Domnule ministru,

Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MAI, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.

Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?

Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian și maritim național?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

Obiectul interpelării: Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța
Doamna ministru,

Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române, dar și de abordarea diplomatică referitoare la situația creată.

Drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș, de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale, prin instalarea barajelor antipoluare.

O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați care au fost acțiunile întreprinse la nivel diplomatic de către Ministerul Afacerilor Externe în relația cu Ucraina, raportat la încălcările repetate ale teritoriului național, maritim sau aerian.

Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MAI și MApN, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române.
Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor
cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.
Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?
Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la pătrunderea de drone în teritoriul național, fie maritim, fie aerian?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

Este încă fierbinte situația de la Constanța, generată de explozia dronei ucrainene în port. Se pare că, la nivelul Guvernului, nu este pe deplin conștientizată gravitatea. Se permite așternerea prafului peste o situație cu implicații extreme.
În fapt, o dronă aparent scăpată de sub control pătrunde în portul Constanța, într-o zonă care ar fi trebuit să fie extrem de protejată, mai ales din cauza riscului mare de periculozitate al mărfurilor care sunt depozitate ori se află în tranzit.
Specialiștii spun că sunt șanse extrem de mici ca o dronă maritimă să ajungă întâmplător, în derivă, fără niciun control, în acea zonă. Mass-media arată că intrarea în port nu poate fi efectuată de un aparat aflat în derivă, din cauza unui traseu sinuos în care drona ar fi trebuit să ocolească digul de nord, iar apoi să facă un viraj important pentru a ajunge la dana 78, unde a mai efectuat încă un viraj. Toate aceste manevre „aleatorii” alimentează bănuielile legate de modul în care drona a ajuns acolo.
Dar, dincolo de acest lucru, se nasc întrebări legitime:

1. Dacă, în jurul orei 6:00 dimineața, s-a pierdut controlul asupra acestor 4 drone, de ce autorităților române li s-a adus la cunoștință situația abia la ora 10:00, urmând ca detonarea să se facă la nici 30 de minute mai târziu?
2. De ce autoritățile române nu au avut nicio reacție în observarea și interceptarea dronei?
   Problema care se ridică nu este aceea că drona era ucraineană sau rusească, ci faptul că a pătruns într-o zonă în care putea provoca un dezastru uriaș. Să ne amintim de explozia depozitului de azotat de amoniu din Beirut, din 2020. Imaginați-vă o explozie de zeci de ori mai puternică. Efect – cea mai mare parte a Constanței rasă de pe fața pământului, zeci de mii de victime.
   Ministerul Apărării Naționale trebuie să asigure efectiv apărarea țării, iar ministrului Apărării, oricare ar fi el, militar sau civil, nu i se poate permite nicio greșeală.
   Or, incapacitatea monitorizării zonei costiere la 4 ani de la începutul războiului și lipsa oricăror preocupări serioase pe această temă dovedesc, fără putință de tăgadă, nepotrivirea persoanelor în funcțiile pe care le-au ocupat în ministere.
   După un asemenea eveniment, solicitarea de informații de la partea ucraineană nu mai trebuia să fie făcută de domnul Miruță, pentru că această situație trebuia să aducă demisia sa neîntârziată. Lipsa de capacitate în acest domeniu a fost demonstrată.
   În apărare, scăpările de tipul acesta sunt fatale. Și dacă Dumnezeu a protejat Constanța, nu înseamnă că ministrul și-a făcut treaba.
   Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat cu un ministru de la alt partid, de câte ori i-ar fi cerut dl Miruță demisia? A venit vremea să fie cinstit cu sine însuși și să facă ceea ce le cere altora. Să plece!
   Incompetența arată lipsa capacității de a face ceea ce este necesar, dar a persevera în acest lucru este o chestiune criminală și am să vă și explic de ce:

