Și pentru că această stea trebuia să poarte un nume – un singur nume – ea s-a numit: Kelemen Hunor.

Și gurul Kelemen Hunor a pus verdictul și a arătat cu degetul unde e „răul”: „Când te aliezi cu AUR produci pagube pentru toată țara.” (Sursa aici)

Să-l credem? Cum altfel? El e „farul” nostru călăuzitor… Să-l întrebăm, să-l invocăm, să-l punem pe prima pagină, să-i sorbim cuvintele.

Dar să nu uităm, totuși, și altceva: vorbim despre același Kelemen Hunor care, vreme de un deceniu, l-a însoțit, fără să murmure, măcar, pe fostul premier ungur prin toate bătăliile sale politice, morale și geopolitice. „Revelația morală” și statutul de guru vin tocmai de la cel care a stat, disciplinat, fără să scrântească, lângă cel care a fost inamicul nr. 1 al Europei, omul Rusiei și al Chinei, deopotrivă. De la servantul lui Viktor Orbán, a devenit… gurul moral și politic al României!

Nu e de râs? Ba da… dacă nu ar fi de plâns.

Foto: Liderul UDMR Kelemen Hunor la Budapesta, alături de fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán.

De aceea, Kelemen Hunor trebuie coborât din această levitație morală în care s-a instalat confortabil de ani de zile. Din vocea aceea calmă, aproape terapeutică, cu care explică națiunii ce e bine și ce e rău, cine e acceptabil și cine trebuie excomunicat civic sau politic. Aproape că îl vezi plutind deasupra politicii românești, ca un guru al decenței publice și al purității democratice.

Doar că există o mică problemă: ani întregi a girat exact ceea ce astăzi pretinde că detestă. A legitimat fără ezitare un sistem construit pe control politic, propagandă, obediență și concentrare de putere. A predat aproape complet comunitatea maghiară din România influenței lui Viktor Orbán, a susținut rețeaua financiară și mediatică a Budapestei în Transilvania, a tolerat tacit discursurile și reflexele revizioniste venite dinspre guvernul ungar și a devenit adversarul aproape reflex al tuturor celor din Ungaria care îndrăzneau să se opună lui Orbán – inclusiv al lui Péter Magyar.

Pluralism? Diversitate de opinii? Competiție democratică? Nu prea. În lumea construită politic de Kelemen Hunor exista, în general, o singură direcție corectă: direcția Viktor Orbán.

Iar astăzi, după toate acestea, același Kelemen Hunor apare în spațiul public cu aerul unui profesor dezamăgit de lipsa noastră de moralitate democratică.

Toată această aură de superioritate morală trebuie spartă. Pentru că adevărul e infinit mai simplu.

Regele „moralității” Kelemen Hunor e… gol.

1. Kelemen Hunor a legitimat modelul politic Orbán.

Foto: Viktor Orbán susține Kelemen Hunor în alegerile din România. Sursa foto aici.

Kelemen Hunor a venit la conducerea UDMR în februarie 2011, după ce l-a înlocuit pe Béla Markó. A fost ales oficial președinte al UDMR pe 26 februarie 2011, la congresul formațiunii. De atunci, de 15 ani (!), conduce neîntrerupt UDMR: 2011–2015 — primul mandat 2015–2019, al doilea mandate; 2019–2023, al treilea mandate; 2023–prezent — al patrulea mandat.

Kelemen Hunor a apărat în mod repetat politica lui Orbán față de maghiarii din afara granițelor Ungariei. El a spus că, după 2010, guvernele Orbán au produs „o schimbare de paradigmă” în relația cu diaspora maghiară și că această continuitate trebuie păstrată. UDMR sub conducerea sa a evitat aproape complet criticile față de direcția iliberală a regimului Orbán, chiar și în momentele de conflict cu UE privind statul de drept, presa sau justiția. În multe teme-cheie discursul lui Kelemen Hunor s-a apropiat de cel al lui Orbán. Chiar și când Orbán a fost criticat internațional pentru apropierea de Rusia sau pentru conflictele cu Bruxelles-ul, Kelemen Hunor a evitat delimitările ferme.

Relația lui Kelemen Hunor cu opoziția ungară a fost inexistentă. Practic, Kelemen Hunar și UDMR au evitat orice dialog sau chiar întâlnire electorală cu alte partide din Ungaria.

