Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a vorbit despre semnificația profundă a Iașului și despre importanța proiectului început de domnitorul Alexandru Ioan Cuza:

„În fiecare an venim la Iași pe 24 ianuarie. Dar de ce venim la Iași? Pentru că aici a început totul. A început un drum care nu s-a sfârșit încă. Și este simbolic Iașul. Iașul rămâne până la urmă inima României. De-aia venim să cinstim acest loc sfânt în fața statuii voievodului Cuza.”

Petrișor Peiu a subliniat că Unirea a fost posibilă prin inteligență politică și voință națională, într-un context internațional ostil:

„La 1859 principatele erau silite de marile puteri să facă o Federație cu două Guverne, două Parlamente, doi domnitori separați și cu inteligență i-au păcălit și au început să construiască România. Cuza a fost ales domnitor și la Iași și la București. Dar ăsta a fost doar începutul.”

Acesta a amintit că adevărata consacrare a statului unitar a venit ulterior și că românii au refuzat soluțiile impuse din exterior:

„Adevăratul 24 ianuarie a fost trei ani mai târziu, 24 ianuarie 1862, când s-a deschis primul Parlament unit al României. Atunci a început România. Pentru că nu ne-am mulțumit cu ce au hotărât marile puteri și n-am făcut o Federație. Am făcut o singură țară atunci.”

În finalul discursului său, liderul senatorilor AUR a arătat că misiunea generației de astăzi este continuarea acestui proiect:

„Este vremea să spunem Cuza, Măria ta, nu am terminat ce ai început. Avem încă de construit această țară unită și avem să recuperăm terenul pe care multe guverne l-au lăsat pierdut aici în Moldova. Ce a început Cuza atunci se va termina cu autostrăzi, cu căi ferate, cu fabrici, cu bani mulți care trebuie să vină și aici.”

Senatorul AUR Mircia Chelaru a pus accent pe forța unității naționale și pe dimensiunea profund identitară a prezenței la Iași:

„Te salut popor român oriunde ai fi în această lume. Și voi toți sunteți România și voi toți sunteți poporul român și voi sunteți aici pentru a demonstra că cea mai mare forță a noastră este unitatea.”

Mircia Chelaru a subliniat că Iașul este locul unde voința națională a fost sfințită și că Unirea a fost expresia acestei voințe colective:

„Suntem în orașul care a sfințit voința neamului nostru. Cuza a fost doar în vârful acestei voințe, pentru că poporul nostru are această vocație a unității.”

Acesta a precizat că manifestarea nu are un caracter formal, ci unul de regăsire și asumare:

„Noi nu am venit să ne închinăm la o statuie. Noi am venit să ne regăsim pe noi în spiritul lui Cuza care a știut să adune țara în această putere deosebită.”

În încheiere, Mircia Chelaru a transmis un apel la trăirea zilnică a spiritului Unirii:

„Trebuie să fim în fiecare zi cu un 24 ianuarie în noi, cu 1 decembrie în noi, cu mintea dusă către cei care s-au pus jertfă pentru neamul nostru.”

Marșul Unirii de la Iași a reconfirmat faptul că Ziua de 24 ianuarie rămâne un reper viu al conștiinței naționale și un angajament asumat pentru continuarea proiectului de unitate, demnitate și dezvoltare al României.

The post Peste 2.000 de români, la Marșul Unirii din Iași, organizat de AUR | FOTO&VIDEO appeared first on AUR.

Astăzi, sensul acestei decizii trebuie raportat la realitatea României contemporane. Un stat slăbit de depopulare, de pierderea forței de muncă și de abandonarea românilor plecați peste hotare. Unirea nu este un concept festiv, ci o responsabilitate politică permanentă.

În aceste zile m-am întors din Statele Unite ale Americii,iar de Ziua Unirii mă aflu în Italia, alături de românii care muncesc și trăiesc departe de țară. Prezența mea aici nu este simbolică, ci necesară. Diaspora nu este o temă de discurs, ci o parte vie a națiunii române.

