Domnule Prim-Ministru interimar,

În termeni reali, adică ajustat cu inflația de 9,9% pe an, în martie, salariul mediu net a continuat să scadă semnificativ ( -5,1%), față de -5% în februarie și -5,5% în ianuarie. Salariile înregistrează un declin real începând cu iulie 2025, când majorarea abruptă a facturilor la energie a împins rata inflației de la 5,7% la 7,8%. Apoi, majorarea taxelor pe consum au urcat inflația la aproape 10%. În cazul administrației publice, salariile au scăzut atât nominal (-4,6%), cât și real (-13,2%). În învățământ, de asemenea s-a înregistrat atât o scădere nominală (-4,3%), cât și una reală (-12,9%). Și salariile din sectorul sănătății și asistenței sociale au trecut pe scădere (-0,4% nominal, -9,3% real).
Șantierul naval Damen Mangalia, urmează să intre în faliment. CFR Marfă a formulat cerere de intrare în procedura insolvenței. Azomureș a inițiat o procedură de concediere colectivă ce a vizat peste 860 de angajați. Telus Digital parte a grupului canadian de telecomunicații, a demarat o concediere colectivă pentru 300 de angajați din birourile locale.

România are nevoie de întreprinzători noi, de firme noi, de afaceri adaptate cererii de pe piața internă și europeană.Românii din diaspora spun că ar putea lua decizia să vină acasă dacă statul ar crea condiții pentru derularea activității economice. In industria alimentară, România, are materie primă, dar continuă să exporte cereale în loc să dezvolte producția de bunuri finite. România importă prea multe alimente. Facilități pentru fermierii români și reducerile de taxe și impozite sunt absolut necesare
pentru restartarea economiei.
Avem o datorie publică de peste 60% din PIB, concomitent cu un deficit bugetar ridicat(cca 8%), un deficit de cont curent semnificativ și un cost al dobânzilor în plată de aproximativ 3% din PIB. Deși a majorat impozitele și taxele la un nivel fără precedent în 2025 și 2026, România nu încasează mai mult la buget în 2026. În februarie 2026, veniturile curente aferente lunii sunt de 2,07% din PIB, față de 2,1% din PIB în februarie 2025.