De aici și ideea că UDMR a devenit, sub conducerea lui Kelemen Hunor, o filială FIDESZ în România.

2. Kelemen Hunor a predat, la cheie, comunitatea maghiară lui Viktor Orbán

Foto: Kelemen Hunor și Viktor Orbán, premierul Ungariei.

Kelemen Hunor nu doar că l-a susținut pe Viktor Orbán. În timp, a predat aproape la cheie comunitatea maghiară din România modelului politic construit la Budapesta. Pas cu pas, diversitatea politică din interiorul comunității maghiare a fost împinsă la margine. Vocile critice, intelectualii independenți, maghiarii care nu se regăseau în orbánism au devenit, încet, irelevanți instituțional. Spațiul public maghiar din Transilvania a fost uniformizat: aceeași linie politică, aceleași teme, aceiași oameni, aceeași fidelitate. Nu mai exista aproape loc pentru pluralism. Erai acceptat dacă erai „bun pentru Orbán”. Dacă nu, dispăreai din peisajul oficial. 

Presa, finanțările, instituțiile culturale, rețelele de influență — toate au fost conectate tot mai strâns la centrul de putere de la Budapesta. UDMR nu a mai funcționat doar ca reprezentant politic al maghiarilor din România, ci tot mai mult ca interfață locală a sistemului Fidesz. 

Iar paradoxul este că omul care vorbește astăzi cel mai calm despre echilibru, toleranță și democrație este exact cel care a redus aproape complet pluralismul politic al propriei comunități. 

Problema cu UDMR-ul nu este că reprezintă maghiarii din România – e firesc ca ei să fie reprezentaţi pe toate palierele, să înveţe, să studieze, să râdă şi să plângă, vorba lui Vieru, în limba lor. Problema UDMR-ului este că a devenit o filială a FIDESZ în România.  

Şi nu toţi maghairii din România au fost sau sunt confortabili cu asta. Dar au fost lăsaţi fără alternativă. Existau în Transilvania, la Târgu Mureş sau la Cluj Napoca, la Oradea sau la Satul Mare, la Timişoara sau Arad, tineri maghiar neradicalizaţi, care nu obligatoriu simpatii faţă de liderii UDMR sau FIDESZ, care nu au plecat din România şi nici nu vor să o facă. Pot să coopereze cu românii pe multe planuri, inclusiv politice, pentru că, în definitiv, este ţara tuturor.

Problema este că aceste categorii de tineri maghiari aveau și au şanse reduse în actuala configuraţie politică. Altminteri, UDMR, şi prin ea Budapesta, controla tot ce ţine de destinul comunităţii maghiare (alocaţii financiare, reţea media, posturi la nivel naţional şi local, reprezentare etc.) Şi asta nu e normal cel puţin dată fiind diversitatea maghiarimii din România.

Viktor Orbán a fost un rege gelos: punând mâna pe resurse, oferind resurse reprezentanților comunității maghiare din Transilvania, i-a selectat într-un mod nemilos: cei care nu erau cu Viktor Orbán au fost eliminați din aceste subvenții, orice diversitate a opiniilor intelectualilor maghiari din Transilvania a fost anihilată și toate organele de presă de acolo s-au plasat de partea lui Viktor Orbán.

Dincolo de comunicare, conectarea populației maghiare din Transilvania cu Budapesta se făcea, sub oblăduirea lui Kelem Hunor, inclusiv prin investițiile pe care le făcea acolo, dincolo de cetățenia ungară: oamenii își duc copiii la o grădiniță făcută de Viktor Orbán, la o sală de sport făcută de Viktor Orbán, se uită la televizor la Viktor Orbán, folosesc pașaportul ungar pentru a pleca fără viză în SUA etc., deci dincolo de media sunt și conexiuni nemijlocite, fizice, care leagă cetățeanul român din unele părți ale Transilvaniei direct cu regimul de la Budapesta.

Totul sub bagheta lui Kelemen Hunor.

3. Kelemen Hunor, interzis în Ucraina, a fost servantul politicilor revizioniste ungare

Foto: Conferința de presă a Minstrului de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, alături de liderul UDMR Kelemen Hunor, în conferința de presă susținută, contrar uzanțelor, la sediul partidului din Cluj-Napoca (26.05.2020).