• Ministrul apărării nu trebuie să ia arma în mână pentru a apăra granița, dar are obligația să se asigure că are toate informațiile de îndată și să dispună măsuri.
• Dronei observate la ora 6:00 i s-a permis accesul până într-unul dintre punctele care ar fi trebuit să fie cel mai bine păzite. Accesul în acel punct a creat o uriașă problemă. Doar faptul că niște oameni conștiincioși au instalat un sistem de
  protecție împotriva poluării a făcut ca un oraș de peste 300.000 de locuitori să fie salvat. Or, dacă avem miniștri care nu înțeleg importanța funcției pe care o ocupă, lăsând la voia întâmplării apărarea țării, acei oameni TREBUIE SĂ PLECE URGENT!
  În situația unui dezastru, la ce ar mai fi folosit demisia lui Miruță sau a Guvernului?
  Sunt membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat și am solicitat de la Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne toate informațiile în legătură cu acest incident dramatic, pentru a vedea cum sunt apărați românii și dacă autoritățile sunt coordonate. De asemenea, am solicitat și audierea tuturor instituțiilor implicate.
  Nu poți să nu observi degringolada miniștrilor USR, faptul că aceștia se joacă la propriu cu viața românilor și cu destinul României, fără a răspunde în vreun fel. Ministrul de externe, Oana Țoiu, nu a adoptat nicio poziție. Prim-ministrul demis, Ilie Bolojan, lipsește total din peisaj. Asta arată ori o incapacitate extrem de îngrijorătoare, ori o dublă măsură prin trecerea sub tăcere a unui potențial dezastru cu zeci de mii de victime și implicații la nivel național și internațional extrem de grave.
  Grecia a solicitat imperativ Ucrainei ca ostilitățile împotriva adversarilor să nu se desfășoare pe teritoriul său. Eu întreb retoric: ce au cerut dna. Țoiu, dl Miruță, dl. Predoiu, dl. Bolojan?
  Prin toate acestea, ne-au convins cu toții că nu sunt în stare să se ridice la înălțimea funcțiilor pe care le ocupă! Au pus în pericol viețile a zeci de mii de români și vor să nu răspundă pentru acest act!
  De data aceasta, Constanța a salvat-o doar DUMNEZEU!
  

The post Vlahu Nicolae – Declarație politică – LA CONSTANȚA, DUMNEZEU A FOST MINISTRUL APĂRĂRII! appeared first on AUR.

Obiectul interpelării: Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța
Domnule ministru,
Situația exploziei dronei din portul Constanța a dezvăluit problemele serioase legate de abordarea apărării costiere și a apelor teritoriale române. Faptul că drona a trecut neobservată și a ajuns într-o zonă cu un potențial de pericol extrem, fiind oprită de la provocarea unui dezastru uriaș de oameni fără atribuții în domeniul apărării naționale prin instalarea barajelor antipoluare, confirmă capacitatea ministerelor apărării și internelor de a răspunde unor situații reale de pericol. O posibilă deflagrație în zona către care se îndrepta drona, ar fi condus la zeci de mii de victime. Având în vedere situația pe care o cunoașteți foarte bine, solicit să îmi comunicați cum a fost posibilă trecerea neobservată a dronei de către structurile de specialitate ale MApN, în condițiile desfășurării unui război în imediata apropiere a apelor teritoriale române. Românii înțeleg și respectă dreptul la apărare al unui stat suveran, dar nu pot fi de acord sub nicio formă cu punerea în pericol a vieților propriilor cetățeni, pe care statul român, are datoria de a-i apăra.
Care sunt măsurile pe care le-ați dispus și care sunt cele pe care le veți dispune cu privire persoanele responsabile, la întărirea pazei de coastă și neutralizarea riscurilor de această natură?
Care sunt solicitările Guvernului României către partea ucraineană cu privire la pătrunderea de drone în teritoriul național, fie maritim, fie aerian?

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Gestionarea situației exploziei dronei din portul Constanța appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile și pentru asigurarea continuității lor” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR

Stelea Niculina

Nicolae Vlahu

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL ADOPTĂRII ACTULUI NORMATIV

Prezenta propunere legislativă, intitulată „Lege privind protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile și pentru asigurarea continuității lor“, înscrie necesitatea imperioasă de a institui un cadru juridic coerent și eficient pentru apărarea patrimoniului public și a activelor strategice ale statului român. Actul normativ propus răspunde unor deziderate sociale prezente și de perspectivă, pornind de la insuficiențele grave ale legislației în vigoare și de la imperativele impuse de dinamica economică contemporană.

