Pentru îmbunătățirea peisajului fiscal, acesta subliniază măsurile economice propuse de Alianța pentru Unirea Românilor dedicate sprijinirii mediului de afaceri autohton, optimizării cheltuielilor statului și valorificarea resurselor naționale.

„Economia României a traversat prima jumătate a anului 2026 într-o stare de cvasistagnare, marcată de recesiune tehnică, de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de un deficit bugetar ridicat, în conformitate cu datele oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică (INS).

În termeni reali, economia a scăzut cu 1,1% față de perioada similară a anului 2025. Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Pentru întregul an 2026, instituțiile internaționale prognozează o creștere economică aproape de zero (între 0,1% și -0,1%).

Banca Națională a României (BNR) a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50%, nefiind redusă din cauza presiunilor inflaționiste. Moneda națională se tranzacționează cu așteptări de depreciere pe termen scurt, fiind estimat un curs mediu de aproximativ 5,28 lei pentru un Euro.

În prima parte a anului 2026, investițiile din România au înregistrat o evoluție mixtă: investițiile interne nete au crescut cu 4,8%, atingând un total de 41 de miliarde de lei în primul trimestru, în timp ce investițiile străine directe au scăzut semnificativ (cu aproximativ 700 de milioane de euro doar în primele patru luni ale anului).

În primul semestru din 2026, rata anuală a inflației din România a înregistrat o tendință generală de creștere accelerată, pornind de la 9,6% în ianuarie și atingând un vârf de 10,9% în luna mai, fiind alimentată masiv de scumpirile la energie electrică, chirii, mărfuri nealimentare și servicii.

De altfel, principalii factori ai creșterii prețurilor sunt următorii:

• Energie electrică: +55,49% (reprezintă cea mai mare creștere de preț din întreaga economie, explozia fiind cauzată si de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie);
• Carburanți (Combustibili): +19,2% ritm anual în mai. Defalcat pe tipuri de combustibil, datele INS au indicat o scumpire anuală a motorinei cu peste 32% și a benzinei cu 22,4%, parțial influențate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu;
• Serviciile: Sectorul serviciilor a înregistrat scumpiri constante de peste 11% – 13%, reflectând costurile mai mari cu forța de muncă și logistica;
• Mărfurile nealimentare: În cadrul mărfurilor nealimentare, creșterile de prețuri din primul semestru al anului 2026 au fost agresive, această categorie înregistrând o scumpire anuală de 12,54% în luna mai.

În acest context, pachetul de măsuri economice propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este structurat pe reducerea poverii fiscale asupra populației și IMM-urilor, pe optimizarea cheltuielilor administrative ale statului și pe protejarea resurselor naționale.

De altfel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a și depus în Parlament mai multe proiecte de modificare a Codului Fiscal pentru stimularea mediului de afaceri autohton (cum este cazul reducerii impozitului pe dividende de la 16,oo % la 8,oo % pentru a diminua povara asupra antreprenorilor).

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) militează pentru majorarea plafonului de încadrare la impozitul pe venit al microintreprinderilor (la un cuantum de 500.000,oo euro) pentru a proteja micile afaceri.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atentia asupra faptului că fondurile europene reprezintă principalul motor de modernizare structurală și cel mai stabil pilon de susținere a Produsului Intern Brut (PIB) în aceasta perioadă de instabilitate economică.

În situatia actuală din 2026 caracterizată de o prudență crescută a investitorilor străini privați și de o inflație ridicată, importanța programelor operationale este critică pentru menținerea României pe o traiectorie de creștere.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține absorbția totală a fondurilor nerambursabile prin reducerea procedurilor birocratice până la „limita maximă permisă” de legislația europeană pentru a facilita accesul antreprenorilor și a instituțiilor locale la finanțări”, a explicat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”.

The post Victor Cațavei (AUR): „Starea economiei românești din primul trimestru al anului 2026 este deplorabilă. Soluțiile nu mai pot fi întârziate!” appeared first on AUR.

