Domnule Ministru Interimar,

Un Guvern interimar are atribuții strict limitate la administrarea treburilor publice curente, fiind un administrator de criză până la învestirea unui nou cabinet sau până la alegeri anticipate.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a emis un proiect de Ordin CNAS aflat în transparență decizională care riscă să limiteze accesul real al pacienților la tratament, motiv pentru care solicit retragerea lui . România are nevoie de utilizarea
integrată și eficientă a tuturor capacităților medicale existente, publice și private, în beneficiul pacientului. Pacientul nu trebuie să fie captiv într-un sistem care îi spune unde are voie să se trateze, în timp ce accesul efectiv la servicii medicale rămâne limitat.
Proiectul de Ordin CNAS, publicat în transparență decizională, introduce un mecanism prin care accesul pacienților la servicii medicale furnizate în sistem privat și decontate din fonduri publice devine condiționat de gradul teoretic de ocupare sau
de capacitatea raportată de unitățile sanitare publice. În practică, această abordare transformă dreptul pacientului la tratament într-un algoritm administrativ care ignoră realitatea din teren: timpii de așteptare, imposibilitatea multor spitale
publice de a prelua pacienții în timp util, continuitatea tratamentului, deficitul de personal medical, întârzierile în diagnostic, impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii.
În sănătate, adevărata eficiență a utilizării fondurilor publice se măsoară prin accesul rapid al pacientului la diagnostic și tratament, nu prin restrângerea opțiunilor acestuia. Un pacient care așteaptă luni întregi pentru investigații sau tratament nu reprezintă o economie pentru sistem, ci un risc medical și social major.
Pacientul trebuie să aibă acces egal și direct atât la sistemul public cât și la sistemul privat pentru că CNAS este principalul reprezentant al asiguratului, nu al furnizorului public, nu al furnizorului privat. Astăzi există acest acces pentru
Ambulatoriul de specialitate și nimeni nu se plânge, nu a murit nici sistemul public pentru că pacienții se diagnostichează sau se tratează la privat.
Pacienții trebuie să poată avea acces la îngrijire prin programele naționale de sănătate atât în sectorul public, cât și în cel privat, fără blocaje administrative care nu reflectă situația din teren. Este importantă definirea unor criterii obiective de evaluare a capacității reale de tratament. Sănătatea pacienților nu poate depinde de formule teoretice și de statistici administrative care nu reflectă realitatea din spitalele și din centrele medicale. Trebuie să ne concentrăm pe nevoile pacientului și la accesul rapid la tratament, nu de la limitarea artificială a opțiunilor disponibile.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți retrage proiectul de Ordin CNAS și veți perimte accesul real al pacienților la tratament?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată pacienții vor avea un acces real și nediscriminatoriu la tratament ? appeared first on AUR.