Experiența acumulată atât la nivel intern cât și pe plan internațional demonstrează că întreprinderile publice, în particular cele care funcționează în domenii esențiale ale economiei, sunt susceptibile unor preluări ostile care amenință nu doar continuitatea lor economică, ci și interesele vitale ale comunității. Absența unui regim specific de protecție a condus în mod repetat la situații în care control asupra acestor entități a trecut în mâini care nu țineau seama de interesul public, de obligațiile contractuale față de salariat ori de responsabilitatea socială. Legislația internă în vigoare nu dispune de mecanisme preventive și coercitive suficient de robuste pentru a se opune unor asemenea proceduri, în vreme ce legislația internațională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului impun statelor respectarea unor standarde minime în ceea ce privește apărarea proprietății publice și asigurarea continuității serviciilor de interes public.

Propunerea legislativă se fundamentează pe trei piloni strategici esențiali. În primul rând, instituirea unui drept de preempțiune în favoarea Statului român și, după caz, a unităților administrativ-teritoriale, care permite statului să dobândească controlul asupra unei întreprinderi publice sau a unor active strategice aflate în proces de transferare către terți, în condiții transparente și cu costuri previzibile. În al doilea rând, mecanismul de protecție se completează cu obligația de notificare, care asigură că statul este informat anterior despre orice intenție de transfer a controlului. În al treilea rând, propunerea instituie un sistem de reglementare a transferurilor către terți cu cetățenie sau naționalitate străină atunci când aceștia doresc să preia control asupra unor întreprinderi care funcționează în domenii esențiale ale economiei, impunând ca asemenea transferuri să beneficieze de acordul Guvernului.

Soluțiile propuse sunt temeinic fundamentate și iau în considerare în mod deliberat interesul social, politica legislativă a statului român, necesitatea armonizării cu ansamblul reglementărilor interne și externe, precum și cu jurisprudența pertinentă a organismelor internaționale. Instrumentul legislativ propus nu reprezintă o chestiune fără precedent ci, din contra, se inspiră din practici consolidate la nivel european și mondial, unde statele au considerat întotdeauna dreptul de preemțiune și reglementarea transferurilor în domenii strategice ca instrumente normale și acceptate de drept internațional.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Evaluarea preliminară a impactului socioeconomic al propunerii legislative demonstrează că măsurile propuse vor produce efecte pozitive semnificative asupra mediului macroeconomic, asupra mediului de afaceri, asupra dimensiunilor sociale și asupra mediului înconjurător.

Pe plan macroeconomic, instituirea unui regim de protecție pentru întreprinderile publice în domenii esențiale va contribui la stabilizarea acestor entități și va reduce volatilitatea care ar putea surveni din preluări ostile. Efectele asupra stabilității macroeconomice sunt directe și semnificative, îndeosebi considerând că numeroase dintre aceste entități sunt actori majori în sectoare-cheie ale economiei românești. Protecția împotriva preluărilor ostile va permite acestor entități să se concentreze pe obiectivele lor economice pe termen lung, fără a trebui să se apere constant împotriva scenariilor de preluare ostilă.

În privința mediului de afaceri și a efectelor asupra competitivității, propunerea legislativă nu instituie bariere protecționiste care să împiedice dezvoltarea acestuia, ci doar instituie reguli clare și transparente pentru accesul la sectoare strategice ale economiei. Pentru companiile și investitorii legitimi care operează conform dreptului, legislația propusă nu introduce impedimente semnificative. Pe de altă parte, pentru acei actori care ar dori să opereze în mod coercitiv și fără respectarea regulilor stabilite, prezenta legislație instituie constrângeri justificate și proporționale. În context internațional, astfel de mecanisme sunt considerare ca normale și nu sunt caracterizate ca neconvenționale sau protecționiste, ci ca expresie a dreptului suveran al unui stat de a-și apăra patrimoniul strategic.

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă are efecte pozitive directe asupra milioane de cetățeni care sunt salariați ai acestor întreprinderi sau care depind de serviciile pe care acestea le prestează. Instituirea de bariere împotriva preluărilor ostile contribuie la protecția locurilor de muncă în aceste entități, îndeosebi în contextul în care preluări ostile sunt adesea urmate de restructurări masive, concedieri și deteriorarea condițiilor de muncă. De asemenea, asigurarea continuității economice a acestor entități constituie o garanție pentru continuitatea serviciilor de interes public de care depinde populația, așa cum sunt serviciile de transport public, furnizarea energiei, prestarea serviciilor de sănătate în instituții publice și altele asemenea.