La începutul anului 2026 ați angajat 2.183 de funcționari la stat iar cheltuielile cu funcționarea statului cresc, nu scad. Nu aveți nici un plan pentru susținerea economiei reale și pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă.
De la începutul anului 50.000 de români au fost concediați iar numărul șomerilor în plată a ajuns la 500.000 reprezentând 6,1% in
statisticile oficiale. Dintre aceștia 30% sunt tineri. Nu există o evidență reală a celor care nu mai primesc indemnizație de șomaj deși nu au un loc de muncă.
Companiile și salariații solicită reducerea taxei pe muncă pentru stimularea angajărilor.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă lăsați noului Guvern? La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Acordul comercial UE-Mercosur a intrat în vigoare, vineri, 1 mai. Potrivit datelor
transmise de CE, acordul va elimina treptat taxele la import pentru peste 91% din mărfurile UE
exportate către Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Printre categoriile de
bunuri unde acordul va elimina sau va reduce drastic tarifele se numără autoturismele, produsele
farmaceutice, vinul, băuturile spirtoase și uleiul de măsline, creând imediat noi oportunități
pentru întreprinderile din UE. Acordul comercial UE-Mercosur va permite importul mai ușor
și ieftin al produselor agricole din America de Sud prin reducerea taxelor vamale, ceea ce va
crea o concurență acerbă pentru producătorii locali. Fermierii români și europeni se tem de
produse ieftine care nu respectă standardele stricte de mediu și calitate din UE. Producătorii
locali, inclusiv cei români, se vor confrunta cu produse din carne, zahăr și cereale la prețuri
mult mai mici, provenite din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Există temeri majore că
produsele sud-americane utilizează substanțe(pesticide) interzise în UE, ceea ce pune
producătorii locali în dezavantaj competitiv, aceștia fiind obligați să respecte reguli stricte de
producție în UE. Acest acord indică semne mari de întrebare privind viabilitatea vânzării de
către micul producător, în piețe, întrucât se va confrunta cu o presiune puternică asupra
prețurilor iar calitatea produselor importate va fi greu de stabilit. Acordul favorizează
exporturile de carne de vită și soia din Brazilia, contrar obiectivelor UE de combatere a
schimbărilor climatice iar sectorul zootehnic poate suferi pierderi economice semnificative.
Deși acordul promite eliminarea tarifelor pentru 91% din exporturile UE , temerile privind
impactul direct asupra producătorilor locali poate însemna falimentul fermelor mici.
Piața unică a UE este un spațiu economic integrat care garantează cele „patru libertăți”:
libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Ce proiecte aveți pentru susținerea producătorilor români pentru a fi competitivi în UE
și în lume? Cum protejați țăranul român, micul producător, de impactul ce va urma asupra
gospodăriei țărănești prin intrarea în vigoare a acordului UE-Mercosur ?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru protejarea micului producător român de invazia de produse agricole din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 12 miliarde de euro, ceea ce
înseamnă 1 miliard de euro pe lună. Cu această sumă s-ar fi putut construi autostrăzi, spitale,
drumuri, şcoli și ar fi putut fi actualizate salariile și pensiile cu rata inflației. Impozitele stabilte
suplimentar în ultimii doi ani ar fi putut fi evitate și drept consecință companiile private să aibă
posibilitatea să actualizeze remunerația muncii și în mediul privat. România nu a învățat nimic
din tăierea salariilor cu 25% inițiată de Traian Băsescu și executată de Emil Boc-PNL în timp
ce plase cu bani se strângeau în biroul Elenei Udrea iar băieții deștepți din energie acționau sub
bagheta ministrului Radu Berceanu-PNL.
România va plăti în acest an 60 miliarde lei dobânzi. În bugetul de stat reprezintă a 4
sumă bugetată în România după Ministerul Finanțelor 112,5 mld lei, Ministerul Muncii 91,8
mld lei și Ministerul Educației 64,8 mld lei, mult înaintea Ministerului sănătății cu 22,7 mld lei,
al Ministerului Dezvoltării cu 22,8 mld lei și al Ministerului Transporturilor cu 42 mld lei.
Suma care revine costului cu dobânzile este de aproximativ 3% din PIB (60 mld lei).
Această alocare este nenegociabilă, cea ce înseamnă că este o cheltuială foarte
costisitoare. Explicaţia constă în faptul că dobânzile trebuie plătite în primul rând, creditorii
trebuie plătiţi pentru banii pe care ni i-au împrumutat. Când se vorbeşte de aducerea deficitului
sub 3% trebuie să se aibă în vedere că numai dobânzile plătite sunt de 3%. La momentul când
România se va conforma deficitului impus de UE de 3% din PIB, noi vom fi practic la zero.
Lipsa voinței politice de a reduce cheltuielile statului va însemna alocarea în 2027 a
unor sume din ce în ce mai mari pentru plata dobânzilor, şi toate acestea se pot întâmpla numai
în lipsa unor reforme autentice, deoarece va fi nevoie de noi împrumuturi. În acest an, de
exemplu, statul se va împrumuta cu circa 50 de miliarde de euro.

