De către: Senator Vlăescu Virgiliu George         

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR     

Obiectul întrebării: Solicităm să vă implicați personal în ajustarea proiectului și modificarea soluției tehnice existente la ”Zidul Mortii” din Suceava

Domnule Prim-Ministru interimar,

            O nouă tragedie a îndoliat județul Suceava în dimineața zilei de 26 iunie 2026. Un bărbat și-a pierdut viața după ce a intrat în plin cu autoturismul în structura de beton cunoscută sub numele de „Zidul Morții”, situată în zona sensului giratoriu de pe DN 17, la ieșirea din localitatea Șcheia spre Gura Humorului. Impactul a fost atât de violent încât șoferul a rămas încarcerat, iar echipajele medicale sosite de urgență nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața, leziunile fiind incompatibile cu viața.

„Zidul Morții” este, de fapt, un pilon masiv de susținere a viaductului șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectată în anul 2008 și finalizată cu mari întârzieri, varianta ocolitoare supratraversează Drumul Național 17. Soluția tehnică aleasă de proiectanți și avizată de autorități a stârnit controverse uriașe încă de la început: pilonul central al podului a fost ridicat direct pe axul drumului, în interiorul unui sens giratoriu improvizat. Deși autoritățile au montat de-a lungul anilor indicatoare reflectorizante, iluminat de tip LED și parapeți de protecție, zona rămâne extrem de periculoasă pe timp de noapte, în condiții de ceață densă sau carosabil umed, momente în care vizibilitatea scade, iar unghiul de abordare al curbei devine capcană de moarte pentru șoferi.

Presa locală și centrală au monitorizat constant acest punct critic, numărul victimelor crescând alarmant de la an la an. Iată cele mai grave evenimente înregistrate la „Zidul Morții”: Noiembrie 2012: Seria neagră a început cu un accident teribil în care doi adulți și un copil de numai 12 ani au murit striviți într-un camion plin cu lemne care s-a izbit de zidul de beton din cauza ceții dense și a lipsei complete de semnalizare a pilonului proaspăt construit la acea vreme. Ianuarie 2014: La mai puțin de un an distanță, un tânăr de 21 de ani a decedat în condiții similare. Condițiile meteo nefavorabile (ceață densă și mâzgă pe asfalt) au făcut ca șoferul să piardă controlul, mașina escaladând un dâmb de pământ și strivindu-se de structura de beton. Moartea sa a declanșat un „marș al tăcerii” și proteste masive ale șoferilor suceveni, care au blocat traficul cerând demolarea sau modificarea proiectului. August 2018: Doi pietoni au fost spulberați de o mașină chiar în proximitatea sensului giratoriu de la „Zidul Morții”. Din cauza configurației rutiere deficitare și a lipsei de vizibilitate, victimele nu au avut nici o șansă de supraviețuire. Martie 2019: Alex Acosteoaie, un tânăr de 28 de ani, a devenit a cincea victimă oficială a pilonului. Acesta circula dinspre Gura Humorului și s-a izbit de zid cu o viteză estimată la 140 km/h. La acel moment, presa locală a semnalat că iluminatul special cu LED-uri din intersecție nu mai funcționa de câteva luni. Noiembrie 2023: Un alt accident grav a blocat complet DN 17. Un autoturism a intrat în coliziune cu o căruță în zona pilonului, rezultând rănirea gravă a trei persoane, printre care și un copil de 12 ani. Iulie 2025: Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava a activat Planul Roșu de Intervenție după un impact violent între un microbuz și un autoturism, produs la ieșirea din Șcheia, tot sub „umbra” zidului de beton. Șase persoane, inclusiv trei copii, au fost transportate de urgență la spital. Mai 2026: Un caz șocant a zguduit comunitatea locală și a demonstrat încă o dată magnetismul sumbru al acestei structuri de beton. Maria N., o tânără de 24 de ani din Ipotești, aflată sub influența băuturilor alcoolice și pe fondul unei depresii severe cauzate de despărțirea de iubit, a intrat intenționat cu autoturismul direct în pilon, fără a schița vreo tentativă de frânare. Tânăra a supraviețuit impactului violent, dar a suferit traumatisme severe și a recunoscut ulterior în fața polițiștilor că a ales în mod conștient „Zidul Morții” ca instrument pentru a-și pune capăt zilelor. Pe numele ei a fost deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și conducere sub influența alcoolului.