Pe plan ambiental, instituirea unei stabilități mai mari a întreprinderilor publice în domenii esențiale are efecte benefice indirecte, îndeosebi pentru acele entități care sunt active în sectoarele energiei, transportului și alte domenii cu impact ambiental semnificativ. Preluările ostile adesea aduc cu ele presiune pentru obținerea de profit pe termen scurt și tendințe de reducere a cheltuielilor. Stabilitatea și controlul public asupra acestor entități permit o mai bună echilibrare între obiectivele economice și responsabilitatea față de cetățeni.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Evaluarea impactului financiar al propunerii legislative asupra bugetului general consolidat trebuie să ia în considerare atât costurile pe termen scurt cât și beneficiile și costurile pe termen lung, considerate pe o perioadă de cinci ani.

Pe termen scurt, pentru anul curent și următorii doi ani, nu se anticipează costuri bugetare directe semnificative din implementarea propunerii legislative. Mecanismul de exercitare a dreptului de preemțiune nu generează costuri administrative de nesuportat, îndeosebi considerând că exercitarea acestui drept este condiționată de o situație concretă de transfer a controlului. Cheltuielile administrative pentru monitorizare și gestionarea procedurilor de preemțiune vor fi absorbite de cadrul organizațional existent, în particular de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. În cazuri în care statul dorește să-și exercite efectiv dreptul de preemțiune și să dobândească controlul asupra unei entități, costurile respective vor fi finanțate din resursele specifice alocate acestei autorități sau din instrumente dedicate de finanțare, cum sunt obligațiunile convertibile sau cele tradiționale.

Articolul 9 al propunerii legislative instituie mecanisme de finanțare dedicate pentru susținerea întreprinderilor publice în cazuri de dificultate. Statul și unitățile administrativ-teritoriale vor putea acorda împrumuturi convertibile în acțiuni sau în părți sociale, cu dobânzi care nu vor putea depăși cu mai mult de 1,5 puncte procentuale dobânda de referință a Băncii Naționale a României. Finanțarea acestor împrumuturi va putea proveni din emisiunea de obligațiuni dedicate, care vor fi listate la bursă și oferite, în principal, populației pentru subscriere. Această formă de finanțare are calitatea de a nu genera o sarcină directă asupra bugetului de stat, ci de a mobiliza resurse din piața de capital și din rândul investitorilor privați, ceea ce din punct de vedere al impactului fiscal este foarte favorabil.

Pe termen lung, pe o perioadă de cinci ani, beneficiile financiare ale propunerii legislative sunt semnificative. Stabilizarea și protecția întreprinderilor publice va duce la o creștere a eficienței acestora, la o mai bună gestionare a resurselor și la o producție mai ridicată de valoare adăugată. Pentru statul român, ca acționar, beneficiile se vor concretiza în dividende mai mari și în valoare mai înaltă a participației sale în aceste entități. De asemenea, stabilitatea acestor entități va reduce riscurile de criză sistemică care ar putea necesita intervenții de salvare din partea statului, cum s-a întâmplat în alte contexte istorice.

Prin mecanismul de obligațiuni convertibile, se vor mobiliza resurse private de la populație și investitori, ceea ce va diminua presiunea asupra bugetului public. În cazuri în care este necesară finanțarea de urgență pentru prevenirea insolvenței sau pentru restructurare, costurile vor fi suportate din resurse dedicate și gestionate în mod eficient, cu perspective realiste de recuperare pe termen mediu și lung.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Evaluarea impactului propunerii legislative asupra sistemului juridic în vigoare demonstrează că noua reglementare este în întregime compatibilă cu legislația unională și cu normele internaționale relevante, și nu generează conflicte semnificative cu legislația internă existentă.

În privința compatibilității cu legislația Uniunii Europene, propunerea legislativă nu contravine principiilor fundamentale ale pieței interne. Articolul 7 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilește că orice discriminare în baza naționalității este interzisă. Cu toate acestea, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a consacrat constant dreptul statelor membre de a aplica restricții proporționale și justificate pe motive de ordin public, de securitate publică și de interes economic important. Instituirea dreptului de preemțiune beneficiază de o jurisprudență consolidată în Europa și este considerat ca o manifestare legitimă a suveranității statului. Multe state europene aplică restricții similare pe transferurile de control în domenii strategice, și jurisprudența Curții de Justiție a recunoscut consistent validitatea unor asemenea măsuri, sub rezerva proporționalității și a transparenței.