1. Șantierul Naval Mangalia (cunoscut si sub fosta denumire de Damen Mangalia): se află într-o situație critică, fiind în prezent în procedură de faliment după respingerea planului de reorganizare.

• Activele au fost scoase la licitație la un preț de pornire de 184 de milioane de euro, însă prima licitație s-a încheiat fără nici un investitor înscris.
• Termenul primei licitații (plecând de la valoarea de piaţă de 184 de milioane de euro) a expirat pe data de 27 iunie, la ora 13.00, dar nu a fost depusă nici o ofertă.
• Promovarea vânzării a fost realizată către consorțiul format din gigantul german din industria de apărare Rheinmetall și compania elvețiană MSC.
• Reprezentanţii Guvernului României au oferit Rheinmetall un contract de 920 de milioane de euro pentru construirea a patru nave militare, in cadrul SAFE (practic, Rheinmetall ar fi achitat Șantierul Naval Mangalia cu banii primiti tot de la Guvernul României).
• Pentru salariații Șantierului Naval Mangalia, falimentul companiei a determinat un proces de disponibilizare colectivă. Cei 1.011 angajați rămași vor fi concediați în două etape: prima rundă a avut loc pe 25 iunie, iar a doua rundă este programată pentru 16 iulie.

2. Chimcomplex Borzești se confruntă cu pierderi financiare semnificative (estimând un rezultat negativ și pentru 2026), cauzate de costurile mari la energie și blocajele economice.

• Chimcomplex Borzești este cel mai mare combinat chimic din România și principalul producător de polioli, clorosodice și oxo-alcooli din regiune. Compania operează două platforme industriale majore, la Onești (Borzești) și Râmnicu Vâlcea (fostul Oltchim). Acțiunile sale sunt tranzacționate la Bursa de Valori București sub simbolul CRC.
• Chimcomplex a renunţat la con¬strucţia fabricii de răşini din Oneşti (judeţul Bacău), un proiect investitional cu un buget de peste 100 milioane euro, din care 46,6 milioane euro reprezenta finantare nerambursabilă.
• Datorită preţului extrem de ridicat la energia electrică şi gaze, compania a sistat investiţia şi a returnat banii ministerului.
• Bugetul de investiții al companiei pentru acest an a fost tăiat semnificativ, rămânând de doar 5,2 milioane de euro.
• Planul de criză prevede concedierea a cel puțin 1.200 de angajați pe lanțul vertical și afectarea a altor 5.500 de locuri de muncă pe orizontală.

3. Combinatul Siderurgic Liberty Galați (cunoscut si sub fosta denumire de Sidex) se află într-o situație de incertitudine totală, ca si rezultat a eșecului celei de-a doua licitații internaționale de vânzare, organizată pe data de 19 iunie 2026.

• Prețul de pornire al licitatiei a fost redus drastic de la peste 700 de milioane de euro la 444 milioane de euro, însă nici unul dintre investitorii interesați nu a depus garanția financiară obligatorie.
• Toti potențialii cumpărători s-au retras în baza unei analize de risc, care a evidentiat un risc juridic major, concretizat prin faptul că Tribunalul Districtual din Ostrava a impus o interdicție provizorie de transfer asupra unor active-cheie din Galați, din cauza unei datorii litigioase de circa 40 de milioane de euro pe care combinatul o are față de uzina „soră” din Cehia (Liberty Ostrava).
• Sub aspect economico-financiar, datoriile totale acumulate de combinat sunt critice, depășind valoarea de 1 miliard de euro (conform masei credale stabilite în procedurile de restructurare din primăvara anului 2026).
• Cei mai mari creditori sunt instituțiile statului: Exim Banca Românească are de recuperat 1,5 miliarde de lei, în timp ce ANAF revendică o sumă certă de 273 de milioane de lei, la care se adaugă alți 417 milioane de lei aflați în dispute juridice. Din această cauză, instituția a instituit sechestru asigurător pe unele active.
• Situatia este critică pentru cei aproximativ 2.500 de angajați rămași pe platforma industrial, acestia fiind direct afectați de blocaj, iar o mare parte din personal este în șomaj tehnic din cauza opririi sau reducerii drastice a producției.

