Am dus și eu această bătălie, pe cale juridică și parlamentară, iar o parte din aceste lupte l-am consemnat în volumul „Bătălia juridică pentru limba română în Basarabia. Demantelarea redutelor moldovenismului statalist”. Sesizarea pe care am formulat-o în calitate de deputat și am susținut-o în fața Curții Constituționale de la Chișinău a stat la baza istoricei Hotărâri din 5 decembrie 2013, care a consfințit prevalența Declarației de Independență și, implicit, adevărul că limba noastră este limba română.

De aceea, 31 august este mai mult decât o sărbătoare a limbii: este o sărbătoare a unității noastre naționale. Prutul poate despărți două state, dar nu poate despărți o limbă, o cultură, o istorie și un neam.

Le doresc tuturor românilor, de la Chișinău la București și pretutindeni în lume, să poarte limba română cu demnitate și să o lase mai departe copiilor lor curată, vie și neînfrântă. La mulți ani, Limba Română! La mulți ani tuturor românilor care o vorbesc, o iubesc și o apără!”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Limba română nu are hotar la Prut” appeared first on AUR.

Caracterul latin al limbii române reprezintă una dintre datele fundamentale ale identității sale. În vocabularul de bază, în structura gramaticală și în evoluția sa fonetică se păstrează filonul latin, ceea ce a făcut ca româna să aparțină familiei limbilor romanice alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză și celelalte limbi romanice.

Istoria limbii române este și istoria culturii române. De la primele texte păstrate până la marile opere ale literaturii moderne, limba a devenit spațiul în care s-au întâlnit memoria, credința, filosofia, știința, literatura și conștiința națională.
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, datată 1521, este considerată cel mai vechi document păstrat în limba română și reprezintă un reper fundamental pentru istoria limbii române scrise. Secolele următoare au adus traducerile și tipăriturile religioase, contribuția unor cărturari precum Coresi, iar apoi opera unor personalități care au transformat limba într-un instrument de cultură și de afirmare a identității.

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, procesul de modernizare culturală și intelectuală a românilor a accelerat dezvoltarea limbii literare. Școala Ardeleană, generația pașoptistă și, ulterior, marile personalități ale Junimii și ale culturii române moderne au contribuit la consolidarea unei limbi capabile să exprime atât sensibilitatea literară, cât și exigențele discursului științific, filosofic și politic.

Iar istoria zilei de 31 august ne conduce, în mod firesc, dinspre trecut către un moment esențial al istoriei recente.

La 31 august 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, într-un context de renaștere națională, Sovietul Suprem de la Chișinău a adoptat legislația referitoare la limba de stat și la revenirea la alfabetul latin. Momentul a venit după ampla mobilizare civică și culturală din vara anului 1989 și a reprezentat una dintre marile victorii ale afirmării identității românești în Basarabia.

Un an mai târziu, în 1990, Republica Moldova a instituit data de 31 august ca sărbătoare dedicată limbii, inițial sub denumirea „Limba noastră cea română”. Data a rămas legată de unul dintre cele mai importante momente ale renașterii naționale de la Chișinău.

Pentru România, consacrarea oficială a acestei zile a venit prin Legea nr. 53 din 14 martie 2013, prin care Parlamentul a instituit ziua de 31 august drept Ziua Limbii Române. Legea prevede posibilitatea organizării de manifestări cultural-educative, evocatoare și științifice, inclusiv prin instituțiile românești din străinătate.

Semnificația acestei date creează o punte simbolică între București și Chișinău și amintește că limba română reprezintă un patrimoniu cultural comun, purtat de comunități aflate de-a lungul istoriei de o parte și de alta a Prutului și, astăzi, în numeroase comunități românești din întreaga lume.

Cultivarea limbii reprezintă o responsabilitate permanentă. Academia Română subliniază rolul său fundamental în normarea, cultivarea și promovarea limbii naționale, ca factor esențial al identității culturale.

Limba română este una dintre marile noastre forme de continuitate. În ea se păstrează cuvinte, sensuri și construcții transmise de generații; în ea au fost scrise cronici, cărți de rugăciune, opere literare, tratate, constituții și documente fondatoare; în ea au fost rostite idei care au schimbat societatea românească și au fost scrise opere care au depășit granițele timpului și ale spațiului românesc.

