De către: Senator Vlăescu Virgiliu George         

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava   

Obiectul interpelării: Ce soluții pentru reducerea inflației lăsați noului Guvern?

Domnule Prim-Ministru interimar,

Economiștii spun că Banca Națională se confruntă cu un compromis extrem de dificil între susținerea economiei și controlul prețurilor. Avem recesiune economică în ultimele trei trimestre, încrederea consumatorilor este la cel mai scăzut nivel din 2011. Condițiile de pe piața muncii sunt în picaj, salariile sunt în scădere, situație ce impune aducerea inflației la un nivel suportabil pentru economie și pentru populație. Rata de absorbție a fondurilor din PNRR va fi sub așteptări ceea ce amplifică recesiunea. Prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 a fost crescută la 5,9% de la 5,5% și vor mai fi modificări până la sfârșitul anului. Deprecierea recentă a leului a relaxat într-o anumită măsură caracterul restrictiv al politicii monetare din ultimii ani iar o depreciere suplimentară a leului reprezintă un risc ascendent pentru perspectiva inflației. Traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană include o înăsprire fiscală suplimentară începând cu 2027 pentru a obține excedent primar și a inversa trendul ascendent al datoriei publice.

România a încheiat anul 2025 cu o rată a inflației ridicată, situată la 9,7% în decembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică. Acum rata inflației a depășit 10%. Creșterea prețurilor la energie (peste 60% la energie electrică în anumite momente) și la servicii a contribuit semnificativ la acest nivel. În decembrie 2025, față de decembrie 2024, prețurile pe categorii au evoluat astfel: energie electrică 60,91%, transport CFR 24,71% , cafea 24,40%, energie termică 18,80%, transport aerian 18,37%, igienă și cosmetică 17,65%, servicii 17,13%, fructe 15,19%, reparații îmbrăcăminte și încălțăminte 15,12%.

          Rata anuală a inflației este așteptată  sa crească mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, potrivit minutei ședinței de politică monetară din februarie 2026, publicată de Banca Națională a României (BNR). Rata inflației pe ansamblul anului trecut a crescut cu 4,55 puncte procentuale iar evoluția a fost determinată de efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 1 iulie, precum și de majorarea cotelor de TVA, a accizelor începând cu 1 august și a deprecierii leului.

Deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat. Informațiile din ianuarie 2026 indică o slăbire a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Politicile economice duse de autorități trebuie să realizeze, un echilibru între creșterea cererii  și creșterea economică, fără a forța economia și fără a provoca inflație. Pensiile și salariile sunt înghețate pentru anul 2025. O modalitate prin care guvernanții îi mint pe români și îi lipsesc de banii cuveniți prin muncă.  Bătălia politică care începe astăzi este pentru acces la putere și pentru privilegiile clasei conducătoare pe spatele românilor.     

România a avut inflație redusă atunci când a adoptat politici de reduceri de taxe. Reduceți taxa pe muncă ca semnal pentru reduceri de taxe și impozite pentru anii 2027-2028.  

            Față de aceasta situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții pentru reducerea inflației lăsați noului Guvern?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce soluții pentru reducerea inflației lăsați noului Guvern? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George          

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava    

Obiectul interpelării: Romania a pierdut 180 milioane de euro din cauza corupției !

Domnule Prim-Ministru interimar,

              Comisia Europeană a transmis României decizia finală privind cererea de plată nr. 3 din PNRR la începutul lui mai. România a pierdut, definitiv „458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, conform Ministerul Fondurilor Europene.

               Din această sumă, 180 de milioane de euro au fost pierdute pentru că nu s-au respectat criteriile de guvernanță corporativă la companiile de stat din Energie. Cu alte cuvinte, din cauza numirilor politice, în structurile de conducere ale acestor companii privind : Consiliilor de Supraveghere, Administrație și Directori care nu respectă standardele de guvernanță corporativă asumate prin acest jalon. Au fost luate în vizor numirile la trei dintre cele mai mari companii energetice de stat din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Cităm din scrisoarea Comisiei Europene :

I._„În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Hidroelectrica (companie cu structură în două niveluri), Comisia constată că cei doi membri ai consiliului de administrație (este vorba despre directorat – n.red.) nu au fost renominalizați. În ceea ce privește consiliul de supraveghere, trei membri au fost renominalizați. Comisia constată că anumiți candidați care nu au obținut scorul minim necesar conform criteriilor de selecție au fost totuși reținuți în procedură. Acest lucru este deosebit de îngrijorător în ceea ce privește unul dintre candidații numiți în consiliul de supraveghere care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.