Specialiștii în siguranță rutieră și foști șefi ai Poliției Rutiere Suceava au explicat în repetate rânduri că o astfel de structură nu ar fi trebuit să primească niciodată aviz de construcție. Cu toate acestea, răspunsurile oficiale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și ale prefecturii au mizat mereu pe faptul că „semnalizarea rutieră a depășit prevederile legale” și că principala cauză a accidentelor o reprezintă viteza neadaptată la condițiile de drum. În ciuda promisiunilor de reconfigurare totală a nodului rutier, „Zidul Morții” rămâne în picioare, continuând să transforme erorile umane de conducere în sentințe definitive la moarte. Poliția a deschis un nou dosar penal pentru ucidere din culpă în cazul accidentului din 26 iunie 2026 și continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate dinamica evenimentului.

 Solicităm să vă implicați personal în acesta chestiune și să ne răspundeți la următoarea interpelare: La ce dată va fi modificată soluția tehnică pentru Zidul Morții?

The post Vlăescu Virgiliu George – Întrebare – Solicităm să vă implicați personal în ajustarea proiectului și modificarea soluției tehnice existente la ”Zidul Mortii” din Suceava appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George         

Circumscripția electorală:  nr.35, Suceava

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR    

Obiectul întrebării: Care sunt propunerile României pentru protejarea cetățenilor români care lucrează în diaspora europeană?

Domnule Prim-Ministru Interimar,

      Noile inițiative europene privind mobilitatea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă se dezbat acum la Bruxelles. Pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă („Fair Labour Mobility Package”) este, în acest moment, în fază de inițiativă și proiect pilot (în special pentru componenta de digitalizare, precum «ESSPASS»), cu propuneri legislative așteptate în 2026 și o implementare etapizată ulterior. În paralel, Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”) se află în fază de consultare, cu obiectivul declarat de a fi lansat în cursul anului 2026.

     Libera circulație a lucrătorilor este unul dintre pilonii pieței unice europene. În practică, însă, mobilitatea a fost, prea des până acum, o combinație de reguli interpretate diferit, proceduri greoaie și zone gri.

În paralel, Comisia Europeană a lansat consultările pentru Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”), o inițiativă anunțată pentru 2026, care urmărește să actualizeze reguli europene cu impact direct asupra modului în care este organizată munca. Mai concret, discuția vizează gestionarea inteligenței artificiale la locul de muncă, actualizarea regulilor de sănătate și securitate pentru riscuri psihosociale și ergonomice, respectarea regulilor de muncă și SSM în subcontractare, gestionarea echitabilă a restructurărilor și întărirea aplicării drepturilor lucrătorilor.

      Pașaportul european de securitate socială („European Social Security Pass”), cunoscut și ca „ESSPASS”, este proiectul prin care Comisia Europeană vrea să digitalizeze documentele de securitate socială folosite în mobilitatea transfrontalieră și să permită verificarea lor rapidă, în timp real, peste granițe. În fazele pilot, accentul a fost pus inclusiv pe documentul portabil A1, cel care arată în ce stat rămâne asigurat un lucrător mobil din punct de vedere al asigurărilor sociale pe perioada în care muncește într-un alt stat UE.

       Autoritatea Europeană a Muncii („European Labour Authority”) este agenția europeană creată pentru a sprijini aplicarea efectivă a regulilor privind mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor și coordonarea sistemelor de securitate socială. Rolul ei este să faciliteze accesul la informații pentru angajatori și lucrători, să sprijine cooperarea între statele membre UE, inclusiv prin inspecții comune, și să ajute la soluționarea dificultăților care apar în situații transfrontaliere. Inițiativa privind portabilitatea competențelor („Skills portability initiative”) urmărește recunoașterea mai ușoară a competențelor și calificărilor între statele membre.Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”) mută discuția dincolo de mobilitate, către felul în care este organizată munca în sine. Din ce a anunțat Comisia Europeană până acum, nu vorbim despre o singură obligație nouă, ci despre o posibilă actualizare a mai multor zone sensibile: sănătatea și securitatea în noile contexte de lucru, subcontractarea, restructurările și aplicarea drepturilor lucrătorilor.  În materia detașărilor, implicațiile sunt foarte concrete: baza juridică, documentarea, remunerarea, regulile din statul gazdă și consistența informațiilor raportate vor conta mai mult decât până acum. În acest context este un bun prilej pentru a maximiza drepturile lucrătorilor români în UE.

        Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Care sunt propunerile României pentru protejarea cetățenilor români care lucrează în diaspora europeană? Solicit răspuns în scris și oral.

