De asemenea, parlamentarul a criticat profunda criză morală și administrativă din sistemul românesc din ultimul deceniu, precum și promisiunile repetate ale celor nouă guverne și zece miniștri ai Sănătății, care au anunțat proiecte ambițioase, dar nu au dus la îndeplinire niciunul dintre angajamentele asumate public.

„Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vorbi despre episoadele dureroase de la Iași și Rahova, care arată încă o dată cât de adâncă este criza morală și administrativă din sistemul românesc.

La Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, unde au murit șapte copii, aflăm cu indignare că, în ciuda tragediei, persoanele aflate în funcții de decizie în perioada incidentelor continuă să ocupe posturi-cheie, iar responsabilitatea pare să fi fost înlocuită de tăcere și cosmetizare administrativă.

După tragedie, s-a cerut demiterea managerului. S-a făcut – dar în stilul bine cunoscut al administrației dumneavoastră din ultimii 35 de ani.

Această măsură a fost doar una de fațadă, fără nicio intenție reală de schimbare.

În loc ca această tragedie să fie momentul unei asumări reale a responsabilității, am asistat la o serie de decizii administrative care par menite mai degrabă să protejeze funcții și persoane, decât să clarifice cauzele și să repare ceea ce nu funcționează.

Potrivit informațiilor apărute în presă, fosta șefă a secției ATI este în continuare angajată în spital, însă ocupă în prezent un alt post-cheie — cel de director medical. Mai mult, în urmă cu câteva zile, aceasta a condus raportul de gardă, fapt care demonstrează că nu vorbim despre o schimbare reală, ci despre o simplă redistribuire a acelorași persoane în funcții diferite.

Aceasta nu este doar o problemă de management local – este imaginea unei țări în care tragediile se sting în uitare, iar responsabilitatea este mereu amânată.

Din 2015, când a avut loc tragedia de la Colectiv, și până în prezent, când o nouă tragedie a zguduit Bucureștiul, în cartierul Rahova, nouă guverne și zece miniștri ai Sănătății au vorbit despre construirea centrelor pentru mari arși și a spitalelor noi.

Niciunul nu a dus proiectele la capăt. Toți au anunțat planuri, termene și hărți ale speranței, dar, în realitate, nu s-a construit nimic.

Nouă guverne și zece miniștri ai sănătății au venit și au plecat, fiecare cu propriile planuri și declarații. Niciunul nu a reușit să finalizeze ceea ce ar fi trebuit să fie o prioritate națională.

Domnilor guvernanți, câți copii și oameni nevinovați trebuie să mai moară ca să se schimbe ceva?

Tot ceea ce faceți în prezent lasă impresia că așteptați ca aceste tragedii să se stingă în tăcere — să fie uitate odată cu o nouă explozie, un incendiu sau, mai grav, cu alți copii și oameni nevinovați care își pierd viața.

Consider că este inacceptabil ca, în fața unor incidente care pun în pericol vieți, reacția autorităților să se limiteze la permutări administrative și la tăcere instituțională.

Solicit transparență totală în anchetele aflate în desfășurare, suspendarea din funcție a tuturor celor implicați în evenimentele tragice și asumarea publică, clară, a responsabilității.

Este timpul ca această lipsă de responsabilitate să înceteze. Românii nu mai au nevoie de explicații goale sau de rotația acelorași persoane în funcții.

România are nevoie de adevăr, nu de cosmetizări administrative. Are nevoie de spitale sigure și de responsabilitate, nu de scuze.

Și, mai ales, are nevoie ca pentru familiile care și-au pierdut membri în aceste tragedii să se facă dreptate” a declarat deputatul AUR, Gianina Șerban.

The post Gianina Șerban (deputat AUR): „România a ajuns să-și numere victimele, nu viețile salvate” appeared first on AUR.

Pentru a veni în sprijinul victimelor, AUR a depus o inițiativă legislativă care schimbă paradigma protecției, în sensul în care victimele să poată primi, în timp real și prin hotărâre a instanței, informații de localizare aproximativă despre agresor (prin sistemul de brățări electronice sau soft) sau informații de localizare exactă dacă situația este una gravă și doar daca agresorul intră in raza de 1 km a victimei pentru a putea evita proactiv contactul cu acesta.

„România are, în medie, o tentativă de omor împotriva unei femei la fiecare trei zile. Când cifrele devin un calendar al violenței, răspunsul statului trebuie să fie prevenția, nu doar constatarea dezastrului. De aceea am depus, împreună cu mai mulți colegi din AUR, o propunere legislativă care dă victimei instrumentul esențial: informația în timp real care o ajută să evite pericolul.

Astăzi, brățara electronică ‘sună’ abia când agresorul a intrat deja în perimetrul interzis, ceea ce e prea târziu. Noi propunem ca, prin decizie a instanței și cu garanții de confidențialitate, victima să poată vedea localizarea aproximativă sau exactă a agresorului, astfel încât să-și poată schimba ruta, programul, deplasarea. E diferența dintre a aștepta alerta și a preveni întâlnirea”, explică Lucian Mușat, deputat AUR.

Propunerea legislativă prevede, pe scurt:

– Modificarea Legii nr. 146/2021 (monitorizare electronică) și a Legii nr. 217/2003 (prevenirea și combaterea violenței domestice), pentru a introduce conceptul de „informații de localizare aproximativă” ale agresorului, transmise victimei în timp real, numai prin hotărâre a instanței și exclusiv în scop preventiv.

– Definiție clară: localizare aproximativă, cu sau fără coordonate exacte, după caz, afișată pe o arie de cca 1 km față de poziția reală — pentru a proteja viața privată a persoanei supravegheate, menținând proporționalitatea măsurii.

– Adaptarea tehnică a dispozitivelor existente în 30 de zile de la intrarea în vigoare; dacă nu pot fi adaptate, inițierea procedurilor de achiziție în 60 de zile.

– Instruire explicită a victimelor privind utilizarea noilor funcționalități și limitele lor; raportarea și supravegherea rămân la organele competente.

Măsura e proactivă, proporțională și orientată spre viață: victima nu primește adresa agresorului, ci doar o hartă de risc suficientă cât să evite contactul. Instanța decide de la caz la caz, iar sistemul păstrează toate garanțiile legale privind viața privată.

„Nu putem cere unei femei din Iași, din București, din Prahova — județe din primele locuri la cazuri — să trăiască la ghici, cu frica în sân, între două alerte. Dacă știi din timp că agresorul e în zona în care vrei să ajungi, nu mai ajungi acolo. Asta înseamnă prevenție reală”, spune Lucian Mușat.

„Cer tuturor grupurilor parlamentare să trateze această propunere fără orgolii. Fiecare zi fără acest instrument poate însemna o viață pierdută. Avem datoria să mutăm centrul de greutate de la ‘a interveni după’ la ‘a preveni înainte’. Violența domestică nu e o statistică: e o mamă, o fiică, o soră. Le datorăm un stat care protejează înainte să plângă”, a conchis deputatul AUR Lucian Mușat.

The post Lucian Mușat (deputat AUR): „La fiecare trei zile o femeie e victima unei tentative de omor în România, iar statul mai are voie să intervină doar după tragedie! AUR propune protecție în timp real pentru victime!” appeared first on AUR.