II._„În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Nuclearelectrica, Comisia constată că toți cei cinci membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați. Comisia constată că anunțul de post vacant a stabilit patru profiluri distincte, fiecare cu cerințe de eligibilitate diferite; cu toate acestea, Comitetul de selecție și nominalizare a realizat un clasament comparativ unic combinând toți candidații. Principiile egalității de tratament și transparenței impun ca candidații să fie evaluați în condițiile specifice în conformitate cu care au fost considerați eligibili și pe baza unor criterii identice, predefinite și cunoscute în prealabil. Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite privind diplomele și experiența într-o singură listă scurtă, fără o notificare prealabilă că o astfel de consolidare ar urma să aibă loc, Comitetul de selecție și nominalizare a modificat efectiv structura concursului și a denaturat comparația obiectivă a meritelor candidaților pe diferite profiluri. Comisia consideră că elaborarea unui clasament unic nu poate fi considerată conformă din punct de vedere procedural și compatibilă cu cerința ca selecția să fie efectuată printr-un proces transparent și competitiv.

III._„În ceea ce privește noile dovezi furnizate de România referitoare la Romgaz, Comisia constată că cei doi membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați. Comisia constată că anunțul de post vacant a stabilit două profiluri distincte, fiecare cu cerințe de eligibilitate diferite; cu toate acestea, Comitetul de selecție și nominalizare a realizat un clasament comparativ unic combinând toți candidații. Principiile egalității de tratament și transparenței impun ca candidații să fie evaluați în condițiile specifice în conformitate cu care au fost considerați eligibili și pe baza unor criterii identice, predefinite și cunoscute în prealabil. Prin reunirea candidaților supuși unor praguri diferite privind diplomele și experiența într-o singură listă scurtă, fără o notificare prealabilă că o astfel de consolidare ar urma să aibă loc, Comitetul de selecție și nominalizare a modificat efectiv structura concursului și a denaturat comparația obiectivă a meritelor. Elaborarea unui clasament unic nu poate fi considerată conformă din punct de vedere procedural și compatibilă cu cerința ca selecția să fie efectuată printr-un proces transparent și competitiv. Mai mult, Comisia constată că anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la experiența în management și cea profesională. ”

Acestea nu sunt singurele situații de companii de stat din Energie în care Comisia a constatat deficiențe la numirea membrilor în CA/CS, dar le-am ales pe cele mai mari. Comisia a avertizat Guvernul încă de acum un an că suspendă plata sumelor aferente acestui jalon oferind un răgaz pentru a se remedia problemele semnalate. În aceste condiții, Comisia consideră că procedurile de selecție pentru numirea membrilor consiliului de administrație ai celor 16 întreprinderi de stat  aflate în sfera de competență a Ministerului Energiei nu au abordat toate problemele ridicate în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 28 mai 2025.

Prin urmare, Comisia consideră că România nu îndeplinește în mod satisfăcător cerințele jalonului 121 privind „Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor de stat (ÎS) naționale aflate în sfera de competență a Ministerului Energiei.

Deși politicos Comisia Europeană ne spune că numirile la companiile de stat sunt politice și nu au nici o legătură cu profesionalismul și competența necesare în astfel de funcții.

În al 12-lea ceas România nu renunță la corupție și numirea în funcții a clientelei politice.

Nu mai contează dacă această clientelă este de la PSD sau de la PNL. Important este că ați compromis încă o dată interesele României și trebuie să treceți în opoziție, pentru a vă reforma.

Față de această situație, vă adresez următoarea interpelare:

Cine și cum răspunde pentru compromiterea jalonului 121, pentru corupție și pentru susținerea clientelei politice?          

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Romania a pierdut 180 milioane de euro din cauza corupției ! appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei?

Domnule Prim-Ministru,

Prețul petrolului este singurul preț care a scăzut în ultimii 20 de ani. În aprilie 2026, prețul țițeiului Brent (referința internațională) a scăzut la aproximativ 85 – 89 de dolari pe baril, după ce a atins valori mai ridicate, ca urmare a redeschiderii Strâmtorii Ormuz și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În anul 2006, prețul petrolului era în plină ascensiune, depășind pentru prima dată pragul de 70-75 de dolari pe baril în vara acelui an, un nivel considerat foarte ridicat la acea vreme, în comparație cu prețurile din anii ’90 sau începutul anilor 2000, care erau mult sub 40-50$.