Limba română este memoria noastră transmisă prin cuvânt, patrimoniul nostru viu și una dintre cele mai profunde expresii ale identității românești. Să o cunoaștem, să o cultivăm și să o transmitem mai departe cu aceeași grijă cu care am primit-o de la cei dinaintea noastră.

La mulți ani limbii române și tuturor celor care o poartă în gând, în cultură și în suflet!”, a transmis deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu.

The post Cristina Emanuela Dascălu (deputat AUR): „31 August, Ziua Limbii Române” appeared first on AUR.

Indiferent de justificările financiare invocate, un stat care își respectă identitatea nu economisește tocmai la capitolul memorie, cultură și simboluri naționale.

31 August nu este o zi oarecare din calendar. Este ziua care amintește de revenirea la alfabetul latin, de lupta pentru afirmarea limbii române și de sacrificiul celor care au făcut posibilă renașterea națională din Basarabia. Este una dintre cele mai importante sărbători identitare ale Republicii Moldova.

Actualul premier, domnul Vasile Tofan, își începe mandatul cu stângul, printr-o decizie care transmite un semnal profund nefavorabil afirmării identității românești în Republica Moldova.

Anularea concertului public dedicat Zilei Limbii Române și mutarea accentelor festive strict pe Ziua independenței din 27 august (independență față de România?!) reprezintă primul mare gest politic al noului executiv și riscă să fie percepută ca un act deloc favorabil României, îndreptat împotriva unuia dintre cele mai importante simboluri identitare ale românilor dintre Prut și Nistru.

Prin această decizie, premierul Tofan se plasează, din păcate, în aceeași linie moldovenistă consacrată de guvernele care s-au succedat la Chișinău în ultimele trei decenii – de la agrarieni și Guvernul Sturza, la regimul Voronin, guvernările Filat, regimul Plahotniuc și până la actuala guvernare.

Dincolo de diferențele de discurs și de orientare geopolitică, prea multe dintre aceste guverne au avut în comun sindromul „Prea multă Românie!”, respectiv reținerea de a afirma fără echivoc identitatea românească a Republicii Moldova și tendința de a diminua importanța simbolurilor românești. Din păcate, actualul premier pare să continue această tradiție.

Timp de peste trei decenii, această zi a fost marcată prin manifestări culturale și artistice ample, reunind cetățenii în jurul limbii române. Reducerea acestei sărbători la un singur eveniment administrativ transmite un mesaj greșit și periculos: că identitatea națională poate deveni o cheltuială dispensabilă.

Dacă Guvernul Republicii Moldova dorește cu adevărat să reducă cheltuielile bugetare, îi sugerăm să înceapă prin eliminarea finanțării și a manifestărilor dedicate sărbătorilor și comemorărilor de inspirație sovietică, nu prin diminuarea celei mai importante sărbători consacrate limbii române.

Este greu de înțeles cum se găsesc resurse pentru evenimente care perpetuează narațiunile trecutului sovietic, inclusiv pentru marcarea așa-zisei „eliberări” de către Armata Roșie, dar nu și pentru celebrarea limbii române, fundamentul identității naționale a majorității cetățenilor Republicii Moldova.

Cum se face că R. Moldova continuă să plătească pentru traducerea TUTUROR documentelor din Parlamentului republicii din limba română în limba rusă, dar pretinde că nu are bani să sărbătorească limba română?

AUR consideră că economiile bugetare trebuie făcute prin reducerea risipei și a privilegiilor, precum și prin renunțarea la finanțarea manifestărilor care glorifică simbolurile ocupației sovietice, nu prin diminuarea celor mai importante sărbători ale românilor dintre Prut și Nistru.

Limba română nu este doar un mijloc de comunicare. Ea reprezintă fundamentul identității naționale, legătura istorică și culturală dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului și principalul reper al apartenenței Republicii Moldova la spațiul cultural românesc și european.

Solicităm Guvernului Republicii Moldova să reanalizeze această decizie și să redea Zilei Limbii Române amploarea și demnitatea pe care le merită.

AUR va continua să apere valorile identitare românești oriunde acestea sunt puse în plan secund și reafirmă că limba română nu poate fi tratată ca o simplă rubrică într-un buget. Ea este temelia unei națiuni și trebuie cinstită ca atare.

Limba română nu se economisește!Limba română se sărbătorește!

The post Guvernul de la Chișinău lovește în simbolurile identității naționale! Limba română nu se economisește! Limba română se sărbătorește! appeared first on AUR.