Domnule Ministru interimar,

Fermierii se confruntă cu o criză severă: prețul primit pe litrul de lapte la poarta fermei (care variază între 0,70 și 1,50 lei) a scăzut dramatic. Acesta nu acoperă nici pe departe costurile de producție (de peste 2 lei/litru),
aducând micile exploatații în pragul falimentului. În județul Suceava, criza laptelui a lovit extrem de dur direct în inima
bazinului tradițional din Bucovina. Situația este deosebit de critică pentru micii crescători de animale, care se confruntă atât cu prăbușirea prețurilor, cât și cu riscul iminent de a rămâne complet fără clienți.
Există riscul blocării colectării de la 1 august. Crescătorii de vaci din gospodăriile populației și micile exploatații familiale au lansat un apel public disperat din cauză că se tem că de la 1 august o mare parte din laptele lor nu
va mai fi preluat de procesatori. Pentru multe familii din zonele montane și submontane ale Sucevei, vânzarea laptelui reprezintă singura sursă stabilă de venit. Procesatorii mari tind să își optimizeze rutele și logisticile, renunțând la
colectarea fragmentată din sate sau din zone greu accesibile, ceea ce izolează complet micii producători suceveni.
Realitatea din teren arată că fermierii suceveni primesc sume derizorii care nu acoperă specificul zonei. Creșterea animalelor în relief montan implică cheltuieli mai mari cu furajarea și transportul, ceea ce înseamnă că fermierii suceveni pierd bani cu fiecare litru vândut. Crescătorii din zonă au raportat că au ajuns în situația de a vinde lunar câte un animal doar pentru a acoperi pierderile curente generate de producția de lapte. Fermierii solicită garanția unei piețe de desfacere corecte care să le permită să își continue munca din generație în generație.
În timp ce procesatorii au scăzut sumele oferite producătorilor, costurile pentru furaje, energie și forță de muncă au rămas ridicate. Unele ferme primesc și sub 1 leu/litru. În magazine, consumatorii plătesc sume considerabile, adesea între 6 și 10 lei pentru un litru de lapte, însă profitul uriaș se împarte pe lanțul de retail și procesare, ocolind fermierul. În anumite regiuni (cum ar fi bazinul din Bucovina), micii crescători se tem că nu vor mai avea cui să își vândă laptele din cauza refuzului procesatorilor de a mai colecta din zonele cu ferme mici și dispersate. Producția autohtonă, în special cea de lapte bio și cea din micile exploatații familiale, suferă un declin, ducând la închiderea multor centre de colectare tradiționale.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Cum rezolvați problema prețului laptelui în zona de munte? Ce soluții de sprijin negociază România cu Uniunea Europeană pentru fermieri?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru rezolvarea problemei prețului laptelui la poarta fermei? appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Ministerul Finanțelor nu are atribuții directe în stabilirea sau controlul cursului de schimb valutar, aceasta fiind responsabilitatea exclusivă a Băncii Naționale a României. Totuși, ministerul influențează indirect stabilitatea cursului prin politici economice specifice: (1)Disciplină bugetară și fiscală:
Reducerea deficitului bugetar și controlul cheltuielilor statului scad presiunea inflaționistă, stabilizând leul în raport cu moneda
europeană.(2)Atragerea de fonduri europene: Afluxul de capital din fondurile externe sprijină rezerva valutară a țării și susține leul. (3)Emiterea de titluri de stat: Prin emisiuni de obligațiuni atractive, Ministerul Finanțelor poate reduce presiunea pe curs generată de ieșirile de capital.
Deprecierea leului este un fenomen care se produce atunci când în economie este nevoie de mai mulți euro decât sunt disponibili. Presiunea pe curs vine din mai multe direcții: România importă mai mult decât exportă, inflația rămâne ridicată, statul are nevoie de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, iar investitorii devin mai prudenți atunci când cresc riscurile economice. Pentru populație, un euro mai scump poate însemna prețuri mai mari la produse importate, dar și chirii mai mari. Companiile au nevoie de
euro pentru a plăti importurile, statul se împrumută parțial în valută, iar o parte dintre români își transformă economiile în euro. Când toate aceste cereri depășesc euro care intră în țară din exporturi și investiții, cursul crește.
”Nu puteam păstra rezerva dacă păstram cu orice chip valoarea leului. Rezerva valutară s-a dublat în ultima perioadă. Cursul a fost ținut artificial fiindcă nu l-am lăsat să se aprecieze. Cursul de schimb și-a găsit totuși un echilibru iar interventiile noastre au fost mult mai mici decât anul trecut.
Dacă vă uitați, toți indicatorii de rezerva sunt în limite optime. Menținerea cursului depinde foarte mult de continuitatea restructurării fiscale”, sunt câteva din declarațiile din ultimul timp ale guvernatorul BNR Mugur Isărescu
La mecanismul cursului de schimb contribuie câțiva factori care țin de starea generală a economiei: inflația mai mare decât în zona euro, care face leul mai puțin atractiv, importurile mai mari decât exporturile(ceea ce înseamnă cerere constantă de euro) și neîncrederea în mersul economiei.
Problemele cu bugetul pot mări această neîncredere și pot grăbi plecarea banilor din țară. Presiunea actuală asupra leului vine din mai multe direcții.
Una dintre cele mai importante este dezechilibrul dintre importuri și exporturi: România importă mult, iar importatorii au nevoie de euro pentru a plăti mărfurile și serviciile cumpărate din afara țării. O altă cauză este inflația ridicată, în contextul în care rata inflației a depășit 10% (statul cheltuie mai mult decât încasează și e nevoit să se împrumute inclusive din
afara țării). Atunci când prețurile cresc mai repede decât în zona euro, leul devine mai puțin atractiv pentru economisire și investiții. Contextul internațional nu este favorabil iar pe termen scurt, leul se poate întări atunci când intră bani în țară, de exemplu prin fonduri europene sau prin împrumuturi luate de stat prin obligațiuni. Totuși, presiunea de fond asupra cursului rămâne, atâta timp cât dezechilibrele economice nu se corectează.
Deficitul bugetar este unul dintre factorii importanți care pun presiune pe leu. Atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează, are nevoie să se împrumute. O parte din aceste împrumuturi pot fi în valută, ceea ce crește legătura dintre finanțarea statului și cursul euro-leu.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții pentru reducerea presiunii asupra cursului de schimb aveți în această perioadă?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru optimizarea cursului valutar? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

