum venture capital, private equity și infrastructură în energie regenerabilă.

Totodată, au apărut informații potrivit cărora suma de 400 de milioane de euro prevăzută inițial pentru acest mecanism s-a transformat într-un buget efectiv investibil de 380 de milioane de euro, diferența fiind asociată costurilor de management ale Fondului European de Investiții. În același timp, efectul de levier al mecanismului este estimat să genereze investiții de peste 600 de milioane de euro în companii românești.

Consider că, din perspectiva controlului parlamentar, simpla alocare a banilor către fondurile selectate nu poate fi considerată echivalentă cu utilizarea lor efectivă și, cu atât mai puțin, cu obținerea rezultatelor economice urmărite prin PNRR.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați punctual:

1. Cine sunt beneficiarii celor 380 de milioane de euro. Vă solicit să transmiteți lista completă a celor 20 de fonduri selectate, cu indicarea pentru fiecare a:

1. denumirii fondului;
2. entității juridice care îl administrează;
3. administratorului/managerului de fond;
4. sediului și jurisdicției;
5. categoriei de investiții;
6. sumei alocate din PNRR;
7. datei la care a fost aprobată alocarea;
8. datei la care fondurile au devenit efectiv disponibile pentru investiții.

2.Care au fost criteriile exacte de selecție. Vă solicit să prezentați grila de evaluare utilizată în procesul de selecție, inclusiv punctajele acordate pentru fiecare criteriu și, dacă legislația privind confidențialitatea permite, punctajul obținut de fiecare dintre cele 20 de fonduri selectate. De asemenea, vă rog să precizați:

a.cine a făcut evaluarea;

b.câți evaluatori au participat;

c.cum au fost gestionate eventualele conflicte de interese;

d.dacă au existat contestații;

e.câte propuneri au fost respinse și din ce motive.

3.Cine sunt persoanele care au decis, în fapt, distribuirea celor 380 de milioane de euro. Vă solicit să indicați structurile de decizie și componența acestora, inclusiv reprezentanții României și ai Fondului European de Investiții implicați în proces. În cazul în care decizia aparține integral FEI, vă rog să precizați care este rolul efectiv exercitat de autoritățile române în verificarea beneficiarilor și a modului de utilizare a fondurilor PNRR.

4.Câți bani au fost efectiv investiți până la această dată. Faptul că cei 380 de milioane de euro au fost alocați către 20 de fonduri nu răspunde întrebării esențiale: cât din această sumă a ajuns efectiv în economia reală? Vă solicit să comunicați, la data răspunsului:

a.suma transferată efectiv către cele 20 de fonduri;

b.suma investită efectiv în companii;

c.numărul companiilor finanțate;

d.valoarea medie a unei investiții;

e.distribuția investițiilor pe sectoare economice;

f.distribuția teritorială a investițiilor.

5.Care sunt companiile care au primit deja bani. Vă solicit să îmi transmiteți lista companiilor finanțate până la data răspunsului, cu indicarea:

a.fondului care a făcut investiția;

b.valorii investiției;

c.datei investiției;

d.tipului de instrument financiar utilizat;

e.participației dobândite, acolo unde este cazul;

f.domeniului de activitate;

g.localității/județului în care compania își desfășoară activitatea.

Dacă anumite informații sunt considerate confidențiale, vă solicit să precizați temeiul juridic concret pentru care acestea nu pot fi comunicate.

6.Cum se justifică diferența dintre 400 și 380 de milioane de euro. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora bugetul inițial de 400 de milioane de euro a devenit un buget investibil de 380 de milioane de euro, diferența fiind asociată costurilor de management ale Fondului European de Investiții. Vă solicit să precizați:

a.valoarea exactă a costurilor de management;

b.perioada pentru care acestea sunt percepute;

c.cine suportă aceste costuri;

d.temeiul contractual și juridic;

e.dacă aceste costuri au fost prevăzute de la început în arhitectura instrumentului;

f.dacă există și alte comisioane sau costuri suportate din alocarea PNRR.

7.Ce înseamnă concret „efectul de levier” de peste 600 de milioane de euro. Ministerul a comunicat că, prin efectul de levier al mecanismului, investițiile totale în companii românești ar urma să depășească 600 de milioane de euro. Vă solicit să explicați metodologia prin care a fost calculată această estimare și să precizați:

a.cât reprezintă efectiv banii PNRR;

b.cât reprezintă capital privat;

c.cât reprezintă alte surse instituționale;

d.care este valoarea deja atrasă și care este doar estimată;

e.până la ce dată trebuie realizat efectul de levier estimat.

8.Ce garanții există că banii PNRR vor finanța economia românească. Vă solicit să precizați ce obligații contractuale au fondurile selectate privind:

a.investițiile în companii cu activitate în România;

b.menținerea investițiilor în România;

c.crearea de locuri de muncă;

d.investițiile în sectoare strategice;

e.cercetare, inovare și digitalizare;

f.tranziția energetică și economia verde.

De asemenea, vă rog să precizați ce se întâmplă în cazul în care un fond nu își îndeplinește obiectivele asumate.

9.Ce mecanisme de control și recuperare a banilor există. Vă solicit să precizați cine verifică utilizarea fondurilor și ce sancțiuni sau mecanisme de recuperare sunt aplicabile în cazul unei utilizări neconforme. De asemenea:

a.câte controale au fost efectuate până acum;

b.dacă au fost constatate nereguli;

c.dacă au fost sesizate instituții de control sau judiciare;

d.dacă există sume care trebuie recuperate.

10.Care este rezultatul concret pe care România îl va putea măsura la finalul programului. Întrucât PNRR nu este doar un mecanism de distribuire a unor sume de bani, ci un program condiționat de rezultate, vă solicit să precizați indicatorii prin care Guvernul va măsura succesul celor 380 de milioane de euro. Vă rog să indicați, cu valori-țintă și termene:

a.numărul de companii finanțate;

b.numărul de locuri de muncă create;

c.cifra de afaceri suplimentară generată;

d.capitalul privat atras;

e.investițiile realizate în România;

f.numărul de companii care au crescut sau s-au internaționalizat;

g.valoarea taxelor și contribuțiilor suplimentare generate, dacă aceasta poate fi estimată.

11.Când va putea Parlamentul verifica public traseul fiecărui euro. Vă solicit să precizați dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene intenționează să publice un tablou de bord public al Fondului de Fonduri REF, actualizat periodic, care să permită urmărirea: alocării; transferului; investiției; beneficiarului final; rezultatului economic. Dacă un asemenea instrument nu există, vă solicit să precizați dacă intenționați să îl creați și până la ce dată.

12.Cine răspunde în România pentru rezultatul acestor 380 de milioane de euro. Având în vedere că instrumentul este administrat de Fondul European de Investiții, vă solicit să clarificați responsabilitatea instituțională a statului român în cazul în care obiectivele economice asumate nu sunt atinse. Mai exact, vă rog să precizați: cine răspunde politic, administrativ și financiar în România dacă, la finalul perioadei de implementare, cei 380 de milioane de euro nu produc rezultatele pentru care au fost alocați.

Solicit ca răspunsul să fie însoțit de documentele, metodologiile, criteriile de selecție și datele cantitative disponibile, astfel încât Parlamentul să poată exercita în mod efectiv funcția de control asupra utilizării fondurilor europene.

The post Costache Chertif – Întrebare – Unde sunt și cum sunt utilizați cei 380 de milioane de euro din PNRR alocați fondurilor de investiții appeared first on AUR.