Dincolo de asta, s-a lucrat masiv la dimensiunea simbolică a prezenței Budapestei în România. De pildă, s-a cultivat ideea oficialilor maghiar de a avea conferințe de presă comune cu liderii UDMR în sediul de partid al acestei formațiuni. Fapt unic și fără precedent. Miniștrii de externe nu au conferințe în sediile partidelor. Ministrul de Externe al Ungariei nu respecta regulile de protocol pe care le-ar respecta în altă parte. Demnitarii unguri făceau conferinţe de presă la sediul unui partid din România – UDMR, ceea ce constituia o ingerinţă în politica internă românească, susţinând în acelaşi timp că ei nu se amestecă în treburile interne ale României, ceea ce reprezenta totodată un cinism şi o absurditate. Altminteri spus, Transilvania era „un altceva” pentru oficialii de la Budapesta – asta sugerau Kelemen Hunor și Ministrului de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter – iar Bucureștiul trebuie să țină seama și, chipurile, să se conformeze.

Tot o imixtiune grosolană în treburile interne ale României şi un atentat la suveranitatea naţională îl reprezintau solicitările la adresa statului român de creare a autonomiei pe teritoriul românesc făcute de oficiali de la Budapesta, instigarea în acest sens a partidelor şi organizaţiilor maghiare din România, culminând cu prezenţa fizică a demnitarilor din Ungaria la reuniuni ale acestor partide, organizaţii, la care se elaborează diferite proclamaţii, manifeste, rezoluţii, proiecte de lege privind autonomia.

O altă practică de acelai tip a fost girată de Kelemen Hunor el însuși. Asumarea de către Budapesta a responsabilității pentru cetățenii români de etnie maghiară. Un singur exemplu ilustrativ: cazul Kelemen Hunor, cetăţean român care, în aprilie 2019, a primit interdicţie de intrare în Ucraina (!!!). Deşi a intrat cu paşaport românesc în Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta s-a activat brusc şi, aparent, isteric. Gestul a fost fără precedent. E ca şi cum MAE român s-ar fi sesizat din oficiu dacă, de pildă, un politician moldovean cu cetățenie română ar fi avut un diferend la frontieră cu autorităţile spaniole, încercând să intre în ţară cu paşaport moldovenesc.

Cum ar fi fost percepută atunci o eventuală reacţie a României? Evident, absurdă, ridicolă, incorectă şi neprofesionistă. Dar este exact ce a făcut Budapesta, depăşind încă o linie roşie în relaţia cu România! O linie roşie nesancţionată – nici aceasta! – de autorităţile politice de la Bucureşti și, evident, nici de Kelemen Hunor. De ce a făcut Ungaria asta? Simplu. Nu din isterie sau neprofesionalism. Ci pentru că asemenea „stil“ diplomatic este expresia evidentă a acestei dorinţe de de-suveranizare a Transilvaniei, pe ideea că tot ce se petrece cu maghiarii de aici intră automat (chiar dacă abuziv!) în portofoliul instituţiilor de la Budapesta (și nu doar a celor de la București).

Asta, dincolo de faptul că „inocentul” și „europeanul” Kelemen Hunor a fost… interzis în Ucraina! Se sesizează cineva?

4. Kelemen Hunor a girat rețeaua financiară a Guvernului Viktor Orbán în Transilvania

Foto: Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Viktor Orbán la Congresul UDMR

Dincolo de susținerea explicită a proiectului revizionist de investiții (doar) în Transilvania a guvernului ungur („Planul Kós Károly”), Kelemen Hunor și UDMR au devenit principala infrastructură politică prin care Viktor Orbán și Fidesz și-au construit influența în Transilvania.

După victoria lui Péter Magyar în Ungaria, această rețea de finanțări și influență a intrat explicit sub lupa noului guvern de la Budapesta. Magyar a anunțat că va exista o verificare retrospectivă a modului în care au fost folosite fondurile trimise în ultimii zece ani către organizații, instituții și proiecte din comunitatea maghiară din România.

Mai mult, Péter Magyar a acuzat direct propaganda Fidesz și rolul jucat de UDMR în Transilvania, spunând că rețeaua construită în jurul lui Orbán a funcționat și în România prin mecanisme politice și mediatice finanțate de Budapesta.