În termeni reali, adică ajustat cu inflația de 9,9% pe an, în martie, salariul mediu net a continuat să scadă semnificativ ( -5,1%), față de -5% în februarie și -5,5% în ianuarie. Salariile înregistrează un declin real începând cu iulie 2025, când majorarea abruptă a facturilor la energie a împins rata inflației de la 5,7% la 7,8%. Apoi, majorarea taxelor pe consum au urcat inflația la aproape 10%. În cazul administrației publice, salariile au scăzut atât nominal (-4,6%), cât și real (-13,2%). În învățământ, de asemenea s-a înregistrat atât o scădere nominală (-4,3%), cât și una reală (-12,9%). Și salariile din sectorul sănătății și asistenței sociale au trecut pe scădere (-0,4% nominal, -9,3% real).
Șantierul naval Damen Mangalia, urmează să intre în faliment. CFR Marfă a formulat cerere de intrare în procedura insolvenței. Azomureș a inițiat o procedură de concediere colectivă ce a vizat peste 860 de angajați. Telus Digital parte a grupului canadian de telecomunicații, a demarat o concediere colectivă pentru 300 de angajați din birourile locale.

România are nevoie de întreprinzători noi, de firme noi, de afaceri adaptate cererii de pe piața internă și europeană.Românii din diaspora spun că ar putea lua decizia să vină acasă dacă statul ar crea condiții pentru derularea activității economice. In industria alimentară, România, are materie primă, dar continuă să exporte cereale în loc să dezvolte producția de bunuri finite. România importă prea multe alimente. Facilități pentru fermierii români și reducerile de taxe și impozite sunt absolut necesare
pentru restartarea economiei.
Avem o datorie publică de peste 60% din PIB, concomitent cu un deficit bugetar ridicat(cca 8%), un deficit de cont curent semnificativ și un cost al dobânzilor în plată de aproximativ 3% din PIB. Deși a majorat impozitele și taxele la un nivel fără precedent în 2025 și 2026, România nu încasează mai mult la buget în 2026. În februarie 2026, veniturile curente aferente lunii sunt de 2,07% din PIB, față de 2,1% din PIB în februarie 2025.