The post Vlăescu Virgiliu George – Întrebare – Care sunt propunerile României pentru protejarea cetățenilor români care lucrează în diaspora europeană? appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George         

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Grupul parlamentar: Alianta pentru Unirea Romanilor          

Obiectul interpelării: La ce dată se va aplica în România norma europeană privind transparența salarială?

Domnule Prim-Ministru Interimar,

A fost realizat un sondaj privind nivelul de pregătire al companiilor și percepțiile angajaților în contextul Directivei europene privind transparența salarială. România intră în era transparenței salariale cu un deficit de încredere între angajați și angajatori. Potrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile și le explică prin factori precum performanța, experiența profesională sau negocierea individuală. În același timp, 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate și doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial. Astfel, 72% dintre angajați au auzit deja de noile prevederi europene, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunțurile de recrutare. În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu Directiva. Cu toate acestea, doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

Percepția asupra transparenței salariale diferă semnificativ între cele două categorii analizate. În timp ce 96% dintre angajatori declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial și 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării. Mai mult, doar 49% dintre angajați consideră că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare, iar 33% declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale evaluate – interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere. Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă (54%), iar 64% dintre respondenți apreciază că beneficiile le sunt comunicate transparent.

Directiva Uniunii Europene 2023/970 privind transparența salarială are impact începând cu 1 ianuarie 2026, chiar dacă termenul maxim până la care statele membre trebuie să o implementeze în legislația națională este 7 iunie 2026. Este necesar să fie regândite politicile, procesele și instrumentele de resurse umane, astfel încât să se conformeze reglementării și, mai ales, să poată oferi angajaților răspunsuri precise la întrebări precum: cum se stabilește pachetul salarial, unde se poziționează în grila companiei sau în raport cu posturi echivalente. Astfel, angajatorul trebuie să ofere salariaților, la cerere, informații legate de criteriile utilizate pentru stabilirea salariului, precum și despre nivelurile medii ale salariilor pentru angajații care desfășoară aceeași muncă sau muncă de valoare egală, defalcate pe gen. Scopul principal al directivei este de a combate discriminarea salarială dintre femei și bărbați, dar și alte forme de inechitate. Directiva stabilește o serie de informații detaliate pe care angajatorii trebuie să le pregătească cu regularitate și care privesc diferențele de remunerare în cadrul companiei între femei și bărbați. În funcție de rezultatele acestor parametri raportați, mai precis de diferențele cu privire la nivelul mediu de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, angajatorii ar putea fi obligați să ia o serie de măsuri de remediere cu privire la remunerația propriilor salariați, cu implicarea reprezentanților salariaților sau a sindicatelor, după caz. Directiva nu se limitează la salariul de bază, ci vizează întregul pachet de recompense. Toate componentele acestuia trebuie să fie guvernate de criterii clare, obiective și nediscriminatorii.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți aplica în România Directiva Uniunii Europene 2023/970 ?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – La ce dată se va aplica în România norma europeană privind transparența salarială? appeared first on AUR.

La eveniment au participat 95 de invitați, printre care reprezentanți ai confederațiilor sindicale, ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), ai Inspectoratului Școlar al Municipiului București, ai mediului educațional, ai mediului de afaceri și ai societății civile. Discuțiile s-au concentrat pe lipsa unei strategii naționale dedicate ocupării tinerilor, pe neconcordanța dintre sistemul de educație și cerințele angajatorilor, precum și pe măsurile care ar putea facilita tranziția de la școală către primul loc de muncă.

Liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu a vorbit despre celor două vulnerabilități majore care afectează generațiile tinere: rezultatele slabe din sistemul educațional și numărul ridicat al tinerilor care nu sunt integrați nici în educație, nici în formare profesională și nici pe piața muncii.

„În primul rând, pentru că avem două mari probleme în România. Sigur, avem mai multe, dar avem două foarte mari care au legătură cu această generație de lucru.

Prima chestiune care afectează grav ceea ce se întâmplă în țară este faptul că avem o subperformanță la toți indicatorii legați de educație.
De la scorurile pe testele standardizate, peste PISA, până la ponderea tinerilor cu studii liceale sau studii superioare, cum mai spunem noi.

De asemenea, a doua mare problemă pe care o avem și care este legată tot de vârsta tânără este acea undă uriașă a tinerilor care nu se află nici în educație, nici într-o formă de formare profesională și nici nu lucrează” a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Senatorul AUR Niculina Stelea a vorbit despre abandonul școlar, lipsa orientării profesionale și incapacitatea statului de a pregăti tinerii pentru transformările profunde generate de noile tehnologii și inteligența artificială.