Dobânzile sunt în prezent o piatră de moară legată de gâtul finanţelor ţării, acţionând ca
o frână în calea dezvoltării. Acestea consumă banii care puteau fi folosiţi la investiţii. Totodată
aceste dobânzii fac ca nevoia de alte împrumuturi să crească.
Pentru a ieși din această paradigmă este nevoie de un plan realist de reducere a
cheltuielilor publice și renunțarea la sinecurile clasei politice și la alimentarea grupurilor de
interese de la bugetul de stat . Este nevoie ca viitoarele împrumuturi să fie direcţionate către
investiţii productive care-şi vor returna singure datoriile. Nici un împrumut pentru consum
trebuie să fie deviza României pentru următorii ani. Nici o sumă cheltuită pentru alimentarea
grupurilor de interese transpartinice.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Credeți că România poate ieși din
această paradigmă a dobânzilor cu aceiași oameni care au creat-o ? La ce dată veți reduce
cheltuielile statului? Vă veți da demisia pentru ca România să aibă șansa unui nou început?

The post Veronica Grosu – Interpelare – România plătește dobânzi de 1 mld. de euro pe lună! Ce soluții aveți? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Acordul comercial UE-Mercosur a intrat în vigoare, vineri, 1 mai. Potrivit datelor transmise de CE, acordul va elimina treptat taxele la import pentru peste 91% din mărfurile UE exportate către Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Printre categoriile de bunuri unde acordul va elimina sau va reduce drastic tarifele se numără autoturismele, produsele farmaceutice, vinul, băuturile spirtoase și uleiul de măsline, creând imediat noi oportunități pentru întreprinderile din UE. Acordul comercial UE-Mercosur va permite importul mai ușor și ieftin al produselor agricole din America de Sud prin reducerea taxelor vamale, ceea ce va crea o concurență acerbă pentru producătorii locali. Fermierii români și europeni se tem de produse ieftine care nu respectă standardele stricte de mediu și calitate din UE. Producătorii locali, inclusiv cei români, se vor confrunta cu produse din carne, zahăr și cereale la prețuri mult mai mici, provenite din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Există temeri majore că
produsele sud-americane utilizează substanțe(pesticide) interzise în UE, ceea ce pune producătorii locali în dezavantaj competitiv, aceștia fiind obligați să respecte reguli stricte de producție în UE. Acest acord indică semne mari de întrebare privind viabilitatea vânzării de către micul producător, în piețe, întrucât se va confrunta cu o presiune puternică asupra
prețurilor iar calitatea produselor importate va fi greu de stabilit. Acordul favorizează exporturile de carne de vită și soia din Brazilia, contrar obiectivelor UE de combatere a schimbărilor climatice iar sectorul zootehnic poate suferi pierderi economice semnificative.

Deși acordul promite eliminarea tarifelor pentru 91% din exporturile UE , temerile privind impactul direct asupra producătorilor locali poate însemna falimentul fermelor mici. Piața unică a UE este un spațiu economic integrat care garantează cele „patru libertăți”: libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Ce proiecte aveți pentru susținerea producătorilor români pentru a fi competitivi în UE și în lume? Cum protejați țăranul român, micul producător, de impactul ce va urma asupra gospodăriei țărănești prin intrarea în vigoare a acordului UE-Mercosur ?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru protejarea micului producător român de invazia de produse agricole din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1 miliard de euro pe lună. Cu această sumă s-ar fi putut construi autostrăzi, spitale, drumuri, şcoli și ar fi putut fi actualizate salariile și pensiile cu rata inflației. Impozitele stabilte suplimentar în ultimii doi ani ar fi putut fi evitate și drept consecință companiile private să aibă posibilitatea să actualizeze remunerația muncii și în mediul privat. România nu a învățat nimic din tăierea salariilor cu 25% inițiată de Traian Băsescu și executată de Emil Boc-PNL în timp ce plase cu bani se strângeau în biroul Elenei Udrea iar băieții deștepți din energie acționau sub bagheta ministrului Radu Berceanu-PNL.
România va plăti în acest an 60 miliarde lei dobânzi. În bugetul de stat reprezintă a 4 sumă bugetată în România după Ministerul Finanțelor 112,5 mld lei, Ministerul Muncii 91,8 mld lei și Ministerul Educației 64,8 mld lei, mult înaintea Ministerului sănătății cu 22,7 mld lei, al Ministerului Dezvoltării cu 22,8 mld lei și al Ministerului Transporturilor cu 42 mld lei.
Suma care revine costului cu dobânzile este de aproximativ 3% din PIB (60 mld lei). Această alocare este nenegociabilă, cea ce înseamnă că este o cheltuială foarte costisitoare. Explicaţia constă în faptul că dobânzile trebuie plătite în primul rând, creditorii trebuie plătiţi pentru banii pe care ni i-au împrumutat. Când se vorbeşte de aducerea deficitului sub 3% trebuie să se aibă în vedere că numai dobânzile plătite sunt de 3%. La momentul când România se va conforma deficitului impus de UE de 3% din PIB, noi vom fi practic la zero.
Lipsa voinței politice de a reduce cheltuielile statului va însemna alocarea în 2027 a unor sume din ce în ce mai mari pentru plata dobânzilor, şi toate acestea se pot întâmpla numai în lipsa unor reforme autentice, deoarece va fi nevoie de noi împrumuturi. În acest an, de exemplu, statul se va împrumuta cu circa 50 de miliarde de euro.