În ceea ce privește implicațiile asupra legislației interne, propunerea legislativă se articulează ușor cu principalele acte normative în materie de guvernanță corporativă și proprietate publică. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice furnizează cadrul general de definiție și de reglementare a acestora, iar propunerea legislativă nu modifică definiția întreprinderilor publice, ci doar instituie mecanisme speciale de protecție în cazul transferului controlului. Codul civil, în particular instituția dreptului de preemțiune reglementată în articolele 1733-1740, furnizează un cadru juridic general în care se înscriu dispozițiile propunerii legislative. Integrarea noilor norme cu legislația existentă este organică și nu necesită modificări masive ale actelor normative în vigoare.

Propunerea legislativă corespunde, de asemenea, standardelor internaționale în materie de protecție a proprietății și de drept de ingerință economică a statului. Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stabilește dreptul la proprietate, admite explicit că dreptul de proprietate poate fi reglementat prin legi care garantează interes public. Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului a recunoscut că restricții asupra transferurilor de proprietate în domenii de interes public sunt justificate și proporționale. În aceeași manieră, dispozițiile Constituției României, articolul 136, permit statului să desfășoare activități economice și să instituie o economie mixtă, ceea ce înseamnă că rolul statului în protejarea și gestionarea patrimoniului public este constituțional.

V. CONSULTĂRI DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROPUNERII LEGISLATIVE

În vederea elaborării și fundamentării acestei propuneri legislative, au fost derulate consultări cu un spectru larg de actori interesați și de specialiști în domeniile relevante.

Recomandările principale primite în urma acestor consultări s-au focusat pe necesitatea unei definiții clare și precise a termenilor utilizați în legislație, în particular a noțiunilor de preluare ostilă și de control. De asemenea, specialiștii au menționat importanța de a finanța mecanismele de protecție prin surse diverse și de a evita o sarcină exagerată asupra bugetului statului. S-a recomandat, de asemenea, ca mecanismele de preemțiune să fie exercitate de o autoritate cu capacitate instituțională și cu independență suficientă, ceea ce a determinat atribuirea acestei responsabilități Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, instituție deja investită cu responsabilități de guvernanță corporativă.

Recomandări importante s-au referit de asemenea la necesitatea de a menține transparența și publicitatea procedurilor de exercitare a dreptului de preemțiune, pentru a evita ca mecanismul să fie utilizat în scopuri neloiale sau pentru favorizări nepermise. Din acest motiv, propunerea legislativă instituie obligații clare de notificare și instituie termene ferme pentru exercitarea dreptului de preemțiune.

VI. ACTIVITĂȚI DE INFORMARE PUBLICĂ

Elaborarea și implementarea propunerii legislative va fi însoțite de activități de informare publică ample, destinate să asigure o înțelegere corectă a scopurilor și mecanismelor instituției de noile reguli. Autoritățile responsabile vor publica materiale informative care să explice în limbaj accesibil rolul și funcțiile dreptului de preemțiune, procedurile de notificare și exercitare a acestui drept, precum și impactul așteptat al legislației asupra economiei și asupra întreprinderilor publice.

Activitățile de comunicare se vor concentra și pe transparență: vor fi publicate periodic rapoarte privind utilizarea mecanismelor instituite prin prezenta lege, statistici privind cazurile în care dreptul de preemțiune a fost exercitat, și informații privind dezvoltarea întreprinderilor publice în urma implementării legislației. Aceste rapoarte vor fi disponibile publicului și vor servi ca instrument de monitorizare a eficacității măsurilor propuse.

VII. MĂSURI DE IMPLEMENTARE – MODIFICĂRI INSTITUȚIONALE ȘI FUNCȚIONALE

Implementarea propunerii legislative va necesita o serie de măsuri instituționale și funcționale la nivelul administrației publice centrale și locale, destinate să asigure aplicarea corectă și eficientă a noilor norme.

La nivel de administrație centrală, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului va trebui să-și consolideze capacitatea de monitorizare a transferurilor de control asupra întreprinderilor publice și să instituie proceduri clare pentru exercitarea dreptului de preemțiune. Aceasta va putea necesita crearea unor structuri dedicate în cadrul acestei autorități, cu personal cu competență în evaluare economică, analiză juridică și gestionare de procese. Vor fi necesare de asemenea revizuiri ale regulamentelor interne și procedurilor de lucru pentru a se acomoda noile responsabilități.