În acest context în care acestea sunt doar trei exemple de companii, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actuala guvernare (prioritar prin Ministerul Finantelor, prin Ministerul Economiei si prin Ministerul Energiei) să implementeze – în mod foarte urgent – un plan concret de măsuri pentru sustinerea activității companiilor productive românești.

Alianța pentru Unirea Românilor, prin măsurile de relansare economică incluse in cadrul programului economic pe care îl va implementa când va guverna România, are în vedere adoptarea rapidă a unor solutii de reglementare a situației în care se găsesc companiile industriale românești.

Dezvoltarea industriei naționale și cresterea exporturilor, în scopul reechilibrării balanței comerciale a României reprezintă o prioritate pentru Alianța pentru Unirea Românilor.

De asemenea, Programul AUR pentru industrie vizează protejarea capitalului autohton, păstrarea controlului statului în companiile strategice (energie și infrastructură critică) și relansarea producției locale, de la industria metalurgică, siderurgică, chimică până la industria de apărare”, a declarat Victor Cațavei, președinte al Comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare”.

The post Victor Cațavei (AUR): „Distrugerea industriei României, o realitate tristă a zilelor noastre” appeared first on AUR.

La acest moment, evaluările sunt următorele:

• Moody’s: Evaluare la Baa3, menținere sub perspectivă negative.
• Standard & Poor’s (S&P): Reconfirmare BBB-, cu perspectivă negative.
• Fitch Ratings: Evaluare la BBB-, menținere sub perspectivă negativă.

Astfel, la acest moment, România este chiar pe ultima treaptă investment grade. Chiar dacă România își menține inca ratingul suveran în categoria investment grade, se află sub o presiune fiscală majoră, fiind la un singur pas de categoria nerecomandată investițiilor (junk).

Retrogradarea evaluării la „junk” ar afecta România pe mai multe paliere, respectiv:

• Impact negativ asupra cursului valutar, concretizat prin devalorizarea leului în raport cu euro, ceea ce ar determina scumpiri in lant;
• Retragerea capitalului si investitiilor, deoarece fondurile mari de investiții au reguli stricte și sunt obligate prin statut să își vândă deținerile dintr-o țară care pierde statutul de „investment grade”, iar acest exod de capital va destabiliza piața;
• Cresterea costurilor de finanțare si dobânzi mai mari, deoarece pentru a atrage investitori care să cumpere titlurile de stat, România va fi obligată să plătească randamente (dobânzi) mult mai mari, ceea ce va determina creșterea datoriei publice și neatingerea țintelor bugetare, implicit neîncadrarea în obiectivele de deficit;

În aceste condiții, Alianța pentru Unirea Românilor solicită acestor partide care se pretind pro-occidentale (PNL – PSD – USR) să conştientizeze situația economică în care au adus România prin modul în care au guvernat impreună si să pună interesul național pe primul plan.

Prin măsurile haotice luate de ultimele guvernări, fiecare român, indiferent de vârstă, are de achitat o datorie publică de aproximativ 12.120,oo euro.  Această sumă reprezintă partea care revine fiecărui cetățean pentru a acoperi cheltuielile curente, deficitul bugetar și refinanțarea datoriilor mai vechi, fiind o datorie creată prin măsurile nesustenabile ale partidelor care au guvernat România, însă trebuie achitată de fiecare cetățean român şi – din păcate – nu va fi achitată de liderii şi decidenții din aceste partide.

Alianța pentru Unirea Românilor are pregătite solutii concrete axate pe reducerea deficitului bugetar şi pe reechilibrarea bugetului național care – dacă vor fi puse în practică – vor asigura stabilitate economică pe termen scurt, mediu şi lung pentru fiecare cetățean al României”, a declarat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”.

The post Victor Cațavei (AUR): România, la un Singur Pas de “Junk” appeared first on AUR.

„Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat în data de 19.06.2026, faptul că: „am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, cea mai valoroasă parte a acestei finanțări”.

Aceasta declarație neagă în mod evident realitatea concretizată prin stadiul efectiv al implementării PNRR.