La începutul anului 2026 ați angajat 2.183 de funcționari la stat iar cheltuielile cu funcționarea statului cresc, nu scad. Nu aveți nici un plan pentru susținerea economiei reale și pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă.
De la începutul anului 50.000 de români au fost concediați iar numărul șomerilor în plată a ajuns la 500.000 reprezentând 6,1% in
statisticile oficiale. Dintre aceștia 30% sunt tineri. Nu există o evidență reală a celor care nu mai primesc indemnizație de șomaj deși nu au un loc de muncă.
Companiile și salariații solicită reducerea taxei pe muncă pentru stimularea angajărilor.
Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce soluții pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă lăsați noului Guvern? La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată va fi redusă taxa pe muncă în România? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Acordul comercial UE-Mercosur a intrat în vigoare, vineri, 1 mai. Potrivit datelor
transmise de CE, acordul va elimina treptat taxele la import pentru peste 91% din mărfurile UE
exportate către Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Printre categoriile de
bunuri unde acordul va elimina sau va reduce drastic tarifele se numără autoturismele, produsele
farmaceutice, vinul, băuturile spirtoase și uleiul de măsline, creând imediat noi oportunități
pentru întreprinderile din UE. Acordul comercial UE-Mercosur va permite importul mai ușor
și ieftin al produselor agricole din America de Sud prin reducerea taxelor vamale, ceea ce va
crea o concurență acerbă pentru producătorii locali. Fermierii români și europeni se tem de
produse ieftine care nu respectă standardele stricte de mediu și calitate din UE. Producătorii
locali, inclusiv cei români, se vor confrunta cu produse din carne, zahăr și cereale la prețuri
mult mai mici, provenite din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Există temeri majore că
produsele sud-americane utilizează substanțe(pesticide) interzise în UE, ceea ce pune
producătorii locali în dezavantaj competitiv, aceștia fiind obligați să respecte reguli stricte de
producție în UE. Acest acord indică semne mari de întrebare privind viabilitatea vânzării de
către micul producător, în piețe, întrucât se va confrunta cu o presiune puternică asupra
prețurilor iar calitatea produselor importate va fi greu de stabilit. Acordul favorizează
exporturile de carne de vită și soia din Brazilia, contrar obiectivelor UE de combatere a
schimbărilor climatice iar sectorul zootehnic poate suferi pierderi economice semnificative.
Deși acordul promite eliminarea tarifelor pentru 91% din exporturile UE , temerile privind
impactul direct asupra producătorilor locali poate însemna falimentul fermelor mici.
Piața unică a UE este un spațiu economic integrat care garantează cele „patru libertăți”:
libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Ce proiecte aveți pentru susținerea producătorilor români pentru a fi competitivi în UE
și în lume? Cum protejați țăranul român, micul producător, de impactul ce va urma asupra
gospodăriei țărănești prin intrarea în vigoare a acordului UE-Mercosur ?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru protejarea micului producător român de invazia de produse agricole din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 12 miliarde de euro, ceea ce
înseamnă 1 miliard de euro pe lună. Cu această sumă s-ar fi putut construi autostrăzi, spitale,
drumuri, şcoli și ar fi putut fi actualizate salariile și pensiile cu rata inflației. Impozitele stabilte
suplimentar în ultimii doi ani ar fi putut fi evitate și drept consecință companiile private să aibă
posibilitatea să actualizeze remunerația muncii și în mediul privat. România nu a învățat nimic
din tăierea salariilor cu 25% inițiată de Traian Băsescu și executată de Emil Boc-PNL în timp
ce plase cu bani se strângeau în biroul Elenei Udrea iar băieții deștepți din energie acționau sub
bagheta ministrului Radu Berceanu-PNL.
România va plăti în acest an 60 miliarde lei dobânzi. În bugetul de stat reprezintă a 4
sumă bugetată în România după Ministerul Finanțelor 112,5 mld lei, Ministerul Muncii 91,8
mld lei și Ministerul Educației 64,8 mld lei, mult înaintea Ministerului sănătății cu 22,7 mld lei,
al Ministerului Dezvoltării cu 22,8 mld lei și al Ministerului Transporturilor cu 42 mld lei.
Suma care revine costului cu dobânzile este de aproximativ 3% din PIB (60 mld lei).
Această alocare este nenegociabilă, cea ce înseamnă că este o cheltuială foarte
costisitoare. Explicaţia constă în faptul că dobânzile trebuie plătite în primul rând, creditorii
trebuie plătiţi pentru banii pe care ni i-au împrumutat. Când se vorbeşte de aducerea deficitului
sub 3% trebuie să se aibă în vedere că numai dobânzile plătite sunt de 3%. La momentul când
România se va conforma deficitului impus de UE de 3% din PIB, noi vom fi practic la zero.
Lipsa voinței politice de a reduce cheltuielile statului va însemna alocarea în 2027 a
unor sume din ce în ce mai mari pentru plata dobânzilor, şi toate acestea se pot întâmpla numai
în lipsa unor reforme autentice, deoarece va fi nevoie de noi împrumuturi. În acest an, de
exemplu, statul se va împrumuta cu circa 50 de miliarde de euro.

