DOAMNEI OANA GHEORGHIU, VICEPRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

               DOMNULUI BOGDAN GRUIA IVAN, MINISTRUL ENERGIEI

               DOMNULUI AMBROZIE IRINEU DARĂU, MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII,

    ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI  

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: DEVALIZAREA ROMÂNIEI DE ULTIMELE COMPANII CARE CONTRIBUIE LA SECURITATEA ȘI SUVERANITATEA SA.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Începând cu 1990, guvernele succesive ale României au folosit pârghiile politice, administrative și legislative pentru a transforma economia statului socialist multilateral dezvoltat într-o economie de piață.

Pe parcursul acestui proces, o serie de decizii, cel puțin discutabile, au condus la distrugerea multor companii românești care, restructurate responsabil, ar fi putut aduce reală plusvaloare României și, de asemenea, la înstrăinarea unor active critice pentru orice stat, în condiții complet defavorabile poporului român (exemplu: OMV Petrom).

Joi, 16 aprilie 2026, viceprim-ministrul „ONG-ist” Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului un raport amplu privind situația a 22 de companii de stat și a propus măsuri drastice de reorganizare: închideri, listări la bursă și parteneriate strategice.

Doamna viceprim-ministru ne vorbește despre pierderi și datorii bugetare cumulate care se ridică la aproximativ 5,32 miliarde lei.

Guvernul are de 10 luni un vicepremier care trebuia să se ocupe de restructurarea companiilor cu capital majoritar de stat, având în vedere jalonul 443 din PNRR, care prevedea restructurarea a minimum 3 astfel de companii până la 30 iunie 2026, plus listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica. Trebuie să recunosc că este o realizare importantă faptul că doamna vicepremier Oana Gheorghiu a aflat, în sfârșit, care este fișa postului.

Faptul că ne vorbește despre lichidarea unor companii care nu mai există decât într-un birou (CFR Marfă, SNCSR), despre fuzionarea unor companii deja fuzionate, listarea unor companii care, în situația în care se află, nu pot fi listate (Poșta Română) sau despre listarea unor titluri deja listate la Bursa de Valori București (Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica etc.) nu este de mirare.

Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este faptul că acest guvern nu a înțeles nimic din experiența ultimelor 3 decenii și jumătate, care ne-au demonstrat că absența unor praguri minime obligatorii privind participația statului la capitalul întreprinderilor publice care administrează infrastructură critică generează vulnerabilități structurale de ordin strategic.

Sistemul bancar românesc aparține majoritar unor entități străine. Acum, guvernul de neînlocuit (în viziunea domnului Bolojan) vrea să scape țara și de singura bancă asupra căreia statul mai avea controlul deplin: CEC Bank.

Conflictul din Ucraina, ca și cel din Orientul Mijlociu, ne arată cât de importantă este posibilitatea statului de a avea un cuvânt de spus în domeniul energetic. În timp ce state dezvoltate europene (Franța, Italia) își mențin sau chiar recapătă, inclusiv prin naționalizare, controlul asupra companiilor energetice, guvernul României vrea să mai înstrăineze puținul pe care îl mai avem.

După ce 49% din Salrom a fost transferat cu ani în urmă către Fondul Proprietatea, acum ne gândim să mai înstrăinăm încă 49%.

Exemplele pot continua.

Important este însă faptul că, deși obligația Guvernului este de a adopta măsuri pentru protejarea intereselor de securitate în ceea ce privește sectoarele critice (energia, transporturile, infrastructura de comunicații, prelucrarea datelor sensibile și accesul la resurse strategice), fapt ce se integrează deplin în ansamblul instrumentelor juridice adoptate la nivel european (Regulamentul UE 2019/452 al PE și CE), supușii ascultători de la București nu fac altceva decât să pună la dispoziția stăpânilor care i-au investit tot ceea ce mai are săraca noastră țară bogată, continuând procesul de distrugere a economiei, învățământului, sănătății și, practic, a vieții fiecărui român.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. În viziunea dumneavoastră, care sunt domeniile strategice unde statul trebuie să păstreze controlul pentru asigurarea securității naționale?
2. Cum veți înlocui sumele importante pe care companiile strategice din energie și exploatarea de resurse le aduc anual, prin dividendele lor, bugetului de stat?
3. Nu credeți că atenția dumneavoastră, în ceea ce privește restructurarea și privatizarea, ar trebui îndreptată către companiile a căror existență este strict necesară statului în procesul de asigurare a securității naționale, dar care se află în situații economice critice? Și care sunt aceste companii, în viziunea dumneavoastră?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – DEVALIZAREA ROMÂNIEI DE ULTIMELE COMPANII CARE CONTRIBUIE LA SECURITATEA ȘI SUVERANITATEA SA appeared first on AUR.