Se pune fireasca întrebare : De ce prețul benzinei în 2008 în Romania era in jur de 4 lei iar acum se zbate în jur de 9 lei cu fluctuații pe care le simțim zilnic ? Acest lucru se datorează în principal fiscalității ridicate, cursului valutar, costurilor operaționale și evoluțiilor geopolitice, taxele reprezentând o parte majoritară din costul final. Cea mai mare parte din prețul de la pompă este formată din taxe și accize, nu din valoarea brută a carburantului. În ultimii ani, accizele la motorină au crescut constant, inclusiv în anul 2024, când au avut loc majorări în două etape. Fiscalitatea (TVA): Mai mult de jumătate din prețul unui litru de motorină este compus din acciză și TVA. Astfel, orice creștere a prețului net determină o creștere și mai mare a TVA-ului colectat de stat. Petrolul se tranzacționează internațional în dolari, iar rafinarea și distribuția implică costuri în euro. Devalorizarea leului (RON) față de dolar și euro din 2006 până în prezent a dus la o scumpire a importurilor, chiar dacă prețul în dolari al petrolului a rămas mai mic decât în perioadele de vârf. Marjele de rafinare (costul transformării țițeiului în motorină) au crescut semnificativ.

După 2022, capacitățile de rafinare au fost sub presiune din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, ceea ce a crescut costul produselor finite. Războiul din Ucraina și alte conflicte din Orientul Mijlociu au generat incertitudine și prețuri ridicate pe piața carburanților, motorina fiind mai afectată decât benzina, deoarece este o resursă critică pentru transporturi și industrie. Practic, în timp ce în 2006 fiscalitatea pe carburant era mai redusă, în prezent ea constituie “axul” în jurul căruia se calculează prețul, făcând ca prețul la pompă să crească chiar și atunci când cotațiile petrolului sunt relativ stabile.

Am ajuns aici pentru că politica neîntreruptă de sărăcire și dezindustrializare a țării a continuat din 1990 încoace. Acest lucru se reflectă și în datele economice care apar tot mai frecvent, de la o săptămână la alta. Inflația rămâne șocant de mare (9,7% în decembrie), iar puterea de cumpărare a omului de rând scade. SUA caută parteneri pentru stimularea economiei în alte țări, însă România nu se regăsește printre ele. Țara noastră a sacrificat avantajele economice pe care le avea, abandonând astfel o parte din suveranitatea economică. Am închis termocentrale, mine, câmpuri petrolifere și exploatări de gaze naturale, printre altele.

Nu este de mirare că, în acest ritm, riscăm să devenim cea mai săracă țară din UE până în 2030.

Față de această situație vă adresez următoarea întrebare: 

Ce soluții aveți pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce soluții aveți pentru a reduce proporția taxelor în prețul motorinei? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Este România o țară sigură ? Ce soluții aveți ca cele 2 incidente cu drone rusești deasupra României să nu se mai repete ?

Domnule Prim-Ministru,

Autoritățile române au evacuat preventiv în dimineața zilei de 25 aprilie 2026 locuitorii din zona Bariera Traian din municipiul Galați, după ce o dronă prăbușită a fost identificată ca având încărcătură explozivă. Aceasta în timpul căderii a  distrus anexa unei gospodării și un stâlp de electricitate potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În urma verificărilor efectuate asupra obiectului căzut într-o zonă locuită s-a confirmat că drona are încărcătură explozivă. A fost închisă circulația, zona a fost evacuată, iar în scurt timp drona cu încărcătura explozibilă a fost transportată pe traseul str. Sulfinei – str. Zimbrului – str. Traian – malul Lacului Brateș (aproximativ 2 km). în aria prăbușirii au mai fost ridicate fragmente ale dronei și transportate într-o zonă unde au fost distruse prin detonare controlată. S-a stabilit că drona era de tip Geran-2, model nou, fabricată în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național.

         De asemenea, fragmente de dronă au fost găsite și în zona unei ferme din judeţul Tulcea, informează MApN, în contextul în care în cursul nopţii de 25 aprilie 2025 au avut loc atacuri în Ucraina, în apropierea frontierei cu România. O echipă mixtă formată din specialişti din Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii s-au deplasat la faţa locului pentru a cerceta situaţia şi a ridica fragmentele în vederea expertizării.