În aceeași logică, au apărut și solicitări publice pentru investigarea modului în care au fost distribuite fondurile venite din Ungaria.

Aceasta este și miza actualei confruntări dintre Péter Magyar și vechea rețea construită în jurul lui Viktor Orbán: nu doar banii, ci influența politică și controlul simbolic asupra comunităților maghiare din afara Ungariei.

5. Kelemen Hunor a fost „peștele” relației româno-ungare

Foto: Liderul UDMR Kelemen Hunor alături de fostul lider al PSD Liviu Dragnea

Da, în ultimii ani, Kelemen Hunor a devenit nu doar principalul aliat al lui Viktor Orbán în România, ci și unul dintre oamenii care au facilitat contacte, punți și canale de comunicare între lideri politici de la București și premierul Ungariei.

Relația sa privilegiată cu Orbán i-a oferit un rol aparte în politica regională: acela de intermediar informal între Budapesta și o parte a establishmentului politic românesc.

În perioada guvernării PSD conduse de Liviu Dragnea, relația UDMR-PSD a fost una foarte apropiată. În acei ani, UDMR a susținut frecvent majoritatea PSD-ALDE, iar relația dintre Budapesta și cercurile de putere apropiate lui Dragnea s-a încălzit. În acea perioadă, Viktor Orbán a evitat criticile dure la adresa guvernării PSD, iar UDMR a funcționat ca o zonă de contact și negociere între București și Budapesta.

Foto: Reuniune privată între premierii Viktor Orbán și Marcel Ciolacu, iulie 2023.

Kelemen Hunor a recunoscut public că a facilitat contacte cu Viktor Orbán inclusiv pentru Marcel Ciolacu. În perioada coaliției PSD-PNL-UDMR, Kelemen Hunor a devenit unul dintre cei mai influenți negociatori politici din România. Viktor Orbán a avut contacte directe și tot mai frecvente cu lideri ai puterii de la București. UDMR a devenit practic puntea de legătură politică și diplomatică dintre Budapesta și o parte a establishmentului românesc.

Cert este că, în ultimii 10-15 ani, foarte puțini politicieni români au avut acces atât de direct și constant la Viktor Orbán precum Kelemen Hunor. Iar acest lucru i-a oferit o poziție specială atât la București, cât și la Budapesta. Prin asta, Kelemen Hunor a transformat UDMR într-o extensie regională a influenței Fidesz și a exportat în România rețeaua de influență politică și financiară a lui Orbán.

6. Kelemen Hunor l-a susținut pe Viktor Orbán până în ultima clipă

Foto: Președintele UDMR, Kelemen Hunor, participă, pe 10 aprilie 2026, la un miting electoral al lui Viktor Orbán, împotriva lui Peter Magyar, în orașul ungar Debrețin, unde se și întâlnește cu liderul de la Budapesta.

UDMR, sub conducerea lui Kelemen Hunor, a încurajat constant maghiarii din România cu dublă cetățenie să voteze pentru FIDESZ la alegerile din Ungaria. În 2026, Kelemen a declarat explicit că îl susține pe Orbán și că acesta este „varianta mai bună”. A participat inclusiv la mitinguri electorale FIDESZ în Ungaria, âmpotriva lui Peter Magyar.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a participat pe 10 aprilie 2026, la mitingul electoral al lui Viktor Orbán în orașul ungar Debrețin, aproape de granița cu România. Orbán l-a numit pe Kelemen Hunor, cu ocazia acelui miting, „șeful ardelenilor”, iar UDMR a mobilizat electoratul maghiar din Transilvania pentru Fidesz în ultimele zile ale campaniei.

În loc de final

Foto: Ultima fotografie a lui Kelemen Hunor cu cel pe care l-a susținut mai bine de 15 ani, fostul premier ungur Viktor Orbán. Debrețin, Ungaria, 2026.

Kelemen Hunor nu mai are astăzi nicio autoritate morală pentru a împărți lecții despre democrație, europenism sau decență politică. Ani la rând a girat exact ceea ce pretinde acum că ar combate. A susținut fără rezerve modelul politic al lui Viktor Orbán – un model construit pe confruntarea cu UE, pe apropierea de Rusia și China, pe control mediatic și pe sufocarea pluralismului politic.