„Mai bine de jumătate dintre copiii care încep școala nu termină cu bine cele 12 clase și implicit nu sunt pregătiți nici pentru piața muncii. Până și cei care termină școala obligatorie nu au clar ce urmează să facă, încotro să se îndrepte.

Iar angajatorii, pe de altă parte, se plâng de inadaptarea sistemului la necesarul forței de muncă care este în această perioadă în industria noastră. Și de faptul că după ce termină școala, îi angajează și trebuie ei să-i formeze. Deci acești oameni vin neformați. Deci avem o problemă pe care nimeni nu vrea să o rezolve. Dar vă spun că această criză nu se oprește la locurile de muncă de azi. Se întinde dramatic și spre viitor.

Inteligența artificială transformă în acest moment structura întregii economii mondiale. Meserii care astăzi sunt vor disparea în maxim 10 ani de zile. Și ne întrebăm cu toții ce face România. Nu face nimic. Nu există o dezbatere națională, nu există o strategie, nici măcar o întrebare pusă la nivel înalt și aceasta este cum îi pregătim pe acesti tineri pentru lumea în care vor trăi. De asta v-am chemat astăzi aici pe dumneavoastră să încercăm să construim împreună o alternativă”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a prezentat preocupările existente la nivel european privind integrarea tinerilor pe piața muncii și protejarea acestora împotriva practicilor abuzive din zona stagiilor de practică.

„Prea mulți tineri români termină școala și descoperă că primul loc de muncă este, de fapt, prima dezamăgire. Salarii mici, contracte nesigure, stagii de practică neplătite și perspectiva plecării din țară pentru un trai mai bun.

În Parlamentul European, în special în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, al cărei vicepreședinte sunt, una dintre cele mai importante teme în ultimii doi ani a fost tranziția elevilor de la educație către primul loc de muncă.

Dezbatem în prezent noua directivă privind stagiile de practică, prin care se urmărește combaterea situațiilor în care companiile folosesc tinerii ca formă de muncă ieftină, mascând locuri de muncă reale sub forma unor internshipuri fără perspectivă și fără protecție socială”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a evidențiat efectele dramatice ale degradării sistemului educațional și impactul analfabetismului funcțional asupra capacității tinerilor de a se integra profesional și social.

„În primul rând aș vorbi despre analfabetismul funcțional. Mi s-a părut interesant că domnul Peiu, fără să vorbească cu mine, chiar a pomenit două dintre lucrurile pe care ar trebui să le dezvolt.

Din nefericire, românii stau pe primul loc în Europa și, greu de crezut, dar avem între 42 și 49% a funcțional în România. În sensul că tinerii termină o școală și nu pot să beneficieze, să utilizeze cunoștințele pe care le au. Nivelul de creativitate este direct proporțional cu acest fenomen, adică tinde către zero. Practic, dacă în anii 90, în postcomunism, românii erau între cei mai calificați oameni din Europa, oriunde se duceau, astăzi suntem între cei mai necalificați din cauza învățământului și iată că avem mii de oameni care înconjoară Parlamentul la ora asta și nu întâmplător din învățământ. Educația a fost, din păcate, tratată cum a fost tratată de toate guvernele aproape de 35 de ani, încât m-am gândit la un moment dat că parcă este un plan de a distruge educația acestui popor, pentru că un popor fără educație e un popor fără vie”, a declarat deputatul AUR, Virgil Vlăescu.

Avem nevoie de o strategie națională pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri având în vedere că avem cea mai mică rată de ocupare în rândurile acestora din toată Europa. Într-un moment în care șomajul crește accelerat, de la 6% la 6,5% în doar nouă luni, statul trebuie să promoveze politici publice pentru a încuraja angajarea tinerilor absolvenți de studii superioare, liceu sau învățământ dual. Asta înseamnă inclusiv facilități fiscale pentru angajatori, dar și adaptarea programelor derulate de ANOFM la realitățile sociale pe care le trăim. Există o deconectare profundă între stat și cetățean inclusiv la acest nivel, iar problema este, ca întotdeauna, la stat. AUR va iniția mai multe demersuri legislative în sesiunea parlamentară din toamnă prin care să creeze cadrul ca tinerii români să obțină mai ușor locuri de muncă și acestea să fie mai bine plătite. Important este însă ca acest dialog pe care l-am inițiat să continue și ca măsurile propuse de noi să fie transpuse în legi și, ulterior, finanțate. Poate înțeleg și celelalte partide că, dacă nu lăsăm vlăstari în urmă, nu avem viitor.

The post Tinerii României, abandonați între un sistem educațional depășit și o piață a muncii nepregătită appeared first on AUR.