Dobânzile sunt în prezent o piatră de moară legată de gâtul finanţelor ţării, acţionând ca o frână în calea dezvoltării. Acestea consumă banii care puteau fi folosiţi la investiţii. Totodată aceste dobânzii fac ca nevoia de alte împrumuturi să crească. Pentru a ieși din această paradigmă este nevoie de un plan realist de reducere acheltuielilor publice și renunțarea la sinecurile clasei politice și la alimentarea grupurilor de interese de la bugetul de stat . Este nevoie ca viitoarele împrumuturi să fie direcţionate către
investiţii productive care-şi vor returna singure datoriile. Nici un împrumut pentru consum trebuie să fie deviza României pentru următorii ani. Nici o sumă cheltuită pentru alimentarea grupurilor de interese transpartinice.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Credeți că România poate ieși din această paradigmă a dobânzilor cu aceiași oameni care au creat-o ? La ce dată veți reduce cheltuielile statului? Vă veți da demisia pentru ca România să aibă șansa unui nou început?

The post Veronica Grosu – Interpelare – România plătește dobânzi de 1 mld. de euro pe lună! Ce soluții aveți? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România a încheiat anul 2025 cu o rată a inflației ridicată, situată la 9,7% în decembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Creșterea prețurilor la energie (peste 60% la energie electrică în anumite momente) și la servicii a contribuit semnificativ la acest nivel.