Propunerea legislativă instituie de asemenea o obligație pentru Ministerul Finanțelor să gestioneze emisiunea de obligațiuni destinate finanțării împrumuturilor convertibile acordate întreprinderilor publice. Aceasta va necesita o colaborare strânsă între Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și bursele de valori, pentru a asigura ca aceste obligațiuni sunt listate și sunt accesibile publicului. Vor fi necesare, de asemenea, revizuiri ale cadrului normativ în materie de efecte bugetare și de gestionare a datoriei publice.

Pe termen mediu, va fi necesară o evaluare periodică a impactului legislației, realizată în baza datelor concrete referitoare la utilizarea mecanismelor instituite. Această evaluare va permite ajustarea regulilor dacă se dovedește că sunt necesare și va contribui la optimizarea permanentă a cadrului juridic.

INIȚIATOR:

Stelea Niculina

Nicolae Vlahu

LEGE privind protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile și pentru asigurarea continuității lor

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. 1. – (1) Prezenta lege se aplică întreprinderilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, respectiv, regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, societăților la care statul sau autoritățile publice locale sunt acționari unici, majoritari sau semnificativi, precum și societăților la care entitățile mai sus enunțate sunt acționari unici, majoritari sau semnificativi.

(2) Prezenta lege se aplică și băncilor, precum și societăților de asigurare la care statul deține controlul acționarial sau o participație semnificativă. 

Art. 2. – (1) Scopul prezentei legi este protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile. De asemenea, prezenta lege este menită a asigura continuitatea economică a acestor întreprinderi publice.

(2) Există preluare ostilă, în sensul prezentei legi, când transferul controlului întreprinderilor publice românești se efectuează către un terț fără acordul acționarului unic sau majoritar, al administratorilor și al reprezentanților salariaților. Sunt forme de preluare ostilă și acordurile sau convențiile care simulează o cedare amiabilă a controlului către un terț.

(3) Controlul societății înseamnă, în sensul prezentei legi:

(a) deținerea majorității drepturilor de vot în adunările generale ale acționarilor sau ale asociaților;

(b) dreptul de veto asupra modificării actelor constitutive ale societății;

(c) dreptul de a numi și revoca majoritatea membrilor în conducerea executivă a întreprinderii publice.    

Art. 3. – (1) Se instituie în favoarea Statului român un drept de preempțiune privind cedarea controlului asupra întreprinderilor publice, precum și asupra fostelor întreprinderi publice, între timp privatizate. 

(2) Dreptul de preempțiune al Statului român privește și transferul dreptului de proprietate asupra activelor individual determinate care fac parte din infrastructura critică națională, cesiunea fondului de comerț și transferul ansamblurilor sau subansamblurilor de active aflate în stare de funcționare care aparțin întreprinderilor publice sau fostelor întreprinderi publice, între timp privatizate.

(3) Dreptul de preempțiune se aplică atât în cazul vânzării, cât și în cazul schimbului, al dării în plată sau al împrumutului convertibil în acțiuni sau în părți sociale.

(4) Tranzacția cu terțul, în oricare dintre formele prevăzute la art. 3 alin. (1)-(3), este considerată încheiată sub condiția rezolutorie a refuzului titularului dreptului de preempțiune de a-și exercita dreptul în termen. În cazul în care titularul dreptului de preempțiune optează pentru perfectarea tranzacției, iar nu pentru desființarea acesteia ca urmare a îndeplinirii condiției rezolutorii, se aplică dispozițiile art. 1733 din Codul civil, conform cărora titularul dreptului de preempțiune se subrogă în drepturile terțului, preluând poziția contractuală a acestuia. 

(5) În condițiile prezentei legi, majorarea capitalului social prin noi aporturi în numerar sau în natură ale unui terț, precum și fuziunea sau divizarea care determină diluarea participației acționarilor sau a asociaților inițiali la capitalul social al societăților rezultante sunt permise numai dacă sunt utilizate ca metode de restructurare, prevenție a insolvenței sau reorganizare judiciară, menite a asigura continuitatea întreprinderii publice. 

(6) Dreptul de preempțiune prevăzut la art. 3 alin. (1)-(2) nu se aplică societăților aflate în procedura de restructurare sau de prevenție a insolvenței ori în procedura de insolvență.