        Suntem informați că MApN analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina. Nu este prea puțin?

Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacitățile radar, sunt dezvoltate și integrate în sistemul național de monitorizare soluții radar „mobile”, locale. Numărul acestora este limitat și sunt concentrate acolo unde riscurile sunt mai mari. Nu se poate face mai mult?

Aceste știri nu pot decât să provoace îngrijorări legitime cu privire la siguranța românilor.

Se pune, în mod firesc, întrebarea: România are capacitatea de a se apăra în cazul în care drone cu încărcătură explozivă vor mai cădea pe teritoriul său? De această dată nu au fost victime, dar ce garanții avem că nu vor exista în viitor?Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:

La ce dată românii vor fi în siguranță în țara lor?

La ce dată România nu se va mai implica în războiul altora ?   

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Este România o țară sigură ? Ce soluții aveți ca cele 2 incidente cu drone rusești deasupra României să nu se mai repete ? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală : nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: La ce dată România nu va mai trăi pe împrumut? La ce dată România nu va mai plăti dobânzi de 1 miliard de euro pe lună?

Domnule Prim-Ministru,

Proiectele de irigații din România au fost scoase din Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR) în urma cererii Comisiei Europene, deoarece autoritățile române nu au putut demonstra că acestea nu afectează mediul înconjurător. Mai mult, o parte foarte mică (doar 8%) din banii atrași prin PNRR s-au dus către mediul rural, ceea ce a dus la o subfinanțare a nevoilor de modernizare a satelor. Proiectele de construcție sau extindere a unor spitale au fost eliminate din PNRR. Proiecte de gestionare a apei și canalizării nu s-au încadrat în calendar și au fost eliminate. Proiecte majore de modernizare a căilor ferate au fost eliminate. Asta arată capacitatea statului român de a gestiona proiecte și dar și incompetența mangerială a decidenților.

          România a pierdut peste 9,5 miliarde de euro din PNRR, 2,3 mld euro pierduți în 2021, 6,8 mld euro tăiați la renegocierea PNRR din 2025, 458,7 milioane Euro au fost pierdute în 2026 din diverse motive. Mai sunt 10 miliarde euro pentru care trebuie să îndeplinim jaloanele până la 31 august 2026.

          Comisia Europeană decisese în 2025 suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR din care componenta de grant 814.000.000 euro și cea de împrumut de 55.000.000 euro. După lungi întârzieri Comisia Europenă a aprobat în legătură cu cererea de plată numărul 3, din care componenta de grant este de 622.000.000 euro, iar cea de împrumut de 657.000.000 euro. Practic, ne chinuim ani întregi să oficializăm niște împrumuturi pentru că, nu-i așa, componenta de grant este mică și oricum nu reușim să o atragem pe toată.

          Ne amintim declarațiile oficiale ale reprezentanților Comisiei Europene : “ Suntem foarte îngrijorați în privința situației fiscale din România. Ce vedem este o direcție greșită, iar execuția bugetară este slabă. Deficitul fiscal nu este sustenabil și prezintă un risc major pentru România.”

          Înțelegem că vă pregătiți să mai transferați niște bani de la categoria grant la categoria împrumuturi pentru că segmentul de autostradă A7, Bacău-Pașcani nu va fi gata până pe 31 august 2026. Ați dat vestea românilor că vom trăi pe împrumut și în 2027, că avem toate șansele să  depășim dobânzile la împrumuturile României de astăzi, 1 miliard de euro pe lună.

Refinanțarea datoriei publice care a depășit 60% din PIB este singura dumneavoastră prioritate.

Sunteți un premier scump domnule Bolojan, prea scump pentru România.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: 

La ce dată România nu va mai trăi pe împrumut?

Ce Românie lăsați urmașilor noștri?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – La ce dată România nu va mai trăi pe împrumut? La ce dată România nu va mai plăti dobânzi de 1 miliard de euro pe lună? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce faceți pentru a combate efectele negative ale rețelelor sociale asupra copiilor?