În decembrie 2025, față de decembrie 2024, prețurile pe categorii au evoluat astfel:
energie electrică 60,91%, transport CFR 24,71% , cafea 24,40%, energie termică 18,80%, transport aerian 18,37%, igienă și cosmetică 17,65%, servicii 17,13%, fructe 15,19%, reparații îmbrăcăminte și încălțăminte
15,12%.
Rata anuală a inflației este așteptată sa crească mai pronuntat decât s-a anticipat anterior, potrivit minutei ședinței de politică monetară din februarie 2026, publicată de Banca Națională a României (BNR). Rata
anuală a inflației este așteptată să depășească 10% până în iunie 2026.
Rata inflației pe ansamblul anului trecut a crescut cu 4,55 puncte procentuale iar evoluția a fost determinată de efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 1 iulie, precum și de majorarea cotelor de TVA, a accizelor începând cu 1 august și a deprecierii leului.
Deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat. Pe piața muncii, efectivul salariaților și-a întrerupt seria scăderilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025. Informațiile din ianuarie 2026 indică o slăbire a intențiilor de angajare și o reducere a
deficitului de forță de muncă raportat de companii.
În cazul în care venitul nominal al familiilor, care, se exprimă și se realizează în formă bănească, crește mai încet decât cresc prețurile, situația economică a populației se înrăutățește, deoarece aceasta își permite să
cumpere mai puține bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, venitul real corectat în funcție de inflație – scade. Altfel spus, puterea de cumpărare a monedei se reduce, iar prețurile cresc. Politicile economice duse de autorități trebuie să realizeze, un echilibru între creșterea cererii și creșterea economică, fără
a forța economia și fără a provoca inflație. Pensiile și salariile sunt înghețate pentru anul 2025, la nivelul anului 2024 iar inflația a devenit un furt invizibil.
O modalitate prin care guvernanții îi mint pe români și îi lipsesc de banii cuveniți prin muncă. O modalitate prin care este salvată clientela politică și sunt menținute sinecurile. Bătălia politică care începe astăzi este pentru acces la butoanele puterii și pentru privilegii pe spatele românului de rând.
Față de aceasta situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți restitui furtul invizibil din veniturile românilor și veți reduce cheltuielile statului?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată veți restitui furtul invizibil din veniturile românilor și veți reduce cheltuielile statului? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Consiliul Concurenței a emis un raport ce vizează comportamentul băncilor participante la formarea ratei de referință ROBOR. A fost analizată activitatea băncilor pe piața monetară interbancară, mai exact
comportamentul acestora în cadrul procedurii de fixing pentru indicele ROBOR. A fost analizată conduita băncilor în cadrul acestui mecanism, respectiv dacă au respectat normele de concurență. Consiliul Concurenței a trimis raportul conținând concluziile investigației pe tema ROBOR, cu
constatări care implică sancțiuni, către toate băncile implicate în stabilirea indicelui. Este vorba de raportul cu propuneri ale echipei de investigație, la care băncile au 30 de zile să formuleze opinii, înainte ca instituția să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie de sancționare. În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului Concurenței. Decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței. Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi totale de sute de milioane de euro.

Practic, Consiliul Concurenței a identificat o fixare coordonată a ratei ROBOR în baza unei înțelegeri de tip cartel intre instituțiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR. Inspectorii au verificat atunci
calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri. Comunicările din e-mailuri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie. Fiind o investigatie de cca. 3 ani de regulă
sancțiunile sunt însușite de plen.
Practic, avem indicii că băncile de stat CEC BANK si EXIM BANK, ar fi participat la manipularea Robor afectând competitivitatea companiilor românești. În august 2022, anul declanșării controlului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile “au sărit calul” și au dus ROBOR-ul peste
dobânda-cheie. Ce măsuri veți lua ca românii să achie costuri reale ale creditelor? Ce măsuri veți lua cu conducerile CEC si EXIMBANK? Este normal ca bănci de stat să facă parte dintr-un cartel în defavoarea românilor ? Ce încredere pot să mai aibă românii în bănci sau în instituțiile statului dacă
sunt furați cu complicitatea acestora? În ce domeniu nu se fură în România? Robor este indice care influențează direct costul creditelor cu dobândă variabilă în lei, în special pentru persoanele juridice, fiind calculat zilnic de Banca Națională a României. ROBOR se calculează ca o medie a cotațiilor transmise de 10 bănci comerciale, eliminându-se extremele.
Creșterea acestui indice duce la rate bancare mai mari pentru debitori. Față de această situație adresez următoarea interpelare: aveți în vedere instituirea prin lege a un mecanism de restituire administrativă a sumelor impuse suplimentar celor afectați de manipularea ROBOR?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru impunerea de costuri reale ale creditelor în România? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Furnizorii de servicii medicale aflați în contract cu Casa de Asigurări de
Sănătate anunță o reducere de până la 67% a investigațiilor de tip Monitor și cer „identificarea unor soluții eficiente, care să asigure accesul pacienților la investigații esențiale. Câteva dintre cele mai mari asociații de pacienți din România, reprezentând bolnavii cu afecțiuni autoimune, neurodegenerative,
afecțiuni hepatice, diabet, scleroză multiplă sau imunodeficiențe au transmis o scrisoare deschisa către Ministerul Sănătății în care spun că unii dintre ei încearcă de peste 4 luni să acceseze analize medicale decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate. Unul dintre pacienți spune că din ianuarie încearcă să-și
facă o programare și i s-a spus să revina în iunie.
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private a reacționat luni printr-un comunicat de presă în care confirmă o „scădere semnificativă” a investigațiilor decontate, în ultimele luni. Mai precis datele „indică o reducere de până la 67% a investigațiilor de tip Monitor, ceea ce afectează direct capacitatea pacienților cronici de a-și monitoriza corect afecțiunile și crește riscul de diagnostic întârziat și complicații”.