(7) Dreptul de preempțiune prevăzut la art. 3 alin. (1)-(2) nu se aplică valorilor mobiliare tranzacționate pe piața de capital.

Art. 4. – Daca întreprinderile publice sunt de interes local, se instituie în mod corespunzător un drept de preempțiune în favoarea unităților administrative-teritoriale, în condițiile art. 3.

Art. 5. – (1) Statul român își exercită dreptul de preempțiune prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS.

(2) Autoritățile unităților administrativ-teritoriale își exercită dreptul de preempțiune prin reprezentanții lor legali.  

Art. 6. – (1) Titularul controlului asupra societăților prevăzute la art. 1, care intenționează să îl cedeze unui terț sau, după caz, societatea care intenționează să transfere unui terț fondul de comerț sau activele prevăzute la art. 3 alin. (2), sunt obligați să notifice de îndată preemptorului cuprinsul ofertei terțului, a promisiunii de contractare sau a contractului încheiat cu un terț. Notificarea poate fi făcută și de acesta din urmă.

(2) Notificarea va cuprinde numele și prenumele înstrăinătorului, descrierea drepturilor de control asupra societății sau activelor ori a fondului de comerț ce urmează a fi înstrăinat, sarcinile care le grevează, termenii și condițiile transferului, precum și orice alte elemente de identificare a obiectului transferului către terț.

(3) Dreptul de a dobândi controlul asupra societății sau activele ori fondul de comerț se exercită printr-un acord scris al titularului dreptului de preempțiune, însoțit de consemnarea prețului la dispoziția înstrăinătorului.

(4) Dreptul de preempțiune se exercită în termen de cel mult 45 de zile calendaristice, termen care curge de la comunicarea către titularul dreptului de preempțiune a notificării prevăzute la alin. (1)-(2).

Art. 7. – (1) Prin exercitarea preempțiunii, contractul se consideră încheiat între titularul dreptului de preempțiune și înstrăinător în condițiile cuprinse în contractul încheiat cu terțul. După caz, oferta terțului, promisiunea de contractare sau contractul cu terțul se desființează retroactiv.

(2) Clauzele contractului încheiat cu terțul având drept scop să împiedice exercitarea dreptului de preempțiune nu produc efecte față de titularul dreptului de preempțiune.

Art. 8. – (1) În cazul întreprinderilor care funcționează în domenii esențiale ale economiei, transferul către terți cu cetățenie sau naționalitate străină poate fi efectuat doar cu acordul Guvernului, chiar și în situația în care Statul român nu și-a exercitat dreptul de preempțiune prevăzut la art. 3.

(2) Domeniile esențiale ale economiei sunt: transportul aerian și feroviar, transportul rutier de marfă, producția, transportul și distribuția de energie electrică, gaze și energie termică, agricultura, industria alimentară, resursele naturale, metalurgia, industria materialelor de construcție, producția și distribuția de medicamente și echipamente medicale, activitatea bancară și de asigurări, precum și activitățile desfășurate de întreprinderile publice care gestionează infrastructuri critice naționale astfel cum acestea sunt definite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice.

(3) În caz de refuz al acordului de transfer, titularul întreprinderii poate obține împrumuturi guvernamentale sau facilități de garantare a unor împrumuturi, în scopul asigurării continuității întreprinderii. Împrumuturile și facilitățile de garantare pot fi acordate atât pentru capital de lucru, cât și pentru investiții de dezvoltare, precum și pentru mentenanța și înnoirea activelor circulante, în special, utilajele și tehnologia.

Art. 9. – (1) Statul român, în cazul întreprinderilor de interes național, precum și unitățile administrative-teritoriale, în cazul întreprinderilor de interes local, pot acorda societăților prevăzute la art. 1 împrumuturi convertibile în acțiuni sau în părți sociale, conversia putând antrena și preluarea controlului asupra întreprinderii.

(2) Dobânzile și celelalte costuri ale împrumuturilor acordate conform art. 9 alin.(1) nu vor putea depăși cu mai mult de 1,5 puncte procentuale dobânda de referință a BNR. În vederea finanțării acestor împrumuturi se vor putea emite obligațiuni dedicate acestei finanțări, care vor fi listate la bursa și oferite, în principal, populației, în vederea subscrierii. Asemenea obligațiuni vor putea fi achiziționate și de fondurile de pensii publice administrate privat, precum și de bănci sau alți investitori sofisticați, dar numai în limita unui procent de 20% din fiecare emisiune de obligațiuni dedicate finanțării întreprinderilor publice.  