Domnule Prim-Ministru,

O instanță din Los Angeles a constatat că Meta şi Google, deţinută de Alphabet, se fac vinovate de neglijență pentru proiectarea unor platforme sociale dăunătoare pentru tineri, un verdict ce ar putea servi drept precedent pentru numeroasele cazuri similare. Meta trebuie să plătească daune în valoare de 4,2 milioane de dolari, iar Google 1,8 milioane de dolari, sume mici pentru două dintre cele mai valoroase companii din lume, cu cheltuieli anuale de capital de peste 100 de miliarde de dolari fiecare. În cadrul procesului de la Los Angeles, avocaţii reclamantei au încercat să demonstreze că Meta şi Google au vizat în mod intenţionat copiii şi au luat decizii ce au pus profitul înaintea siguranței. Dincolo de bani, reclamanta cere instanței să oblige Meta la o serie de modificări ce implică alte costuri și pierderi de bani: Modificarea algoritmilor prin eliminarea funcțiilor care creează dependență (precum scroll-ul infinit sau notificările predictive). Implementarea unor bariere tehnologice stricte de verificare a vârstei, mai eficiente decât cele existente în prezent. Crearea unui fond masiv, finanțat de Big Tech, pentru tratarea tinerilor afectați de adicția de social media.

De asemenea, Comisia Europeană a constatat, cu titlu preliminar, că TikTok încalcă Regulamentul privind serviciile digitale pentru modul în care creează dependență. Aceasta include funcții precum scroll infinit, autoplay, notificări push și sistemul său de recomandare extrem de personalizat. Ancheta preliminară a Comisiei indică faptul că TikTok nu a evaluat în mod adecvat modul în care aceste caracteristici creează dependență și ar putea afecta bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor săi, inclusiv a minorilor. De exemplu, prin „recompensarea” constantă a utilizatorilor cu conținut nou, anumite caracteristici de proiectare ale TikTok alimentează nevoia de a continua să deruleze și de a schimba creierul utilizatorilor în „modul pilot automat”.

Cercetările științifice arată că acest lucru poate duce la un comportament compulsiv și poate reduce autocontrolul utilizatorilor. În plus, în evaluarea sa, TikTok a ignorat indicatori importanți ai utilizării compulsive a aplicației, cum ar fi timpul pe care minorii îl petrec pe TikTok noaptea, frecvența cu care utilizatorii deschid aplicația și alți indicatori potențiali. De exemplu, măsurile actuale privind TikTok, în special instrumentele de gestionare a timpului de utilizare a ecranului și instrumentele de control parental, nu par să reducă în mod eficace riscurile care decurg din modul în care TikTok creează dependență. Comisia consideră că TikTok trebuie să modifice proiectarea de bază a serviciului său.

Unele state precum Danemarca si Franța urmează să interzică accesul la rețele sociale a copiilor sub 15 ani.

      Fată de aceasta situație formulez următoarea întrebare:

La ce dată își va proteja România copiii de dependența rețelelor sociale ?      

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce faceți pentru a combate efectele negative ale rețelelor sociale asupra copiilor? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Situația de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – încetarea raporturilor de muncă ale unor medici neurochirurgi, deficitul de personal în liniile de gardă și necesitatea unei anchete ministeriale

Domnule Ministru,

Vă adresez prezenta interpelare cu privire la situația gravă semnalată la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, unitate sanitară aflată de mai multe luni în atenția opiniei publice printr-o succesiune de scandaluri referitoare la lipsa medicilor în gărzi, suspiciuni de neglijență medicală și disfuncționalități administrative grave. Potrivit informațiilor apărute în presa locală și națională, în cadrul acestei unități au fost înregistrate situații în care acoperirea gărzilor pe anumite secții, inclusiv la Neurochirurgie, a fost profund insuficientă, iar Ministerul Sănătății a dispus deja, la începutul acestui an, verificări prin Corpul de Control și reevaluarea scutirilor de gardă.

În acest context, a fost făcut public cazul doamnei dr. Mihaela Pop, medic specialist neurochirurg care, potrivit relatărilor din presă, a câștigat concursul pentru ocuparea postului la SCJU Constanța, și al domnului dr. Dragoș Bouroș, medic neurochirurg, ambii îndepărtați din spital după aproximativ 90 de zile de activitate, fără niciun motiv scris sau verbal prezentat anterior, în plină zi de gardă, între pacienți și urgențe. Dr. Mihaela Pop a realizat 5 gărzi pe lună, s-a clasat pe locul 3 la numărul de operații și a avut pacienți mulțumiți.