Către: Premierul României Ilie-Gavril Bolojan

În atenția: Viceprim-ministrul României, doamna Oana Gheorghiu
De către doamna senator: Daniela Ștefănescu

Grupul Parlamentar: AUR

Circumscripția electorală: 04 Bacău
Obiectul interpelării: Reforma companiilor de stat și digitalizarea administrației – între metaforă, discreție și rezultate verificabile

Doamnă Viceprim-ministru,

La împlinirea a trei luni de la preluarea portofoliului guvernamental, ați făcut o evaluare a activității dumneavoastră. În comunicarea publică, ne spuneți că reforma a început. Mai exact, că „s-a început cu fundația”, că „se sapă” și că „se pun bazele”. Imaginea este sugestivă și, fără îndoială, liniștitoare. Dificultatea apare însă atunci când, privind dincolo de metaforă, șantierul rămâne greu de identificat, iar primele structuri concrete întârzie să apară.

Afirmați că România se află într-un proces „coerent și coordonat” de reformă a companiilor de stat. După trei luni, acest proces se concretizează public prin anunțarea unui proiect-pilot care ar viza 22 de companii de stat, extins ulterior cu încă patru societăți strategice. Reforma există, așadar, la nivel declarativ. Lista, însă, lipsește.

Lista completă a celor 22 de companii incluse în proiectul-pilot nu a fost publicată oficial. Nu există o hotărâre de guvern, un ordin, o notă oficială sau un document care să inventarieze explicit aceste entități. Spațiul public funcționează pe baza unor fragmente – declarații, articole de presă, aluzii – în care sunt vehiculate ocazional nume precum Metrorex sau TAROM, fără confirmare instituțională.

Reforma este, astfel, anunțată, dar nu inventariată; discutată, dar nu formalizată; extinsă, dar încă invizibilă și extinderea unei liste care nu este publică rămâne, cel puțin până la clarificare, un exercițiu administrativ dificil de evaluat.

Ați afirmat public că reformele structurale nu pot fi realizate „peste noapte” și că un ciclu complet de transformare poate dura 10–15 ani, urmând modele europene. Este o abordare prudentă. Totuși, în lipsa unui calendar clar de etape, obiective și termene intermediare, există riscul ca prudența să se transforme într-o formă elegantă de stagnare.

În domeniul digitalizării, promisiunile sunt la fel de ambițioase: portofelul de identitate digitală, cloud-ul guvernamental, interoperabilitatea bazelor de date. Toate sunt proiecte necesare, cunoscute și reluate periodic în discursul public. Mai puțin vizibile rămân însă planurile detaliate, stadiile de implementare și indicatorii de performanță care să permită o evaluare obiectivă a progresului.

Având în vedere această diferență între comunicare și rezultate, vă solicit următoarele clarificări concrete:

În primul rând, vă solicit să precizați explicit dacă lista celor 22 de companii incluse în proiectul-pilot a fost aprobată printr-un act oficial al Guvernului și, în caz afirmativ, să comunicați integral această listă Parlamentului. În cazul în care lista nu a fost încă formalizată sau publicată, vă solicit să indicați data exactă la care aceasta va fi făcută publică.

În al doilea rând, pentru fiecare dintre aceste companii, vă solicităm să precizați decizia concretă avută în vedere – restructurare, închidere, privatizare, listare sau menținere temporară – precum și indicatorii financiari și operaționali relevanți (pierderi, profit, număr de angajați, subvenții), raportat la anul precedent.

În al treilea rând, vă solicităm să detaliați calendarul operațional pentru proiectele majore de digitalizare anunțate.

În final, vă solicităm să precizați ce s-a schimbat concret, măsurabil, în aceste trei luni de mandat, față de perioada anterioară, dincolo de întâlniri, analize și declarații de intenție.

Doamnă Viceprim-ministru,

Metaforele sunt utile în discurs. Guvernarea, însă, se face cu date concrete și publice, termene clare și decizii asumate. În lipsa acestora, asistăm la o reformă despre care știe că există, dar nu știe exact ce reformează.

România are nevoie de reforme reale, nu doar bine formulate. Așteptăm claritate, predictibilitate și rezultate care să le îmbunătățească viața și competitivitatea economiei.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Reforma companiilor de stat și digitalizarea administrației – între metaforă, discreție și rezultate verificabile appeared first on AUR.