(3) Pentru finanțarea prevăzută de art. 8 alin. (3), se vor putea emite obligațiuni convertibile în acțiuni destinate populației. Conversia va putea fi efectuată exclusiv de către cetățenii români deținători ai obligațiunilor, pe baza acordului sau a cererii lor exprese.

Art. 10. – Simularea prin diverse instrumente juridice sau contabile a unor situații sau evenimente în derulare de natură a înlătura aplicabilitatea prezentei legi în vederea ocolirii condițiilor de aplicare a criteriilor prevăzute la art. 1 este inopozabilă titularilor dreptului de preempțiune. 

Art. 11. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Stelea Niculina/ Nicolae Vlahu – Lege privind protecția întreprinderilor publice românești împotriva preluărilor ostile și pentru asigurarea continuității lor appeared first on AUR.

Domnule ministru,

Contextul economic și social național și internațional a creat mai multe crize privind aprovizionarea cu carburanți dar și cu produse necesare agriculturii, industriei. De asemenea, a creat oportunități, pe care Guvernul nu dă semne că le observă.
Vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile pe care le-ați adoptat în vederea sprijinirii industriei românești de producție a îngrășămintelor chimice pentru agricultură. Capacitățile deținute de România pot acoperi necesarul intern, dar și o parte din cererea de pe piața europeană, creând oportunități de afaceri pe plan național atât în aval cât și în amonte de această ramură economică.
Ați inițiat discuții cu producătorii de îngrășăminte chimice, cu ministerul Energiei și al Finanțelor pentru a găsi soluții de furnizare a gazelor naturale ieftine pentru combinatele de producție? Vă amintesc că motivul reducerii producției a fost prețul mare al gazelor naturale.
În condițiile în care multe afaceri din zona industriei chimice își închid porțile, generând șomaj și cheltuieli suplimentare din partea statului, revigorarea acestor combinate ar putea degreva statul de cheltuieli pentru plata ajutoarelor de șomaj.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Valorificarea oportunităților din situația de criză appeared first on AUR.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Sprijin pentru economie în situația de criză appeared first on AUR.

De către domnul Senator Nicolae VLAHU
Circumscripția Electorala Nr. 14 Constanța
Obiectul interpelării: Măsuri de sprijin pentru economie.
Domnule ministru,
Contextul economic și social în care se află România, amplificat de lipsa măsurilor guvernamentale, a condus, așa cum era de așteptat, la un declin grav al industriei. Pentru a exemplifica, mass-media prezintă situația mai multor companii importante care sunt nevoite să-și regândească strategia și să facă reduceri de personal. Combinatul Chimcomplex, va disponibiliza peste 1.200 de angajați în următoarea perioadă și va opri linii de fabricație. Industria conexă din amonte și aval, industriile aflate pe același palier economic, vor disponibiliza și ele, peste 5000 de oameni. În condițiile în care industria chimică este una cu tradiție veche în România, care beneficiază de o piață de desfacere importantă, în care există competitivitate din partea firmelor Românești, lipsa de măsuri a Guvernului și a ministerului pe care temporar îl coordonați, nu reprezintă o reașezare pe baze sănătoase ci mai degrabă, o acțiune voită de subminare a economiei naționale.
Invocarea unei retorici din partea noastră de tip naționalist în această situație, ar reprezenta o mascare a lipsei de competență și o confirmare a faptului că nu există niciun plan de protejare a intereselor economiei românești, ci mai degrabă de distrugere.
Ținând cont de faptul că industria chimică reprezintă un sector extrem de important al economiei, solicit să îmi comunicați care sunt programele de sprijin pe care le-ați dezvoltat, care se află în derulare și care sunt sumele de bani accesate.
Vă rog să detaliați, pentru o informare corectă, toate aspectele relevante prin care să demonstrați viziunea și tendința de creștere generată de măsurile pe care le-ați adoptat.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Măsuri de sprijin pentru economie appeared first on AUR.

The post Vlahu Nicolae – Interpelare – Situația creșterilor prețurilor la carburanți și gaz appeared first on AUR.