Dobânzile sunt în prezent o piatră de moară legată de gâtul finanţelor ţării, acţionând ca
o frână în calea dezvoltării. Acestea consumă banii care puteau fi folosiţi la investiţii. Totodată
aceste dobânzii fac ca nevoia de alte împrumuturi să crească.
Pentru a ieși din această paradigmă este nevoie de un plan realist de reducere a
cheltuielilor publice și renunțarea la sinecurile clasei politice și la alimentarea grupurilor de
interese de la bugetul de stat . Este nevoie ca viitoarele împrumuturi să fie direcţionate către
investiţii productive care-şi vor returna singure datoriile. Nici un împrumut pentru consum
trebuie să fie deviza României pentru următorii ani. Nici o sumă cheltuită pentru alimentarea
grupurilor de interese transpartinice.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Credeți că România poate ieși din
această paradigmă a dobânzilor cu aceiași oameni care au creat-o ? La ce dată veți reduce
cheltuielile statului? Vă veți da demisia pentru ca România să aibă șansa unui nou început?

The post Veronica Grosu – Interpelare – România plătește dobânzi de 1 mld. de euro pe lună! Ce soluții aveți? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Acordul comercial UE-Mercosur a intrat în vigoare, vineri, 1 mai. Potrivit datelor transmise de CE, acordul va elimina treptat taxele la import pentru peste 91% din mărfurile UE exportate către Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Printre categoriile de bunuri unde acordul va elimina sau va reduce drastic tarifele se numără autoturismele, produsele farmaceutice, vinul, băuturile spirtoase și uleiul de măsline, creând imediat noi oportunități pentru întreprinderile din UE. Acordul comercial UE-Mercosur va permite importul mai ușor și ieftin al produselor agricole din America de Sud prin reducerea taxelor vamale, ceea ce va crea o concurență acerbă pentru producătorii locali. Fermierii români și europeni se tem de produse ieftine care nu respectă standardele stricte de mediu și calitate din UE. Producătorii locali, inclusiv cei români, se vor confrunta cu produse din carne, zahăr și cereale la prețuri mult mai mici, provenite din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Există temeri majore că
produsele sud-americane utilizează substanțe(pesticide) interzise în UE, ceea ce pune producătorii locali în dezavantaj competitiv, aceștia fiind obligați să respecte reguli stricte de producție în UE. Acest acord indică semne mari de întrebare privind viabilitatea vânzării de către micul producător, în piețe, întrucât se va confrunta cu o presiune puternică asupra
prețurilor iar calitatea produselor importate va fi greu de stabilit. Acordul favorizează exporturile de carne de vită și soia din Brazilia, contrar obiectivelor UE de combatere a schimbărilor climatice iar sectorul zootehnic poate suferi pierderi economice semnificative.

Deși acordul promite eliminarea tarifelor pentru 91% din exporturile UE , temerile privind impactul direct asupra producătorilor locali poate însemna falimentul fermelor mici. Piața unică a UE este un spațiu economic integrat care garantează cele „patru libertăți”: libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor între statele membre.