A închis ochii la toate derapajele Budapestei, le-a justificat, le-a relativizat și, de multe ori, le-a importat și în comunitatea maghiară din România. A predat aproape complet spațiul public maghiar influenței Fidesz și a eliminat orice urmă reală de diversitate politică.

Iar astăzi, același Kelemen Hunor vorbește calm și superior despre moralitate publică, despre ce este acceptabil și ce nu în politică.

În politica din România nu poți să te faci de râs niciodată…

Și totuși. Dacă nu pentru această postură penibilă și profund ipocrită în care s-a plasat vreme de 15 ani, atunci măcar din respect pentru cetățenii maghiari din România, care merită mai mult decât statutul de anexă politică a Budapestei, Kelemen Hunor ar trebui să aibă decența și… să plece”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Kelemen Hunor – „șeful ardelenilor” și fantoma lui Viktor Orbán” appeared first on AUR.

“Este începutul implementării planului final de a vinde România bucată cu bucată, sub privirile complice ale celor care ar trebui să protejeze interesele naționale.

România, o țară bogată în resurse naturale, a ajuns în situația umilitoare de a plăti ungurilor propriile noastre gaze extrase din pământul românesc. În timp ce Ungaria nu dispune de resurse proprii de gaz, acum controlează indirect o parte semnificativă a pieței noastre energetice. Aceasta este consecința directă a politicilor lipsite de viziune și de respect față de poporul român, derulate de guvernele de până acum, care au permis privatizări masive și vânzări ale companiilor strategice.

Mai grav, această tranzacție, chit că se află în aceste momente într-un stadiu incipient, demonstrează cât de mult actuala guvernare PSD-PNL-UDMR este dispusă să ignore securitatea energetică a României în favoarea intereselor politice și economice ale altora. Aceasta nu este o coincidență, ci o parte a unui proces bine orchestrat de slăbire a poziției noastre economice și de subordonare totală în fața unor actori externi.

Pentru cei care iubesc această țară și cred în dreptul românilor de a-și controla resursele și viitorul, alegerile din 2025 vor fi mai mult decât o simplă confruntare electorală. Vor reprezenta o luptă crucială între cei care cred în suveranitatea națională și globaliștii care au transformat privatizările, vânzările de companii de stat și resursele țării în surse de îmbogățire personală.

Este o luptă între cei care refuză să stea în genunchi și să accepte umilința, și cei care au beneficiat din plin de pe urma acestui sistem de subordonare economică și politică. Dacă vrem să oprim acest dezastru, să apărăm demnitatea națională și să reconstruim România ca pe o țară suverană, independentă și prosperă, este vital ca forțele patriotice să câștige această bătălie.

AUR nu va accepta să vadă România transformată într-o simplă colonie economică. Lupta pentru resursele și companiile noastre strategice este, în fond, lupta pentru viitorul copiilor noștri și al generațiilor care vin. Aceasta este miza anului 2025. România suverană nu se negociază!”, a spus Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: “Achiziționarea E.ON România de către MVM este începutul implementării planului final de a vinde România bucată cu bucată” appeared first on AUR.

Deși subiectul este tratat cu o aparentă lipsă de interes de către mass media, această tranzacție ar putea avea consecințe grave pentru România, iar autoritățile naționale trebuie să intervină înainte ca lucrurile să scape de sub control.

În timp ce presa din Ungaria prezintă această achiziție ca o reușită națională, în România, declarațiile ministrului Sebastian Burduja sunt surprinzător de relaxate. Potrivit acestuia, nu există încă o decizie de vânzare, iar furnizarea de energie și gaze este considerată de el drept o simplă „fabrică de facturi”, fără a recunoaște importanța strategică a acestei infrastructuri critice pentru securitatea națională.

Realitatea este însă alta. E.ON România controlează aproximativ 41% din piața de furnizare de energie și gaze naturale din România, deservind nu mai puțin de 3,4 milioane de consumatori. Permițând ca o asemenea porțiune importantă din piața energetică națională să fie achiziționată de statul maghiar, care menține relații strânse cu Rusia și China, ar putea pune România într-o poziție extrem de vulnerabilă. O astfel de tranzacție strategică ridică îngrijorări majore cu privire la capacitatea României de a-și menține controlul asupra resurselor energetice esențiale în situații de criză.