Această situație ridică semne de întrebare cu atât mai serioase cu cât, conform presei, cei doi medici participaseră la activitatea secției, efectuaseră intervenții chirurgicale și gărzi într-un spital deja afectat de deficit de personal, iar verificările citate în mass-media arată că gărzile la Neurochirurgie au fost acoperite doar parțial, respectiv 16 zile din 31 în luna decembrie și 20 din 31 în luna ianuarie. În spațiul public, această aparentă contradicție dintre nevoia acută de personal și îndepărtarea unor medici care ocupaseră posturi prin concurs şi şi-au făcut cu prisosinţă datoria a generat o puternică îngrijorare socială.

De asemenea, același spital a fost recent asociat în presă cu cazuri de o gravitate excepțională: cazul unui pacient cu anevrism cerebral pentru care familia a reclamat lipsa neurochirurgului de gardă și probleme privind transferul, cazul a doi copii operați care au ajuns în moarte cerebrală, precum și cazul unei paciente de 42 de ani decedate, în legătură cu care familia a reclamat lipsa îngrijirilor adecvate. Fără a antepronunța asupra existenței unor culpe individuale, aceste informații publice conturează imaginea unor posibile disfuncționalități sistemice în organizarea actului medical și în managementul resursei umane din cadrul SCJU Constanța.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. A efectuat Ministerul Sănătății, prin Corpul de Control sau prin alte structuri competente, verificări specifice privind încetarea raporturilor de muncă/colaborare în cazul dr. Mihaela Pop și al dr. Dragoș Bouroș de la SCJU Constanța? Dacă da, care sunt concluziile?
2. Dacă nu a fost declanșată o verificare distinctă pe acest caz, intenționați să dispuneți una, având în vedere interesul public evident și contextul deficitului de personal medical pe linia de gardă?
3. Consideră Ministerul Sănătății oportună verificarea modului în care au fost organizate concursul, perioada de probă, evaluarea profesională și decizia de încetare a raporturilor de muncă în acest caz, inclusiv din perspectiva respectării principiilor de transparență, legalitate și bună-credință?
4. Există intenția de a verifica dacă postul vacant a fost eliberat în scopul favorizării altor persoane (cum sugerează unele relatări din presă)?
5. Care sunt concluziile controlului dispus de Ministerul Sănătății la SCJU Constanța cu privire la situația gărzilor și a scutirilor de gardă? Au fost dispuse măsuri concrete, sancțiuni sau sesizări către alte instituții?
6. A identificat Ministerul Sănătății disfuncționalități administrative sau manageriale la nivelul SCJU Constanța care să fi afectat continuitatea actului medical, inclusiv pe secția de Neurochirurgie?
7. Au fost sesizate de către Ministerul Sănătății organele de cercetare penală, Colegiul Medicilor din România, Direcția de Sănătate Publică ori alte instituții competente în legătură cu aspectele constatate la SCJU Constanța? Dacă da, pentru ce fapte și în ce stadiu se află aceste demersuri?
8. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru asigurarea continuității liniilor de gardă la Neurochirurgie și în alte secții deficitare ale SCJU Constanța?
9. În opinia Ministerului Sănătății, este compatibilă cu interesul public și cu nevoia de siguranță a pacientului încetarea raporturilor de muncă ale unor medici care au ocupat posturi prin concurs, în lipsa unei comunicări explicite a motivelor profesionale, într-un spital aflat deja într-o criză de personal pe liniile de gardă?
10. Veți face public raportul integral sau măcar concluziile sintetice ale controalelor efectuate la SCJU Constanța, pentru a asigura transparența față de pacienți și față de personalul medical?
11. Care este strategia Ministerului pentru a stopa exodul medicilor din spitalele publice către mediul privat sau străinătate, provocat de astfel de decizii administrative care par a fi cel puţin arbitrare dacă nu şi interesate?

Vă rog să dispuneți toate măsurile necesare pentru clarificarea urgentă a acestei situații și pentru protejarea atât a interesului pacienților, cât și a unui climat profesional corect pentru medicii care activează în sistemul public de sănătate.

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Situația de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – încetarea raporturilor de muncă ale unor medici neurochirurgi, deficitul de personal în liniile de gardă și necesitatea unei anchete ministeriale appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru eliminarea vizelor de călătorie în SUA?