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Ce proiecte aveți pentru susținerea producătorilor români pentru a fi competitivi în UE și în lume? Cum protejați țăranul român, micul producător, de impactul ce va urma asupra gospodăriei țărănești prin intrarea în vigoare a acordului UE-Mercosur ?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru protejarea micului producător român de invazia de produse agricole din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1 miliard de euro pe lună. Cu această sumă s-ar fi putut construi autostrăzi, spitale, drumuri, şcoli și ar fi putut fi actualizate salariile și pensiile cu rata inflației. Impozitele stabilte suplimentar în ultimii doi ani ar fi putut fi evitate și drept consecință companiile private să aibă posibilitatea să actualizeze remunerația muncii și în mediul privat. România nu a învățat nimic din tăierea salariilor cu 25% inițiată de Traian Băsescu și executată de Emil Boc-PNL în timp ce plase cu bani se strângeau în biroul Elenei Udrea iar băieții deștepți din energie acționau sub bagheta ministrului Radu Berceanu-PNL.
România va plăti în acest an 60 miliarde lei dobânzi. În bugetul de stat reprezintă a 4 sumă bugetată în România după Ministerul Finanțelor 112,5 mld lei, Ministerul Muncii 91,8 mld lei și Ministerul Educației 64,8 mld lei, mult înaintea Ministerului sănătății cu 22,7 mld lei, al Ministerului Dezvoltării cu 22,8 mld lei și al Ministerului Transporturilor cu 42 mld lei.
Suma care revine costului cu dobânzile este de aproximativ 3% din PIB (60 mld lei). Această alocare este nenegociabilă, cea ce înseamnă că este o cheltuială foarte costisitoare. Explicaţia constă în faptul că dobânzile trebuie plătite în primul rând, creditorii trebuie plătiţi pentru banii pe care ni i-au împrumutat. Când se vorbeşte de aducerea deficitului sub 3% trebuie să se aibă în vedere că numai dobânzile plătite sunt de 3%. La momentul când România se va conforma deficitului impus de UE de 3% din PIB, noi vom fi practic la zero.
Lipsa voinței politice de a reduce cheltuielile statului va însemna alocarea în 2027 a unor sume din ce în ce mai mari pentru plata dobânzilor, şi toate acestea se pot întâmpla numai în lipsa unor reforme autentice, deoarece va fi nevoie de noi împrumuturi. În acest an, de exemplu, statul se va împrumuta cu circa 50 de miliarde de euro.

Dobânzile sunt în prezent o piatră de moară legată de gâtul finanţelor ţării, acţionând ca o frână în calea dezvoltării. Acestea consumă banii care puteau fi folosiţi la investiţii. Totodată aceste dobânzii fac ca nevoia de alte împrumuturi să crească. Pentru a ieși din această paradigmă este nevoie de un plan realist de reducere acheltuielilor publice și renunțarea la sinecurile clasei politice și la alimentarea grupurilor de interese de la bugetul de stat . Este nevoie ca viitoarele împrumuturi să fie direcţionate către
investiţii productive care-şi vor returna singure datoriile. Nici un împrumut pentru consum trebuie să fie deviza României pentru următorii ani. Nici o sumă cheltuită pentru alimentarea grupurilor de interese transpartinice.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Credeți că România poate ieși din această paradigmă a dobânzilor cu aceiași oameni care au creat-o ? La ce dată veți reduce cheltuielile statului? Vă veți da demisia pentru ca România să aibă șansa unui nou început?

The post Veronica Grosu – Interpelare – România plătește dobânzi de 1 mld. de euro pe lună! Ce soluții aveți? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

România a încheiat anul 2025 cu o rată a inflației ridicată, situată la 9,7% în decembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Creșterea prețurilor la energie (peste 60% la energie electrică în anumite momente) și la servicii a contribuit semnificativ la acest nivel.