În timp ce ministrul Burduja pare să subestimeze importanța acestei tranzacții, realitatea economică și politică din Ungaria ne arată că Budapesta nu face greșelile pe care le-a făcut România în trecut. Ungaria joacă agresiv pe piețele din Europa Centrală și de Est, iar achiziționarea unei companii cu o cotă semnificativă pe piața energetică românească nu este doar o oportunitate comercială, ci și un instrument strategic. Viktor Orban și guvernul său, cu toate controversele care îi înconjoară, par să aibă o strategie clară pentru a-și extinde influența economică în regiune, inclusiv prin astfel de achiziții.

Este important de reținut că E.ON România, o companie care a fost privatizată la prețuri derizorii și care, prin deciziile proaste ale politicienilor români din anii ’90 și 2000, nu mai poate reveni sub controlul statului român, rămâne o piesă esențială a infrastructurii energetice a țării. Totuși, deși această companie înregistrează pierderi semnificative, a reușit să transfere anual sume considerabile către E.ON Germania, practicând ceea ce poate fi considerat o formă de „optimizare fiscală”. Cu alte cuvinte, bani care ar fi trebuit să rămână în economia românească au fost sifonați în afara țării.

În mod ironic, compania maghiară care dorește să achiziționeze E.ON România a înregistrat un profit de 20%, demonstrând că deține expertiza și resursele necesare pentru a face afaceri profitabile. În acest context, rămâne întrebarea: de ce nu este interesată o companie românească să preia acest activ strategic? Sau, mai important, de ce nu încearcă statul român să recâștige controlul asupra unei companii care gestionează o parte semnificativă din furnizarea de energie și gaze naturale în România?

România nu ar trebui să accepte pasiv această tranzacție, mai ales că legislația europeană oferă precedente clare care permit statelor membre să blocheze astfel de preluări atunci când sunt în joc interese naționale strategice. Spre exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis în cauze similare că „salvgardarea furnizării unor produse sau servicii în caz de criză poate justifica un obstacol în calea liberei circulații a capitalurilor.”

În fața acestui pericol iminent pentru securitatea energetică, guvernul României trebuie să dea dovadă de curaj și să își apere interesele naționale. Ministrul Burduja și întreaga clasă politică au responsabilitatea de a proteja consumatorii români și de a asigura continuitatea furnizării de energie și gaze într-un mod care să nu compromită securitatea țării.

Deși soluțiile există, întrebarea care se pune este dacă actualii lideri politici sunt pregătiți să ia măsuri concrete sau vor continua să ignore riscurile evidente. România nu își poate permite să devină un pion în jocurile geopolitice ale altor state, iar securitatea energetică nu este un lux, ci o necesitate esențială pentru stabilitatea și bunăstarea națiunii”, a spus Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea (AUR): “Pericol pentru securitatea energetică a României: o tranzacție care amenință interesele naționale” appeared first on AUR.

După ce s-a luptat „vitejește” cu PSD pe tema autonomiei așa-numitului, dar inexistentului „Ținut Secuiesc”, Președintele României Klaus Iohannis pare a trece cu vedea derapajele iredentiste venite de la cel mai înalt nivel din țara vecină.

„PSD s-a obișnuit să facă diverse trocuri și înțelegeri politice cu UDMR, fapt ce îl califică drept partidul cozilor de topor. Întrebarea este de ce Klaus Iohannis nu atacă frontal problema și nu ia atitudine față de mânuitorii cozilor de topor?” a declarat George Simion, co-președinte al A.U.R..

Vârful de lance al iredentismului maghiar din România este UDMR. Această entitate promovează periodic proiecte de lege contrare Constituției României, îndreptate împotriva caracterului unitar, național, suveran și indivizibil al statului român. Această grupare anti-constituțională trebuie combătută și sancționată, iar provocările venite de la Budapesta nu trebuie să rămână fără răspuns.

Partidul A.U.R. cere Președintelui României și Ministerului Afacerilor Externe al României să ia poziție față de provocările Budapestei.

The post PREȘEDINTELE IOHANNIS SE „LUPTĂ” DOAR CU CĂȚEII SAU SE IA ȘI DE DULĂI? appeared first on AUR.