Domnule Prim-Ministru,

Ne aflăm într-un context de securitate internațională fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina care durează de o bună bucată de timp. Suntem în plină criză a combustibililor și în plină criză energetică. Aceste situații găsesc România cu o inflație de 10% , cu o datorie publică de 60% din PIB, cu plata în anul 2026 a 12 mld de euro numai dobânzi  pentru împrumuturile României, cu companii sufocate de taxele exagerate. Românii au salariile și pensiile înghețate și taxele au crescut până la un nivel inacceptabil.

Peste toate acestea CSAT a aprobat dislocarea temporară în România a unor echipamente şi forţe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, o solicitare în acest sens fiind transmisă Parlamentului pentru a fi supusă aprobării. Doar 64 de parlamentari au avut acces la documentul clasificat. E vorba de avioane de realimentare, (…) echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu.

În esență, a fost aprobată solicitarea SUA fără transparență și fără a avea siguranța că nici un cetățean nu va fi  supus riscurilor.

Suntem curioși dacă în calitatea dvs de vicepreședinte al CSAT și Prim-Ministru v-ați preocupat în aceste zile de soarta românilor care speră de ani buni să fie ridicate vizele pentru SUA.

Legislația europeană prevede reciprocitate între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii în  domeniul liberei circulații a persoanelor situație în care toți cetățenii uniunii pot circula fără vize și fără restricții în Statele Unite ale Americii. Românii sunt însă discriminați  fiind lipsiți de drepturile cetățenilor europeni și în relația cu SUA.

Departamentul pentru Securitate Internă din SUA (DHS) a anulat includerea României în Programul Visa Waiver (VWP), programată pentru primăvara anului 2025, invocând necesitatea unor noi verificări de securitate. Deși rata de refuz a vizelor a scăzut, preocupările privind securitatea și integritatea programului au dus la această amânare, menținând necesitatea vizelor pentru călătoriile în SUA.

Vă întrebăm ce faceți astăzi la modul concret și cum veți apăra interesul României de a fi ridicate vizele pentru călătoriile în SUA ?

Față de această situație solicităm un răspuns la următoarea interpelare :

La ce dată vor fi eliminate vizele pentru cetățenii români care călătoresc în SUA?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ce soluții aveți pentru eliminarea vizelor de călătorie în SUA? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Lipsa soluțiilor de pe piața muncii afectează inflația și nivelul de trai al românilor.

Domnule Prim-Ministru,

Deficitul de forță de muncă asupra dinamicii anuale a prețurilor de consum în perioada 2019-2024 a fost, în medie, de circa 3,1 puncte procentuale, potrivit unei cercetări realizate de Direcția de studii economice a Băncii Naționale a României (BNR). Lucrarea are două obiective: în primul rând, evaluează impactul deficitului de forță de muncă asupra salariilor și asupra numărului de angajați la nivelul firmelor; în al doilea rând, integrează aceste rezultate într-un model macroeconomic multisectorial pentru a analiza efectele asupra inflației. Astfel, contribuția deficitului cronic de forță de muncă la evoluția prețurilor a variat între 2,7 și 3,5 puncte procentuale în perioada analizată, cu un vârf de 3,5 puncte în 2019 și 2023.

Această traiectorie, relativ stabilă, sugerează faptul că deficitul de forță de muncă este în bună măsură generat de factori structurali, care se modifică lent în timp. Printre factorii care contribuie la această situație se numără emigrația, sistemul educațional insuficient adaptat cerințelor economiei moderne și schimbările tehnologice care cresc cererea pentru competențe specializate și nivelul redus al participării populației la piața muncii. În același timp, creșterea economică europeană rapidă și integrarea în lanțurile de producție europene au amplificat cererea de forță de muncă, accentuând dezechilibrul dintre cerere și ofertă.

Companiile care se confruntă cu dificultăți majore de recrutare majorează salariile cu 6,6 pp pe an, în medie

Analiza arată că firmele care se confruntă cu dificultăți majore în găsirea de personal calificat măresc salariile reale cu 6,6 puncte procentuale pe an în medie, dar păstrează aproape neschimbat numărul de angajați.