În decembrie 2025, față de decembrie 2024, prețurile pe categorii au evoluat astfel:
energie electrică 60,91%, transport CFR 24,71% , cafea 24,40%, energie termică 18,80%, transport aerian 18,37%, igienă și cosmetică 17,65%, servicii 17,13%, fructe 15,19%, reparații îmbrăcăminte și încălțăminte
15,12%.
Rata anuală a inflației este așteptată sa crească mai pronuntat decât s-a anticipat anterior, potrivit minutei ședinței de politică monetară din februarie 2026, publicată de Banca Națională a României (BNR). Rata
anuală a inflației este așteptată să depășească 10% până în iunie 2026.
Rata inflației pe ansamblul anului trecut a crescut cu 4,55 puncte procentuale iar evoluția a fost determinată de efectele expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică la 1 iulie, precum și de majorarea cotelor de TVA, a accizelor începând cu 1 august și a deprecierii leului.
Deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat. Pe piața muncii, efectivul salariaților și-a întrerupt seria scăderilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025. Informațiile din ianuarie 2026 indică o slăbire a intențiilor de angajare și o reducere a
deficitului de forță de muncă raportat de companii.
În cazul în care venitul nominal al familiilor, care, se exprimă și se realizează în formă bănească, crește mai încet decât cresc prețurile, situația economică a populației se înrăutățește, deoarece aceasta își permite să
cumpere mai puține bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, venitul real corectat în funcție de inflație – scade. Altfel spus, puterea de cumpărare a monedei se reduce, iar prețurile cresc. Politicile economice duse de autorități trebuie să realizeze, un echilibru între creșterea cererii și creșterea economică, fără
a forța economia și fără a provoca inflație. Pensiile și salariile sunt înghețate pentru anul 2025, la nivelul anului 2024 iar inflația a devenit un furt invizibil.
O modalitate prin care guvernanții îi mint pe români și îi lipsesc de banii cuveniți prin muncă. O modalitate prin care este salvată clientela politică și sunt menținute sinecurile. Bătălia politică care începe astăzi este pentru acces la butoanele puterii și pentru privilegii pe spatele românului de rând.
Față de aceasta situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți restitui furtul invizibil din veniturile românilor și veți reduce cheltuielile statului?

The post Veronica Grosu – Interpelare – La ce dată veți restitui furtul invizibil din veniturile românilor și veți reduce cheltuielile statului? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Consiliul Concurenței a emis un raport ce vizează comportamentul băncilor participante la formarea ratei de referință ROBOR. A fost analizată activitatea băncilor pe piața monetară interbancară, mai exact
comportamentul acestora în cadrul procedurii de fixing pentru indicele ROBOR. A fost analizată conduita băncilor în cadrul acestui mecanism, respectiv dacă au respectat normele de concurență. Consiliul Concurenței a trimis raportul conținând concluziile investigației pe tema ROBOR, cu
constatări care implică sancțiuni, către toate băncile implicate în stabilirea indicelui. Este vorba de raportul cu propuneri ale echipei de investigație, la care băncile au 30 de zile să formuleze opinii, înainte ca instituția să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie de sancționare. În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului Concurenței. Decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței. Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi totale de sute de milioane de euro.

Practic, Consiliul Concurenței a identificat o fixare coordonată a ratei ROBOR în baza unei înțelegeri de tip cartel intre instituțiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR. Inspectorii au verificat atunci
calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri. Comunicările din e-mailuri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie. Fiind o investigatie de cca. 3 ani de regulă
sancțiunile sunt însușite de plen.
Practic, avem indicii că băncile de stat CEC BANK si EXIM BANK, ar fi participat la manipularea Robor afectând competitivitatea companiilor românești. În august 2022, anul declanșării controlului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile “au sărit calul” și au dus ROBOR-ul peste
dobânda-cheie. Ce măsuri veți lua ca românii să achie costuri reale ale creditelor? Ce măsuri veți lua cu conducerile CEC si EXIMBANK? Este normal ca bănci de stat să facă parte dintr-un cartel în defavoarea românilor ? Ce încredere pot să mai aibă românii în bănci sau în instituțiile statului dacă
sunt furați cu complicitatea acestora? În ce domeniu nu se fură în România? Robor este indice care influențează direct costul creditelor cu dobândă variabilă în lei, în special pentru persoanele juridice, fiind calculat zilnic de Banca Națională a României. ROBOR se calculează ca o medie a cotațiilor transmise de 10 bănci comerciale, eliminându-se extremele.
Creșterea acestui indice duce la rate bancare mai mari pentru debitori. Față de această situație adresez următoarea interpelare: aveți în vedere instituirea prin lege a un mecanism de restituire administrativă a sumelor impuse suplimentar celor afectați de manipularea ROBOR?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru impunerea de costuri reale ale creditelor în România? appeared first on AUR.