Astfel, în data de 19.06.2026, dată la care Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avut această declaratie politică, stadiul efectiv este următorul:

• Sume incasate: 13.001.845.155 euro;
• Procent de incasare (din bugetul oricum diminuat in anul 2025): 60,73%;
• Timp rămas pentru implementarea PNRR: 2 luni, 11 zile;

În mod concret, până acum, din bugetul de 21.410.527.593 euro disponibil după ultimele renegocieri din anul 2025, au fost încasați în 5 ani doar 13.001.845.155 euro, iar restul de 8.408.682.438 euro trebuie atrași în doar 2 luni (pentru proiecte si reforme necesar de finalizat până la data de 31 august 2026).

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene si prin Ministerul Finanțelor, să prezinte situația efectivă și să nu deformeze realitatea concretă prin formulări bombastice fără nici un temei.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene și prin Ministerul Finanțelor, să îsi asume răspunderea pentru pierderea acestor granturi care ar fi un avut un impact real pentru dezvoltarea României, în cazul in care erau gestionate corespunzător”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Demagogia referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență: o contradicție totală cu realitatea” appeared first on AUR.

„În conformitate cu datele prezentate după ultima ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, rata inflației este așteptată să ajungă la 10,3% la jumătatea anului curent.

Această valoare este mai pesimistă comparativ cu previziunea anterioară, care indica o inflație de „doar” 9,8% la jumătatea anului curent.

De altfel, evoluția lunilor calendaristice din cursul anului 2026 indică o presiune puternică pe prețuri, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, respectiv:

• În luna ianuarie, inflația a fost 9,6%;
• În luna martie, inflația a fost 9,87%;
• În luna aprilie, inflația a fost 10,7%.

Dincolo de datele din statistici, realitatea este că inflația este simțită de fiecare român mai ales la raft, nu în rapoarte. Nu se pot ignora efectele inflației asupra bugetului de familie, deoarece se înregistrează cheltuieli lunare tot mai mari, planuri amânate și nevoia constantă de a prioritiza strictul necesar.

Guvernările din ultimii ani au pus românii în situația de a reduce din cheltuielile „neesențiale”, de a evita investițiile mai mari, iar totul se reduce la „a se ajunge cu banii până la finalul lunii”. Acest lucru se simte în confortul și calitatea vieții, nu doar în cifre.

În plus, pentru românii care au credite, inflația va însemna și rate mai mari, în special dacă dobânzile sunt variabile, ceea ce va dezechilibra suplimentar bugetul familial.

Cei mai vulnerabili la inflație sunt pensionarii și familiile cu venituri mici, pentru care această evoluție inflaționistă se simte puternic. Pentru acești semeni ai noștri, inflația nu mai este doar un termen economic, ci, din păcate, un factor care afectează direct traiul de zi cu zi.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Finanțelor, să implementeze, în mod foarte urgent, măsuri antiinflaționiste pentru a reface echilibrul economic deteriorat de inflație și pentru a proteja nivelul de trai al românilor.

Alianța pentru Unirea Românilor, prin măsurile de relansare economică propuse, are în vedere adoptarea unor soluții concepute pentru a dezvolta economia națională pe termen scurt, mediu și lung.

Doar prin aplicarea unei strategii economice și fiscale adaptate cerințelor actuale se va putea realiza sprijinirea producției naționale, cu efecte pozitive pentru fiecare român și pentru fiecare IMM românesc.

Alianța pentru Unirea Românilor militează pentru crearea de facilități fiscale pentru producătorii locali și agricultori, pentru a reduce dependența de importuri și a diminua deficitul comercial care alimentează inflația.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor propune reducerea inflației prin scăderea TVA la alimente și energie, prin reducerea drastică a cheltuielilor bugetare inutile și prin reducerea taxelor pe muncă, astfel încât să fie stimulată dezvoltarea economică”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Guvernul Bolojan împinge România într-o criză economică tot mai gravă, iar românii plătesc prețul exploziei inflației” appeared first on AUR.