Pentru a evalua impactul asupra inflației, a fost utilizat un model macroeconomic multisectorial care include interacțiuni între diferite ramuri ale economiei, rigidități ale prețurilor și fricțiuni pe piața muncii. Modelul permite analizarea modului în care creșterile salariale se transmit în costurile de producție și, ulterior, în prețurile bunurilor și serviciilor. Rezultatele arată că aproximativ 56% din creșterea salariilor reale este transmisă către prețurile de consum, ceea ce confirmă existența unui mecanism puternic de transmisie de la costurile salariale la inflație.  În unele sectoare, deficitul de forță de muncă contribuie puternic la creșterea salariilor, dar creșterea prețurilor este relativ moderată. Acest lucru indică existența unor rigori în ajustarea prețurilor, ceea ce înseamnă că firmele nu transferă imediat costurile salariale mai mari în prețuri. În aceste cazuri, firmele pot reduce temporar profitul sau pot amâna ajustarea prețurilor. În alte sectoare, creșterile salariale generate de deficitul de forță de muncă sunt însoțite de creșteri mai rapide ale prețurilor de producție. Acest lucru indică o transmitere mai puternică a costurilor salariale către prețuri și au o dependență mai mare de costul muncii. În toate cazurile Guvernul trebuie să intervină cu soluții pentru piața muncii.

             Față de această situație vă adresez următoarea întrebare:

La ce dată veți genera adoptarea și aplicarea unui program național pentru adaptarea sistemul educațional la piața muncii precum și la cerințelor economiei moderne și schimbările tehnologice care cresc cererea pentru competențe specializate ?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Lipsa soluțiilor de pe piața muncii afectează inflația și nivelul de trai al românilor. appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George

Circumscripția electorală : nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Care este sprijinul pe care România îl acordă fermierilor în această perioadă?

Domnule Prim-Ministru,

O primă situație pe care o semnalez se referă la producția de fructe care are nevoie de susținere. România a importat fructe de peste 1 miliard de euro în 2025, valoarea produselor din această categorie aduse în ţară crescând cu 11% faţă de anul precedent, arată o analiză făcută pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Mai mult, importurile s-au dublat în ultimul deceniu, la fel ca deficitul comercial din acest sector. O parte din acest un miliard de euro reprezintă fructele pe care noi nu le putem produce în condiţiile pedoclimatice din regiune. Dar dacă ne uităm la cât plătim Ungariei, Poloniei sau Italiei pentru fructe vedem că multe dintre acestea le putem produce noi, însă politicile publice din România nu susţin producţia locală.

A doua situație pe care o semnalez se referă la susținerea fermierilor în legătură cu scumpirea galopantă a carburanților. Prețul laptelui este în scădere, în timp ce costurile pentru fermieri rămân ridicate. Fermierii sunt puși în situația de a produce mai mult, dar de a încasa mai puțin. În același timp, costurile cu energia, furajele și transportul continuă să apese tot mai greu asupra fermelor. Este nevoie de măsuri urgente pentru asigurarea unor prețuri corecte la poarta fermei. (…) fermierii au ajuns să vândă laptele la cca 1,5 lei/litru, în timp ce prețurile la îngrășăminte sunt din ce în ce mai mari, iar prețurile la motorină cresc «din două în două ore», punând în pericol tot mai mulți fermieri.

                Costurile de producție pentru un litru de lapte variau între 2,05 și 2,55 de lei/litru, în funcție de dimensiunea fermei, nivelul de producție și gradul de îndatorare al fiecărui producător. În același timp, prețul laptelui la poarta fermei varia între 1,2 și 1,5 lei/litru pentru laptele tranzacționat pe piața spot și între 1,5 și 1,9 lei/litru pentru laptele comercializat pe bază de contracte pe termen mai mare de 90 de zile. Aceste cifre arată că fermierii vînd în pagubă laptele, iar situația a continuat să se agraveze de la începutul lunii pe fondul scumpirii accelerate a prețului motorinei, care afectează direct transportul laptelui către unitățile de procesare.

                În condițiile în care prețul motorinei crește vertiginos impactul asupra costului de producție al laptelui va crește cu aproximativ 0,20 – 0,25 lei/litru, având în vedere utilizarea motorinei în producerea și transportul furajelor, precum și în activitatea curentă a fermierilor. În aceste condiții, pierderile fermierilor pot depăși 35-40% din costul de producție. În același timp, reducerea cu 25-35% a prețului laptelui la poarta fermei nu s-a reflectat în prețul final la raft, ceea ce indică existența unor dezechilibre majore pe lanțul de distribuție și o distribuție inechitabilă a valorii adăugate.

             Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată România va sprijini fermierii pentru a depăși criza carburanților?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Care este sprijinul pe care România îl acordă fermierilor în această perioadă? appeared first on AUR.