Pacienții cu afecțiuni cronice grave beneficiau de RMN și alte investigații în regim Monitor: în baza biletului de trimitere cu codul Monitor, puteau face investigații medicale în regim de urgență, în câteva zile. Chiar dacă plafonul lunar pentru analize gratuite era epuizat de clinica respectivă, investigațiile
Monitor erau decontate pe o factură separată. În luna ianuarie 2026, numărul investigațiilor de tip Monitor a fost, în medie, cu aproximativ 47% mai mic comparativ cu perioada anterioară. În cazul unor patologii, scăderile sunt mai accentuate, inclusiv pentru pacienții cu diabet zaharat (−67%), boli
cardiovasculare (−58%) sau afecțiuni neurologice (−46%), conform datelor Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private.
Solicităm identificarea unor soluții, care, să asigure accesul pacienților la investigații esențiale și să evite transferul presiunii către serviciile de spitalizare, cu efecte negative asupra întregului sistem de sănătate. Modificările legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, în special în cazul pacienților cronici care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor afectează continuitatea monitorizării medicale, în special pentru pacienții cu afecțiuni cronice, pentru care investigațiile paraclinice sunt esențiale în evaluarea evoluției bolii și în ajustarea tratamentului. Este afectat dreptul la sănătate al românilor stipulat
în Constituția României. Pentru pacienții cronici, investigațiile paraclinice nu sunt opționale, ci parte integrantă a managementului medical. De aceea, credem că este necesară o abordare care să țină cont de nevoile reale ale pacienților. De asemenea, limitările de acces în regim ambulatoriu pot conduce
la reorientarea pacienților către serviciile de spitalizare de zi pentru realizarea investigațiilor necesare. Un astfel de fenomen ar avea ca efect creșterea presiunii asupra unităților spitalicești și utilizarea mai puțin eficientă a resurselor disponibile la nivelul sistemului de sănătate, fără a genera economii reale.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: La ce dată vor avea acces pacienții la investigațiile de tip Monitor decontate de Casa de Asigurări de Sănătate?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ajustările din domeniul sănătății pun în pericol viața pacienților! appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Suntem prima țară din Uniunea Europeană care va administra o datorie publică de peste 60% din PIB, cu un rating suveran BBB- (Fitch) – ultimul nivel înainte de categoria junk -, concomitent cu un deficit bugetar ridicat, un deficit de cont curent semnificativ și un cost al dobânzilor de aproximativ 3% din PIB.
În prima lună a anului, toți indicatorii arată o contracție bruscă a activității economice, față de luna decembrie 2025. Serviciile prestate în principal întreprinderilor nu face excepție. În luna ianuarie, cifra de afaceri a acestor servicii a scăzut cu aproape 10% față de luna precedentă arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate în data de 27 martie 2026. Transporturile au pierdut 21% din cifra de afaceri. În ianuarie, comparativ cu decembrie, s-au înregistrat scăderi drastice în toate domeniile. România nu încasează mai mult la buget în 2026, deși guvernul a crescut taxele și în 2025, și în 2026. În februarie 2026, veniturile curente aferente lunii sunt de 2,07% din PIB, față de 2,1% din PIB în februarie 2025.
Veniturile fiscale sunt la 1,1% din PIB, adică stagnare față de 1,1% din PIB în februarie 2025.