Românii au plecat nu pentru că au vrut să-și părăsească țara, ci pentru că statul român a eșuat, ani la rând, să le ofere siguranță, respect și perspective. Acceptarea acestui exod ca stare de fapt este o formă de renunțare la suveranitate.

„Hai acasă” nu este un slogan, ci o condiție pentru redresarea demografică, economică și socială a României.

Un stat care nu își adună oamenii, ci se obișnuiește cu plecarea lor, își pierde viitorul. Unitatea națională nu se proclamă o dată pe an, ci se construiește prin decizii, prin apărarea interesului național și prin respect față de cetățeni.

România are nevoie de români acasă”, a declarat deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu.

The post Cristina Emanuela Dascălu (deputat AUR): „24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române” appeared first on AUR.

În acest context, peste 50 de parlamentari AUR se vor afla simultan în peste 40 de comunități românești din Diaspora, într-o mobilizare fără precedent, pentru a discuta direct cu românii plecați peste hotare și pentru a începe construcția unei strategii reale de revenire acasă.

Lansarea acestui program vine pe fondul unui eșec major al statului român și al guvernelor care s-au perindat la conducere în ultimele decenii. Milioane de români au fost împinși să plece din țară, iar statul nu a făcut nimic pentru a-i păstra aproape și pentru a-i aduce înapoi. Nu a existat o strategie coerentă pentru Diaspora, nu a existat sprijin real pentru întoarcere, ci doar discursuri ocazionale, apeluri electorale și promisiuni abandonate după alegeri.

Programul „Înapoi Acasă” pornește tocmai de la acest vid de responsabilitate al statului român. România nu se poate reconstrui fără oamenii săi, iar întoarcerea românilor nu se face prin declarații pompoase, ci prin soluții concrete, construite din realitatea celor plecați.

Scopul proiectului este construirea, alături de românii din Diaspora, a unei strategii funcționale de revenire, adaptată fiecărui caz în parte. Nu există soluții la grămadă și nu există rețete universale. Fiecare român sau familie are o poveste diferită, iar sprijinul trebuie să fie in functie de nevoile fiecăruia.

În centrul acestei viziuni se află conceptul de ghișeu unic pentru Diaspora, un mecanism prin care românii care doresc să revină să primească sprijin concret pentru birocrație și acte, clarificarea situațiilor fiscale, evitarea dublei impozitări, găsirea unui loc de muncă, deschiderea sau relocarea unei afaceri, integrarea copiilor în sistemul de educație, accesul la sănătate, pensii și asigurări sociale, precum și recunoașterea studiilor și calificărilor obținute în străinătate.

În lipsa unei majorități parlamentare, AUR își asumă să înceapă acest proiect chiar acum. Programul „Înapoi Acasă” funcționează, de astăzi, ca un ghișeu unic de facto, până când statul român va fi obligat să creeze un mecanism instituțional funcțional. Prin acest program, AUR își asumă să facă ceea ce statul a refuzat ani la rând: să preia cazurile românilor care vor să se întoarcă și să le gestioneze pas cu pas.

Programul este operațional prin platforma online https://inapoiacasa.ro/, unde românii din Diaspora se pot înscrie completând un formular dedicat. Informațiile furnizate vor sta la baza construirii unei strategii reale pentru Diaspora și a unor politici publice care să răspundă nevoilor concrete ale românilor plecați.

„Înapoi Acasă” nu este un slogan și nu este o promisiune electorală. Este un act de asumare politică și un răspuns direct la eșecul statului român de a-și aduce oamenii acasă.

Unirea nu se oprește la granițe. România nu poate fi întreagă fără românii ei.

The post AUR lansează programul pilot „Înapoi Acasă”, un răspuns la eșecul statului român față de Diaspora appeared first on AUR.