România nu a reușit să convingă prin performanța guvernamentală, tradusă în limitarea cheltuielilor din administrație și a pierderilor generate de companiile de stat. Datele oficiale arată că avem 1.280.305 de posturi ocupate în sistemul bugetar figurează în datele de la Ministerul Finanțelor, aferente lunii ianuarie. În schimb, în decembrie 2025 erau 1.278.795 de posturi ocupate.Diferențele se văd mai ales în administrația publică centrală. 816.514 de posturi erau ocupate în luna ianuarie. Pe de altă parte, în
decembrie numărul posturilor ocupate era de 814.331. Așadar, cu 2.183 de posturi ocupate mai mult.
FMI v-a recomandt prudență în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice și echității sociale,
reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească ”mobilizarea veniturilor și îmbunătățirea echității”, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și păstrând atractivitatea pentru investiții.”
Ați făcut angajări suplimentare în administrația centrală, ați majorat impozitele la un nivel fără precedent și încasările la buget nu a crescut. Nu aveți nici un plan pentru susținerea economiei reale și a angajărilor în companii pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă și prin aceasta contribuțiile la bugetul de stat. Acum numărați banii în plus ce vor veni din menținerea taxării carburanților la un preț ce crește în fiecare zi. De investiții nu are rost să mai vorbim. Toate acestea ne arată că guvernați numai pentru grupul de interese ce vă asigură menținerea la putere. Cei bogați vor fi mai bogați iar cei săraci vor fi mai săraci.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: La ce dată veți orienta politica economică a României pe susținerea angajării de forță de muncă în companiile private și nu în administrația centrală?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Contracția bruscă a activității economice în domeniul serviciilor cu 10% reprezintă un semnal îngrijorător și arată o politică economică greșită. appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Recomandările Comisiei Europene și ale OCDE, sunt pentru a îndeamna autoritățile să dirijeze ponderi mai mari din cheltuieli către prevenție și identificarea timpurie a bolilor, pentru a elibera presiunea de pe spitale și a crește parametrii de sănătate ai populației, precum și numărul de decese prevenibile.
Structura alocărilor arată cele mai reduse distribuiri de sume din Uniunea Europeană spre prevenție și medicina primară. Datele arată nu doar un nivel scăzut de finanțare, ci și o alocare disproporționată către spitale, în detrimentul prevenției și segmentului medicină de familie – ambulatoriu, ceea ce duce la
rezultate slabe ale sistemului și rate ridicate de mortalitatea prevenibilă. România alocă 46,8% din totalul cheltuielilor publice de sănătate pentru spitale, față de 25,5% Bulgaria și 28,1% Polonia. Aceasta plasează România cu un model de orientare mai mare a alocărilor către spitale decât pentru prevenție. De
asemenea, costurile cu salariile reprezintă 38,3% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea în România (1,8% din PIB), o pondere mare comparativ cu țările est-europene similare și mult peste media UE – 23,3%.
În contrast, cheltulile pentru ambulatoriu sunt cele mai reduse din UE.

Raportul OECD „Reviews of Health Systems: Romania 2025”, la fel ca și multe alte documente anterioare ale Comisiei critică dependența excesivă a sistemului de spitale, recomandând transferul paturilor către îngrijiri de zi/comunitare, consolidarea rolului medicilor de familie ca „porți de intrare” și
stimulente pentru pacienți/profesioniști să evite internările inutile. Altfel, explică studiul, costurile vor crește fără a îmbunătăți rezultatele. Raportul mai notează că acest model este nepotrivit pentru îmbătrânirea populației și bolile cronice, amplificând presiunea pe buget și accesul inechitabil la tratarea bolilor
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți reda demnitatea medicilor de familie din România și veți crește alocările

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată alocările pentru prevenție și identificarea timpurie a bolilor vor avea un procent corespunzător în bugetul sănătății? appeared first on AUR.